Bun dimineața!
și o săptămână plină de împliniri și abundentă în daruri! Vă doresc ca ziua de azi să devină pentru fiecare dintre voi, o zi a bucuriei, a împăcării, a acceptării, a asumării, a conștientizării și a prețuirii darurilor pe care deja le dețineți și le-ați dobândit prin experiențele voastre și prin tot ceea ce ați ales să fiți și să faceți.
Prin învățarea prețuirii darurilor noastre vom dobândi claritatea și capacitatea de a recunoaște darurile pe care le-am cerut prin gândurile noastre și prin stările sufletești pe care le exprimăm, fără a le ”cântări” prin prisma ambalajului care le poartă.
Până ce nu vom prețui ceea ce suntem și avem, riscăm adesea să trecem pe lângă darurile noastre fără a le recunoaște frumusețea sau, fără să depunem osteneala să le ridicăm pentru a le băga în traistă. Astfel ajungem adesea să le pierdem prin ne-iubirea și ne-prețuirea noastră
Se întâmplă adesea să privim cu nemulțumire consecințele pe care le trăim ca efect al alegerilor pe care le facem, uitând că prin ele primim cele mai importante lecții de viață și daruri, menite să ne ușureze experiențele viitoare.
Se întâmplă adesea, ca darul cel mai important al vieții să fie în fața noastră sau să-l avem chiar în mână, și să nu ne dăm seama cât de norocoși suntem… Ne prețuirea noastră însă, va duce de fiecare data la experiența suferinței pierderii lor și la regretul ca nu am știut să prețuim sau sa ne îmbrățișăm darurile, pentru a nu le lăsa să le pierdem din ignoranță, definitiv.
Dacă în loc să ne îndreptăm gândurile către părțile frumoase ale trăirilor noastre – alegem să ne hrănim prin gânduri și emoții negative, fricile, vinovățiile, nemulțumirile, decepțiile și ostilitățile – riscăm să eșuăm lamentabil în viață, trecând nepăsători pe lângă lecțiile și darurile ce ne sunt destinate. Printr-o astfel de atitudine, lumea noastră interioară va rămâne tot mai săracă în abundențe și trăiri fericite.
Dacă nu ne vom îmbogăți lumea interioară, sărăcia sufletului nostru se va reflecta în afara noastră, oglindindu-se în fiecare plan al vieții pe care o trăim și prin fiecare consecință potrivnică pe care o atragem prin stările negative pe care ni le inducem.
Când vom înțelege că cele mai mari miracole pe care le vom trăii vreodată ca experiențe, se află în interiorul nostru, vom renunța să inutil poverile ne-iertărilor, a fricilor și a suferințelor noastre sau, căutăm în afara noastră, valorile, darurile și bogățiile pe care Dumnezeu ni le dăruiește prin har divin, vocație, abilități, talent și frumusețe sufletească, fiecăruia după noi.
Simplul fapt că existăm este deja un miracol și un dar divin, pentru care merită să ne arătăm recunoștința și prețuirea, prin modul frumos în care alegem să trăim și să ne privim viața și semenii… trecând peste ipocrizia și răul izvorât din fricile, suferințele și ne-iubirea lor.
Pentru a ne manifesta fericirea și a aduce energia iubirii acolo unde fricile, rănile, suferințele și poverile încă ne copleșesc, rămâne doar să ne cizelăm lumea interioară, pentru a ne înțelege rostul și valorile prin care să ne împlinim.
Când ne vom ști să ne oglindim frumusețea prin valorile noastre lăuntrice de conduită și caracter, lumina iubire și a conștiinței divine din noi, ne va călăuzi pașii către experiențele benefice și destinul nostru favorabil.
Pentru a ne desăvârși viața și a vedea darurile pe care conjuncturile sorții și semenii noștri ni le oferă prin mesajele și faptele lor – este important să înțelegem, că atunci când ne aflăm în legătură cu iubirea lui Dumnezeu, tot ceea ce ni se întâmplă în viață devine miraculos, de alegem să le vedem în lumina iubirii – dincolo de convingerile, fricile, negativitatea, nemulțumirile, supărările și prejudecățile prin care mintea ego încearcă să ne distorsioneze percepțiile și să ne denatureze realitatea.
