Valeriu Popa – Sfaturi pentru sănătate

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 2 comments

sfaturi pentru sanatate

Frica micşorează diametrul vaselor de sânge, ca urmare a unei vărsări excesive de adrenalină în sânge. Acest fapt duce la o subalimentare a tuturor organelor, ceea ce provoacă boli de inimă, hepatită, impotenţă şi frigiditate sexuală, boli de piele, nevroze şi psihoze.

Când cineva te jigneşte, nu te răzbuna pe el și nu-l urî. Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia iubire către întreaga lume, iar iubirea se va întoarce la tine din belşug.

Cum dăruieşti, aşa primeşti. Răzbunându-te, te faci egal cu adversarul. Iertându-l, te arăţi superior. Iertând, ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Să fim conştienţi că iertând, îi eliberăm pe cei ce ne-au greşit, deci oferim libertate. Alege calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.

Dependenţa naşte frică, îndoială, depresie şi supărare. Nu căutaţi plată, laudă sau răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun, pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe au ca rezultat suferinţă. Cu cât vă veţi intensifica dorinţele, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere. Orice dorinţă, când se agaţă de tine, devine stăpânul tău. Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complet. Astfel, în această stare, vei face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.
Dependenţa naşte agresivitate, iar agresivitatea produce boală. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar. Dependenţa de dorinţe, frică, depresie şi supărare atrag gelozia. Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea. Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă. Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite, pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre, ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimire. Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia. Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie, dacă nu vă enervaţi, trufia descreşte.

Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimentul acasă. Ieşiţi în stradă – cu deosebire în locurile înverzite – şi plimbaţi-vă. Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic.
Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc și iertaţi. Astfel, veți anula agresivitatea.

Dacă vorbim la telefonul mobil, în primele 30 de secunde organismul blochează influenţele negative, ulterior începe să cedeze lent. O convorbire telefonică ce durează mai mult de un minut se poate răsfrânge negativ asupra sănătăţii. De altfel, oricât ar părea de straniu, cel mai puternic pătimeşte nu zona capului, ci zona sistemului genito-urinar. După o convorbire de trei minute, are loc deformarea câmpului în zona capului, în zona sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) şi, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbire telefonică care depăşeşte un minut este de nedorit.

Mâncatul este un serviciu divin şi, ca atare, nu trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă apăsătoare. Mâncarea ne poate da energii superioare dacă este gătită cu devotament. Cea mai bună mâncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. dacă atmosfera în care gătiţi (gândurile şi sentimentele) şi mâncați este tensionată.

Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte. Aceasta înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se transformă într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.

Dacă un om fură şi înşeală pe alţii o viaţă întreagă, va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut altora. În concluzie, cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau psihic va recolta răul.

Ataşamentul înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc.). Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşăm şi în același timp suferă şi cel ce se ataşează. Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustrare. În această situaţie, el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt. Cu cât suntem mai ataşaţi de bunurile materiale, cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi.
Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiale şi a acelora din afara familiei.
În dragoste, trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el. Dependenţa de calităţile umane ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi trupul. Când căsătoria este bazată numai pe atracţie sexuală, ea nu poate fi îndelungată. Când dorinţele slăbesc, intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă.
Familiile întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează. Un soţ trebuie să evite s-o transforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Fiecare om are personalitatea lui şi astfel de tentative sunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Nu-l consideraţi pe celălalt ca fiind un obiect destinat să vă servească, ci ca pe o fiinţă divină, cu individualitate şi cerinţe proprii.

