Omraam Mikhael Aivanhov – Omul va regăsi Paradisul apropiindu-se de lumina, de caldura si de viata soarelui

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Omul va regăsi Paradisul apropiindu-se de lumina, de caldura şi de viaţa soarelui

Conferinţa din 11.08.1985

B
Acum, ia să vedem ce se întâmplă în lume? Ei bine, tot felul de lucruri, dar de o violenţă nemaipomenită, mereu explozii, catastrofe, incendii, niciodată, parcă, nu a fost ca acum, iar lumea întreagă se simte neputincioasă ca să poată opri aceste lucruri. Televiziunea ne arată zilnic asasinate în toate ţările, incendii… Eu v-am profetizat toate acestea, cu ani în urmă…, v-am spus că vor veni furtuni, inundaţii, incendii, că vor fi…, pentru că cele patru elemente sunt revoltate de prostia, de răutatea, de cruzimea omenească, care devorează totul, care nu mai respectă nimic, nimic din ce era sfânt pentru oameni; nu, astăzi oamenii vor să întineze tot, să domine tot, să distrugă totul în calea lor şi atunci, bineînţeles, cele patru elemente se vor revolta. Aşteptaţi, veţi vedea ceea ce este de văzut: va fi foamete, vor fi lucruri nemaipomenite care se vor produce, cu căldura, cu frigul, cu vegetaţia; da, lucruri nemaipomenite…
Fiindcă cele patru elemente sunt atotputernice pentru a da lecţii oamenilor. Iar când profetizez câte ceva, mai devreme sau mai târziu, acest lucru se realizează! Eu nu doresc acest lucru, dar aşa se va întâmpla.
Iată, tocmai am primit o scrisoare formidabilă, am rămas uimit, încântat de inteligenţa cu care a fost scrisă, o scrisoare scrisă pentru Preşedintele Republicii, Francois Mitterand. Găseam aici cum trebuie să ne situăm împotriva războiului, a armamentului, erau sfaturi bune, analize, păreri, cu adevărat minunate. Iar sora care a scris aceasta a primit o scrisoare-răspuns de la Preşedintele Mitterand (Preşedintele Franţei din anul 1985) în care se explica că se fac eforturi magnifice împotriva tuturor celor relatate, dar erau argumente stupefiante, argumente convingătoare, peste tot se întâmplă aşa. În ciuda acestor explicaţii, înarmarea continuă, pregătirea războiului continuă. De ce oare se întâmplă aşa? Eu ştiu de ce şi voi încerca să vă explic puţin.

Toată lumea vorbeşte despre pace, cere pacea cu ardoare, sunt milioane de manifestanţi care o fac, dar eu vă spun că pacea nu se va realiza. De ce? Deoarece oamenii sunt neştiutori, nu ştiu ce este pacea, ei o cer fără a şti, cu adevărat, ce reprezintă ea. Vă voi dovedi acest lucru, când spun ceva o dovedesc.
Cum înţeleg oamenii pacea? Oh, să fie liniştiţi în exterior, să nu fie deranjaţi de nimeni, dar în interiorul lor se găsesc într-o fierbere, într-un război, în bătălii; de exemplu inima se găseşte într-o direcţie, intelectul în alta, sexul într-o a treia, pieptul într-o a patra, voinţa la fel… Da, în interior ei se ceartă, luptă unii contra altora, da, în interior este război, iar omul nostru vorbeşte despre pace. Iată câtă neştiinţă!… Toţi sunt neştiutori. Niciodată pacea nu va veni astfel, poate doar pentru câţiva ani, pentru puţin timp… deoarece, mai întâi, în interior trebuie realizată pacea, da, în interiorul vostru şi după aceea ea se va realiza pentru totdeauna şi în exterior. Atât timp cât nu vom ajunge să unificăm, să facem să meargă împreună toate aceste elemente, dorinţe, gânduri, sentimente, pofte, în interior, spre o direcţie, spre un ideal, va exista mereu război înăuntrul vostru, cât şi în afara voastră.