Atunci când vom înțelege că – toate cele ce ni se întâmplă ne sunt destinate prin ceea ce cerem și exprimăm ca nevoi sau abundențe prin energia emoțiilor atașate cuvintelor și imaginilor pe care le transferăm prin și gânduri dinspre noi spre ceilalți sau spre Eter, și că – tot ceea ce vedem, simțim și trăim… sunt oportunități extraordinare pentru a învăța să prețuim și să iubim, maturizându-ne emoțional – ne vom trezi prin conștiința spiritului, la viață.
Când vom fi pe deplin prezenți în viața noastră, prin gânduri, vorbe și fapte, aici și acum – pentru a nu rata și a nu pierde darurile pe care Dumnezeu ni le dăruiește, fără însă a ni le ”băga și în traistă” – vom trăi prin conștiința iubirii fiecare clipă a vieții cu maximă intensitate, renunțând la a mai hrăni acele gânduri, experiențe și stări sufletești care ne induc suferințele și neîmpăcarea.
Până când nu vom avea curajul și înțelepciunea emoțională de a intra în armonie cu noi înșine, și până când gândurile și stările sufletești pe care le hrănim la nivel emoțional, nu vor fi în armonie cu ceea ce spunem, simțim și facem vom rămâne robii fricilor șia minții ego, ignorând adevărul inimii, liniștea ei și pacea sufletului.
Ne-iubirea noastră se va manifesta în mod negativ prin fiecare gând, emoție, alegere, gest, atitudine și faptă, atât în raport cu noi, cât și cu cu semenii noștri și propria viața. Astfel în mod inconștient ne vitregim de bucuriile și frumusețile vieții alegând să trăim mediocru, în lipsuri și în suferințe.
Atunci când refuzăm să-l avem pe Dumnezeu în inimile noastre prin conștiința iubirii – vom refuza să fim mai buni, mai înțelegători și mai toleranți în raport cu răul celor care ne agresează… lipsindu-ne viața, experiențele și trăirile de prețuire, iubire și frumusețe.
Lăsându-ne contaminați emoțional și sufletește prin reacțiile noastre instinctuale și prin supărările raportate la răul și negativitatea celor care ne agresează fizic sau psihic – ne dăm acordul de a deveni victimele lor și ale propriei nesăbuințe de a nu ne manifesta viața și atitudinea, prin conștiința binelui și a iubirii, ca răspuns la ”răul” lor.
Pentru a ieși din cercul vicios al suferințelor, poverilor și al neîmplinirilor noastre, este necesar să iertăm și să-l primim pe dumnezeu în inimile noastre. Doar astfel vom dobândi înțelegerea adevărului inimi și puterea luminii energiei iubirii ce sălășluiește prin scânteia divină prin care am ne-am primit sufletul și viața. până atunci, tot ceea ce ni se întâmplă în viață și experimentăm, ni se va părea a nu fi suficient de bun pentru a prețui sau, că ne este ostil.
Cât timp vom continua să învinuim sau să ne învinovățim pentru experiențele noastre negative, căutând vinovății și vinovății în afara noastră și în ceilalți – vom fi mereu neîmpăcați sufletește și nemulțumiți de ceea ce suntem, facem, avem, simțim și experimentăm.
Dincolo de ceea ce credem sau putem înțelege și vedea, cert este că, în realitate, NOI suntem cei care prin atitudinea noastră față de noi, față de semeni și față de viață – decidem atât experiențele prin care trecem, cât și stările emoționale, mentale și sufletești pe care ni le inducem și alegem conștient sau inconștient să le hrănim,
Risipindu-ne energia pe scenarii prin care ne hrănim fricile, problemele, poverile și dezamăgirile și eșecurile – nu facem altceva decât să deschidem canale gând orientate în direcții diferite față de aici și acum… clădind consecințele propriilor dureri, pierderi și nefericiri, vlăguindu-ne de valoare și frumusețe.
Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara
Recomandam urmatoarele articole:
– DESPRE CALEA TREZIRII CONȘTIINȚEI SPIRITUALE (Partea a II-a)
– MINTEA CARE POATE VINDECA
– Graba – nu constituie niciodată o metodă bună pentru depășirea greutăților
– A-și îmbunătăți comportamentul – să le facem cel puțin pe ființe să înțeleagă ce ar fi de dorit pentru ele
– [audiobook RO] Eckhart Tolle – Puterea Prezentului
Read More
Category: 
Comments: 