Violenţa în familie vine din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână stăpân pe situaţie. Când controlezi o altă fiinţă, îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia. Astfel, devii un vampir energetic. Ori de câte ori cădem în acest prost obicei, ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă. Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la ură, la dezastru. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere. Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, nu merită să rămână împreună. Femeile din viaţa unui bărbat sunt doar începutul experienţei sale cu ele. Dacă îl părăsesc, situaţia trebuie acceptata ca atare şi mers mai departe, către o nouă experienţă. Cu cât ne concentrăm mai mult asupra vieţii noastre, cu atât îmbătrânim şi ne despărţim mai repede de viaţă.
Gelozia, de regulă, provoacă scăderea vederii, auzului, scleroza în plăci, traumatisme, diabet, inflamaţii articulare. Dacă gelozia este grevată de trufie, atunci este de două ori mai periculoasă.
Atunci când soţia este geloasă, îşi critică în permanenţă soţul şi e nemulţumită de acesta, atunci ea amplifică brusc în propria persoană şi în copiii săi posibilitatea apariţiei unor afecţiuni. Gelozia şi supărarea unei femei generează tocmai acele afecţiuni care îi scurtează viaţa, apropiind bătrâneţea. Uneori, la femeie, gelozia, supărările şi pretenţiile pot fi atât de profunde încât soţul poate muri sau se poate îmbolnăvi grav. Bărbaţii geloşi şi femeile geloase nici nu bănuiesc că mutilează în primul rând sufletele copiilor lor şi că omoară copiii care încă nu au apărut pe lume. Ca să se nască un copil armonios, bărbatul şi femeia trebuie să se iubească unul pe celălalt.
Femeia geloasă şi supărăcioasă îşi atacă în plan subtil soţul. În această situaţie, soţul fie va fi bolnav în permanenţă, fie va deveni alcoolic, fie va divorţa. Dacă sunteţi gelos şi vă amplificaţi sentimentele agresive, puteţi avea probleme cu animalele – alergii şi boli contactate de la ele. De asemenea, veţi putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor.

Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plângeți agresiunea apărută se distruge.

Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

Adevărata cauză a narcomaniei şi alcoolismului este un nivel scăzut de iubire. Aceasta apare din cauza unor puternice frustrări, a reprimării dragostei faţă de oameni. Omul trebuie să înceteze să mai poarte supărare pe lumea din jur, să intre în armonie cu ea.

Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din univers. Gândul este cel care ne aduce pacea şi liniştea în suflet. Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră. Toate gândurile negative emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs. O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme. De aceea, există o lege a naturii şi a ştiinţei conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine. De aceea străduinţa de a ne ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace constituie un act protector pentru noi înşine.

Ca un bumerang, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu – gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente – se întorc la noi, producând efecte în câmpul nostru energetic. Nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. Când ne gândim la cineva, se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul fără să ne dăm seama de acest lucru. Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.

Imaginaţia are puterea de a crea realitatea. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat. Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării corpului, caracterului, spiritului şi destinului viitorului copil. Principala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, ci şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi de aceea trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului. O ură puternică, nutrită în timpul sarcinii acţionează asupra copilului care se va naşte supărăcios sau cu tulburări de vedere sau auz. Dacă o femeie îşi reprimă sentimentele de iubire faţă de soţul ei, acest lucru se va răsfrânge neîntârziat asupra copilului. Să nu uitaţi că atunci când ucideţi iubirea, înfăptuiţi o crimă.

Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina diferite neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă. Supărarea copilului pe părinţi, a părinţilor pe copii creează ruperea şi deformarea celor mai fine structuri energetice, cu consecinţe din cele mai grave. Pentru a se se naşe un copil armonios bărbatul şi femeia trebuie să se iubească reciproc. În timpul sarcinii, femeia trebuie să fie liniştită şi răbdătoare şi nu trebuie să se supere sau să trăiască sentimente negative. Ea trebuie să accepte cu seninătate realitatea aşa cum este şi să nu admită părerile de rău în legătură cu trecutul sau să grăbească viitorul. Femeile gravide nu trebuie să vizioneze filme cu subiect violent, întrucât agresivitatea lor subconştientă are efecte devastatoare asupra psihicului şi trupului viitorului copil. De aceea, oamenii adulţi şi copiii ar trebui să vizioneze numai opere de artă, al căror nivel de agresiune subconştientă este negativ. Naşterea cu picioarele înainte şi prin cezariană reprezintă o trufie ridicată a mamei copilului. Naşterea prematură înseamnă umilirea mândriei. Copiii născuţi prematur sunt deosebit de slabi şi bolnăvicioşi, iar aceasta înseamnă aceeaşi blocare a mândriei.