Vedeţi, dar, cum aceste lucruri nu au fost observate? Toată lumea lucrează pentru pace, iar eu sunt singurul care spune că aceasta nu se va realiza, în ciuda milioanelor de cereri, eu cunosc adevăratul motiv. Da, oamenii nu ştiu ce este pacea. Pacea este o muncă imensă, a unei fiinţe inteligente care a studiat, a înţeles ce reprezintă inima, ce reprezintă intelectul, care este natura acestui intelect, care este natura inimii, a sufletului, a spiritului, a voinţei, a corpului fizic; fiecare are o natură proprie, eu v-am explicat toate aceste lucruri, cum judecă intelectul, cum simţea inima, da, cât de diferite erau aceste lucruri… Dar, psihologia nu a făcut niciodată aceste analize, acestea erau lucruri nemaipomenite, surprinzătoare… Dar eu nu pot acum, în douăzeci de minute, să vă revelez tot, este imposibil, trebuie să citiţi cărţile.
Iată, de ce, eu sunt singurul care nu crede că pacea se va realiza pentru totdeauna. Atâta vreme cât oamenii nu vor fi instruiţi, nu vor cunoaşte structura fiinţei, cum sunt ei alcătuiţi, nu se vor cunoaşte şi îşi vor dori pacea la nesfârşit aşa… Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul libertăţii. Toţi caută libertatea, şi-o doresc, vor să fie… De ce? Ei bine, pentru a face porcării! Da, de ce să fim liberi? Pentru a ne satisface ispitele. Dar oamenii nu ştiu ce este adevărata libertate, ei o văd numai pe cea exterioară, în timp ce, în interior sunt sclavi, roboţi, înlănţuiţi în vicii şi pasiuni, în pofte şi dorinţe, care îi supun, ei nu văd că nu sunt stăpâni pe situaţie, ci nişte sclavi care vorbesc despre libertate… Vedeţi cât sunt oamenii de neştiutori şi proşti, parează, cred că le ştiu pe toate dar, în realitate, nu ştiu nimic, iar în interiorul lor pluteşte ignoranţa!… Eu vorbesc despre ce este important, esenţial în viaţă, în timp ce ceilalţi oameni cunosc lucruri inutile, care îi fac bolnavi şi nefericiţi, dar sunt lipsiţi de ştiinţa esenţialului, a bazelor vieţii…
Când eram în America au venit să mă filmeze şi mi-au cerut să rostesc câteva cuvinte despre foamete pentru a fi alături de toţi care conduc omenirea, Papa, Gandhi, Reagan, cu ceilalţi, da, gura mea alături de toţi ceilalţi… Gândindu-mă puţin am acceptat, am zis bine şi am rostit câteva cuvinte. Ce am spus? Veţi vedea ce! Nimeni nu a spus ce am spus eu, ci toţi vorbeau cum trebuie să fie hrăniţi aceia care suferă de foamete. Ei da, dar foamete va fi mereu, fiindcă nu se explică oamenilor cum trebuie să muncească, cum să se hrănească, cum să cultive pământul…, ci aceşti leneşi vor trebui mereu hrăniţi! În loc să instruiţi, acum trebuie cheltuite miliarde pentru hrana lor şi numai Domnul ştie unde se vor duce aceste miliarde… Da, ele pot fi deturnate de către militari, pentru scopurile lor. Cum nu ştiam engleza, am bâlbâit câteva cuvinte, care nu au fost înţelese, cu atât mai bine, da, auditoriul n-a înţeles nimic. Am spus că, dacă merita să cunoşti ceva, atunci un singur lucru merita şi anume: pe ce este bazată viaţa… Nu, oamenii nu cunosc acest lucru. Viaţa se bazează pe un acord, pe o fraternitate, pe o unitate. Cum se explică această fraternitate? Ei bine, celulele, toate celulele corpului fizic s-au decis să lucreze unele pentru celelalte, altminteri corpul va fi mort. Astfel, stomacul nu digeră numai pentru el însuşi, ci pentru întreg corpul. Iar inima nu bate numai pentru ea, nu trimite sângele în mod egoist, ci pentru toate organele. Deci, mulţumită acestui fapt, fiinţa omenească este în viaţă şi în putere. În ziua în care celulele recalcitrante se vor hotărî să lucreze numai pentru ele însele, vor apare tumorile, cancerul, iar fiinţa va dispare. Întreaga omenire este un corp, un organism: oamenii sunt ca nişte celule, ţările sunt organele. Iată lucruri care nu au fost observate… În loc să se ajute, să reprezinte un organism, aşa cum Inteligenţa Cosmică a creat omul, să se simtă în bucurie, în forţă şi în activitate, ţările planetei sunt unele contra celorlalte… De aceea, cancerul domneşte pe pământ, iată ceea ce am spus eu. Acest lucru îi va pune pe gânduri pe scriitori, pe filozofi, deoarece nimeni nu s-a gândit la lucruri esenţiale, ci numai la detalii, la rezultate, nu la adevăratele cauze.
Să vă repet acum o mică poveste. Într-o zi am primit cadou o căsuţă-jucărie cu arc care avea înăuntru, în miniatură, un bărbat şi o femeie cu o umbrelă. Când vremea era ploioasă femeia ieşea din casă cu umbrela, iar când timpul frumos revenea, bărbatul ieşea… Am tras concluzia că femeia era cauza timpului urât! Oh, dar îmi veţi reproşa că este lipsit de sens! Dar, lumea întreagă gândeşte astfel, fără a observa că în spatele acestei aparenţe sunt alte lucruri care acţionează, da, oamenii gândesc aşa cum am gândit şi eu în cazul căsuţei… Femeia era cauza, fără a putea vedea că în spatele acestui fapt erau alte forţe. Iată cum se manifestă inteligenţa omenească…
În Canada, într-o zi a expoziţiei în care toţi savanţii trebuiau să expună aparate din domeniul căldurii, al captării forţei solare pentru diferite nevoi pământene, s-a permis şi Fraternităţii noastre să exprime punctul său de vedere asupra soarelui. Am redactat câteva lucruri şi le-am dat cuiva din grupul nostru, pentru a le citi în faţa savanţilor. Vă voi prezenta câteva din expunerea de atunci: “Cum se face că întreaga omenire este atât de materialistă, nu se gândeşte decât la latura mecanică, fizică, economică, iar domeniul spiritual nu este cunoscut aproape deloc? Chiar şi savanţii încearcă să folosească căldura soarelui, pentru a-şi face afacerile personale, vănzându-le sub forma unor produse şi îmbogăţindu-se, în loc să caute să înţeleagă cum să-i capteze energiile pentru a deveni asemenea lui, călduros, luminos şi plin de viaţă”. Am spus destule lucruri despre soare, care nu au fost prezentate aşa niciodată. Am crezut că savanţii vor fi revoltaţi, că vor fi contra spuselor mele, dar ei au fost încântaţi, aşa se pare, că au cerut ca expunerea să fie reluată, de mai multe ori… Da, era ceva nou pentru ei. Mi-au pronunţat numele, a celui care a făcut această descoperire, că putem fi asemeni soarelui, că el ne va dezvolta, ne va încălzi şi însufleţi, deoarece oamenii sunt întunecaţi, reci, aproape murinbunzi, încât au nevoie să fie însufleţiţi. Dar nimeni nu se gândeşte aşa, ci numai la afacerile proprii. În timp ce în Fraternitate sunt oameni care au acest ideal, de a deveni asemenea soarelui. Bineînţeles, niciodată nu vom fi ca el, acest lucru depăşeşte orice imaginaţie, dar ne vom apropia, vom deveni surâzători, vom emana şi vibra asemenea lui.
Ce înseamnă să vibrezi, să emani şi să străluceşti? Nici savanţii nu o ştiu prea bine. Dar eu vă pot spune că lumina soarelui radiază, căldura emană, iar viaţa vibrează. Cum? Vă găsiţi de partea cealaltă a muntelui, razele nu vă pot atinge, deoarece ele merg în linie dreaptă, în timp ce căldura vă poate atinge, ea emană sub formă de unde, asemenea parfumului. În timp ce vibraţia pregăteşte mişcarea. Deci, vibraţiile cresc voinţa, mişcarea, forţa, emanaţia creşte senzaţia, sensibilitatea, emotivitatea şi iubirea, iar radiaţia stimulează, trezeşte intelectul şi aduc lumina. Deci, lumina radiază, căldura emană iar vibraţia este mobilă. Iată ce clare sunt lucrurile!…
Dar, privind copiii ne întrebăm ce sunt ei? Ei se găsesc în vibraţie, se deplasează, ating, vibrează, aici se găseşte mişcarea, nu este cazul apariţiei emanaţiei. Când devin ceva mai mari ei caută, găsesc o divinitate, devin religioşi, scriu scrisori, încep să emane, inima emană sentimentul iubirii, al urii. Iar atunci când se înşeală, când se găsesc în iluzii, când au primit lecţii, ei încep să reflecteze, să radieze, trag concluzii că s-au purtat prosteşte. Vedeţi, dar, că acest lucru vine mai la urmă şi cât de adevărat este! Am mai tras o concluzie, când a apărut arta? Arta a apărut la începutul începuturilor, înaintea religiei şi a ştiinţei. Mai întâi omul a fost artist, oamenii primitivi desenau, sculptau, creau, reparau. Aceasta era arta. Apoi începeau să se roage, implorau, apoi începeau să reflecteze şi astfel ultima a apărut ştiinţa. Mai întâi, religia a fost atotputernică.
Haideţi să luăm cazul copiilor. Micuţii sunt nişte artişti. Da, ei construiesc castele de nisip, sculptează, mâzgălesc, da, sunt viitori pictori… Ei încearcă să cânte, fac mişcări, încearcă să danseze. Deci, ei sunt nişte artişti, iar religia vine mai târziu. Iar după religie ei devin “oameni de ştiinţă”, adică nu mai cred în nimic. Iată cum văd eu lucrurile, clar, simplu, fără complicaţii.
Acum, de unde oare vin cuvintele Adam şi Eva? V-am revelat, în alte conferinţe, povestea lui Adam şi a Evei, ce poveste extraordinară! V-am spus că existau doi pomi: Pomul Vieţii şi Pomul Cunoaşterii Binelui şi Răului. Iată Pomul Vieţii, cu cei zece Sefiroţi, cele zece calităţi (arătând catre planşă), da, ei mâncau din aceste virtuţi, ei se hrăneau cu ele. Am făcut conferinţe asupra acestor lucruri, o întreagă ştiinţă, cea mai profundă, cea mai importantă, Kabala, este prezentată în volume… Apoi, mai este o carte despre bine şi rău, unde am explicat că răul nu există; că există două forţe, binele şi răul, care acţionează diferit, dar că noi nu suntem pregătiţi să suportăm răul, să-l învingem, să-l sublimăm, să-l folosim. Dar, într-o zi, aşa cum ştiinţa a ajuns să folosească vântul, furtuna, inundaţiile, fulgerul, pentru a crea electricitate, întreaga omenire va folosi răul care îl are înăuntru, care o roade, deoarece aici sunt forţe formidabile pe care nu le putem încă stăpâni şi astfel murim. Dar, în realitate, răul nu se găseşte în lumea divină. Numai în lumea infernală el a coborât foarte jos, muşcă oamenii. Dar dacă suntem pregătiţi cum trebuie…, ca ariciul care mănâncă şerpi şi nu poate muri de muşcătura lor.
Da, au fost destule conferinţe despre bine şi rău, în care v-am explicat simplu, pe înţelesul bebeluşilor, toate aceste lucruri. Vă dădeam exemplu cum trăgeam apa din puţ în trecut. Unii trăgeau la stânga, alţii la dreapta, iar de jos privitorul îi vedea pe oameni în direcţii opuse. Aşa se întâmplă şi în cazul binelui şi răului, ele sunt opuse, dar dacă le privim de sus, ele sunt legate împreună, fac cercuri, se rotesc împreună pentru a face viaţa să meargă. Deci, viaţa nu este altceva decât un cerc care este pus în mişcare de bine şi de rău. Da, nici acest lucru nu a fost explicat. Altminteri, de ce există răul, cine l-a creat? Ah, ştiţi, există un altul, diavolul care l-a creat, şi cum Bunul Dumnezeu nu este în stare să învingă răul, El le cere sărmanilor oameni să vină să-L ajute să învingă răul!… Este o forţă, o putere, dar amândouă puterile fac viaţa să înainteze. Iată un exemplu. De ce anatomiştii nu au descifrat misterul circulaţiei? Inteligenţa Cosmică a plasat toate aceste mari probleme, soluţia lor mai exact, în fiinţa omenească, în plămâni, în splină, în ficat, iar noi n-am descifrat încă aceste mari probleme, pe care organismul le descifrează… Savanţii sunt încă departe…
De ce există două feluri de circulaţie, venală şi arterială? Ei bine, tocmai aici găsim filozofia binelui şi răului, circulaţia arterială vine din centru, din inimă, şi merge să hrănească celulele, iar deşeurile, otrăvurile, trebuie apoi eliminate, pentru a salva organismul, iar circulaţia din vene se încumetă să le ia, pentru a le duce la plămâni, pentru a purifica şi astfel merg cele două împreună… Deci, amândouă lucrează pentru sănătatea şi viaţa fiinţei omeneşti. Ei bine, asta înseamnă binele şi răul. Răul este şi el acolo, dar nu a fost văzut. Ce formidabilă este fiziologia!… Dacă v-aş explica şi cazul organelor genitale, v-aş putea vorbi mult, lucruri profunde pe care nici un savant nu le-a descoperit încă, dar ele există. Eu descopăr lucruri extraordinare, nemaipomenite, v-am vorbit câte puţin despre unele, iar voi aţi fost uluiţi. Vedeţi, tocmai aici Dumnezeu a pus secretul, cum să devenim o divinitate, folosindu-ne de toate aceste lucruri, dar oamenii nu ştiu cum să le folosească…
Am căutat aproape 48 de ani de unde provenea numele de Adam şi Eva. Şi am descoperit ştiinţific ce limbă vorbea Dumnezeu în acea vreme: engleza, franceza, bulgara, germana sau turca?… Eu am descoperit că vorbea macedoneana… Uite şi dovada… El a venit şi, văzându-l pe primul om, a spus: “Ce faci aici?”. Şi apoi, fără al numi, a continuat: “Adam, Doamne, Adam”. “Ah, numele tău va fi Adam”, (i-a spus Dumnezeu). Domnul l-a botezat aşa fiindcă a pronunţat El însuşi, Adam. “Unde este consoarta ta?”, (l-a întrebat Dumnezeu). “Eva, Doamne”, (a răspuns Adam), acest lucru însemnând iat-o. Vedeţi, dar, că El era macedonean!… Nimeni nu mă poate contrazice!… Dumnezeu vorbea limba mea natală… Dar să vedeţi în turceşte cum sună…, există nişte cuvinte în turceşte extraordinare!…, nu îndrăznesc să vi le spun. În engleză “ass” înseamnă măgăruş, iar în franceză înseamnă geniu… Ce să mai înţelegi… Ce să mai înţelegi din cuvinte!…
În cazul coborârii, totul se explică cu ajutorul căldurii şi al frigului. Deci, mai întâi, ei trăiau într-o căldură însufleţitoare, înfloreau, iar când mâncau fructul interzis, apărat de şarpe, care era o fiinţă foarte înţeleaptă, nu un simplu şarpe – v-am mai explicat acest lucru. Da, şarpele era un Iniţiat care a reuşit să-i convingă că dacă vor mânca nu vor muri şi aşa s-a şi întâmplat… dar, moartea a fost spirituală, ei au murit spiritualiceşte, deoarece, acel fruct, era astringent, adică se întărea. Iată de ce, mai întâi ei se găseau în lumină, erau corpuri eterice, luminoase, nu aveau încă corpuri fizice şi când au mâncat acel fruct, corpul fizic a apărut şi ei s-au văzut goi. Acesta este simbolul. Apoi, ei au plecat, s-au depărtat în frig, unde se aflau moartea, boala, munca, etc. Deci, aceasta înseamnă îndepărtare de soare, de Domnul, de căldură, de lumină, de frumuseţe, de înţelepciune. Deci, când oamenii încearcă acum să trăiască aceste virtuţi pe pământ pentru a fi asemenea Grădinii Raiului, ei se îndepărtează şi coboară mai mult în frig, iar frigul blochează lucrurile, apar boli şi suferinţe… Pentru a regăsi din nou Paradisul trebuie să ne apropiem de lumină, de căldură, de soare şi numai în acel moment vom regăsi Pomul Vieţii, ceea ce facem noi, de fapt, în fiecare dimineaţă la răsăritul soarelui. Dar eu nu pot să vă revelez ceea ce facem în timpul răsăritului soarelui, ce gândim, ce medităm, există conferinţe fantastice, trebuie recitite, da, pentru a putea medita, pentru a străluci.
Acum vreau să vă arăt că ceea ce este spus aici, adică îndepărtarea, este cauza tuturor, iată, vă recitesc: “Ei s-au simţit separaţi. Toate neînţelegerile dintre oameni provin din această separare a conştiinţelor”. Mă voi opri asupra acestui lucru, pentru a rezuma tot, pentru a putea condensa tot.
Când studiem natura umană vedem că oamenii nu sunt perfecţi, nu sunt iluminaţi, ei trăiesc în gândurile lor, în senzaţiile lor, în separativitate şi egoism, observând, privind şi spunând: “Toate sunt diferite”. Ei mănâncă, respiră, muncesc mai mult sau mai puţin, dorm, sunt mai mici sau mai mari, mai frumoşi sau mai urâţi, îi privesc pe ceilalţi ca fiinţe complet diferite, fără a vedea că sunt la fel, că nu există nici o diferenţă, că în interior sunt construiţi, toţi, să iubească, să ştie, să cunoască, să mănânce, să bea, să sufere, să se bucure în acelaşi fel. Deci, toţi sunt pregătiţi, în interior, la fel. Numai în exterior ei sunt diferiţi. Dovada, să presupunem acum că trăiţi o viaţă spirituală, începeţi să iubiţi oamenii, să-i simţiţi, să vă apropiaţi de ei, să vă legaţi de ei, conectaţi la problemele lor, iar când ei suferă sunt nefericiţi, suferiţi şi voi!… Suferinţele lor se reflectă şi asupra voastră. Când ei se bucură, vă bucuraţi şi voi. Există deci o legatură, o relaţie, pe care au descoperit-o numai Iniţiaţii. Lucrând din ce în ce mai mult în această direcţie, vom simţi întreaga omenire ca o fiinţă în sine, vom vibra in unison cu ea si va fi ceva formidabil. Cand cineva va fi batut, veti simti va voi sunteti batuti. Vedem putin acest lucru la parinti, la mame mai ales, cand copilul le este batut, ea este cea care primeste lovitura, este nefericita, plange. Iata un adevar. Deci, Initiatii au descoperit acest adevar, ca daca ne dezvoltam corect, cum trebuie, vom ajunge sa simtim toate creaturile in noi insine, vom fi legati de ele si toate reprezentand o singura fiinta, una singura. Vom suferi, ne vom bucura, vom trai la unison cu intreaga omenire. Acest lucru trebuie sa vina. Dar cum oamenii sunt acum indepartati, separati, aproape toti, ei simt durerea celorlalti, bucuria, se urasc din ce in ce mai mult, da… Vedeti deci cum separativitatea este cauza tuturor nenorocirilor. V-am dat si dovada, in mod stiintific, acum cateva zile. Sa luam exemplul stupului de albine. Albinele se iubesc, ele lucreaza impreuna, pregatesc impreuna mierea, dar daca veti pune un panou in mijlocul stupului, pentru a le desparti, imediat ele incep sa se bata si sa se omoare. Este ciudat, dar asa este. Scoateti panoul din nou si iata-le din nou ca fratii si surorile, iubindu-se si traind impreuna. Eu am tras concluzia ca exista un panou in cazul oamenilor care ii separa pe unii de altii ca niste lucruri dezgustatoare, ostile, diferite, inamice, iata de ce aceasta filozofie, mentinuta chiar in scoli, este cauza razboaielor, devastarilor, ostilitatilor, omenirea va dispare si nu vom ajunge deloc sa scoatem acest panou care divizeaza. Dar, aici, la noi, invatam cum sa scoatem acest panou, da…
Cunoscand, dragii mei, fiinta omeneasca vom cunoaste intreg universul. Deoarece macrocosmosul se reflecta in microcosmos, iar microcosmosul contine intreg universul.
Acum, ca o concluzie, desi tot ceea ce v-am spus este putin disparat, raspandit, din cauza paginii de la inceput, am atins mai multe subiecte, in loc sa ma concentrez asupra unuia singur, dar acest lucru va va ajuta in multe cazuri. Dar, tragand azi concluzia ca vom lucra pentru pace, dar intr-un alt fel, nu prin cuvinte, scrisori, cereri, ci printr-un exemplu, adica sa fim un model, sa aratam oamenilor, prin faptele, vorbele, privirile noastre, ca militam pentru pace, pentru armonie, pentru iubire, pentru unitate; nu, in nici un caz sa nu o facem prin vorba, prin scris, fiind ostili si confruntandu-ne… Asa o face toata lumea… Avand model Fraternitatea Alba Universala, cei mai suspusi oameni vor veni intr-o zi sa vada modele de frati si surori, divinitati care stralucesc, care propaga lumina, care emana iubire, care vibreaza si lumea intreaga va fi contaminata, va lua aceasta drept model si totul se va raspandi. Trebuie sa incepem cu inceputul, sa existe un loc, un centru, unde sa cultivam aceasta pace, pentru ca apoi sa devina un exemplu de urmat.
Am primit scrisori de la oameni care au creat deja, fraternitati ale pacii in lumea intreaga, chiar din 1937 – anul venirii mele in Franta – oameni care lucreaza in aceasta directie. Nu prea stiu cum lucreaza ei, dar nu renunta la nimic, nu sacrifica nimic, continua sa traiasca asemenea celorlalti, , vorbind despre lucruri spirituale… Nu, nu aşa trebuie lucrat, imitând modelul altora în lume. Toată lumea lucrează dar înăuntru nu găsim spiritualitatea adevărată, ci numai o fărâmă şi continuăm să ne satisfacem plăcerile. Nu, eu nu mă înşel… Trebuie să ne convingem de adevărata cale, aşa cum trebuie. Primesc scrisori de la astrologi, care îmi spun: “Maestre, vă stimăm, vă respectăm, sunteţi formidabil, unic în lume, dar eu nu pot renunţa, vreau să trăiesc din plin, să iubesc…, nu pot sacrifica tot”. Da, lumea întreagă este aşa. Cel puţin aceşti oameni sunt sinceri, în aparenţă numai, în timp ce alţii o spun cu jumătate de gură. În bulgară există chiar şi o expresie: “Ori totul, ori nimic”. Foarte ciudat înţeleg oamenii jumătăţile de măsură…
Dacă aş mai vorbi despre frig, despre înţelepciune, aş mai spune: “Vreţi să slăbiţi? Înţelepciunea vă face să slăbiţi! Dacă vreţi să vă îngrăşaţi, iubirea vă va face să deveniţi voinici”. Da, toţi oamenii graşi posedă multă iubire, iar cei slabi sunt foarte înţelepţi, aşa cred eu…

Un minut de meditaţie.