Când părinţii aleg numele copilului acesta se fixează în karma copilului şi îi influenţează structurile câmpului. Numele se întipăreşte în câmpul bioenergetic şi depinde de karma celui al cărui nume îl poartă copilul. Înainte, nu întâmplător, copiilor li se dădeau nume de sfinţi. Karma luminoasă, pură a sfinţilor se unea cu karma copilului, îl proteja şi acţiona în favoarea lui. Dându-i copilului numele unei rude, riscăm, deoarece greşelile şi viciile sale va trebui să le ispăşească cel care a luat odată cu numele şi o parte din karmă, adică copilul. O bunică în anii săi de tinereţe a iubit un om, însă nu a dorit copilul şi a făcut avort. Pentru uciderea iubirii şi a copilului a trebuit să plătească fiica şi nepoata, adică urmaşii ei. În cazul unei lovituri cu pumnul suferă unul singur – vinovatul. În cazul lovirii bioenergetice lovitura traversează întregul lanţ de rudenie. Ca recul, vine pedeapsa împotriva agresorului şi a familiei acestuia. O femeie şi-a sfătuit prietena să facă un avort, la rândul lui bărbatul a insistat ca soţia să avorteze. Această dorinţă exprimată în cuvinte sau în gând de a nimici viitorul copil este o încălcare a legilor, pentru care omul plăteşte cu sănătatea şi cu soarta sa. O femeie şi-a abandonat copilul în spital. Prin aceasta, ea a săvârşit o crimă atât de mare, încât nimeni n-o va putea absolvi de pedeapsă. Dragostea faţă de copii face parte din cele mai înalte legi ale universului şi de aceea orice formă de încălcare a acestei iubiri, exprimată prin renegarea copilului, refuzul de a avea copii sau de a purta o sarcină, nemaivorbind de avort, în fază înaintată, renegarea omului iubit cu fapta, vorba sau gândul – toate acestea pot avea urmări din cele mai grave.

Sub nici un motiv să nu spui unui copil „eşti leneş, nu eşti bun de nimic, eşti prost” fiindcă aceasta creează în el tocmai cusurul care i se reproşează. Mama care spune copilului „uite, dacă ai să fii cuminte şi ai să înveţi bine îţi cumpăr cutare lucru” face din copilul său un sclav al cărui stăpân va fi lucrul promis. Dacă părintele îndeplineşte toate capriciile copilului şi începe să depindă de acesta, copilul se transformă într-un tiran şi poate muri. Dacă copilul este ocrotit în permanenţă el va învăţa că nu trebuie să se păzească singur şi în acest fel îşi va pregăti primejdii din viitor. Mamele care se sacrifică până la umilinţă pentru binele copiilor lor sfârşesc într-o mare amărăciune. La fel şi copiii, de a căror naştere părinţii nu s-au bucurat. Ei sunt profund nefericiţi. Copiii trataţi cu asprime (pedepse şi ameninţări) nu devin buni. Ei vor vedea în părinţii lor adevăraţi duşmani.

Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar mama, la rândul ei, permite să fie exploatată. În acest fel, societatea se umple de copii neajutoraţi, incapabili de a se îngriji singuri. Să mulţumeşti părinţilor pentru ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.

Egoismul, cruzimea închid canalele energetice de legătură cu divinitatea şi omul respectiv nu mai primeşte energia necesară întreţinerii vieţii. În această situaţie, el este nevoit să ia energie de la alţi oameni, devenind vampir energetic. Când simţiţi că cineva vă fură energia, evitaţi-i compania.
Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oameni insensibili la nevoile altora. O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţă. Contactele cu ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă. Prin gândurile voastre puteţi schimba un egoist, făcându-l generos. Emiteţi spre el vibraţii de generozitate şi bunăvoinţă.

Dispreţul sau profunda nemulţumire faţă de noi înşine constituie o auto-agresiune. Blamarea proprie omoară afecţiunea faţă de un alt om. Bărbatul care dispreţuieşte femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite boli şi îmbătrâneşte mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbaţi atitudinea faţă de femei şi de situaţiile legate de ele.

Trufia şi dispreţul faţă de ceilalţi generează lipsa dorinţei de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieţii. Ura este o forţă ce te leagă de persoana pe care o urăşti. Astfel, se blochează biocâmpul în regiunea capului. Curând, dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. Se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora. Zgârcenia aduce boală şi dezastre.

2 comments to Valeriu Popa – Sfaturi pentru sănătate

  • marian  says:

    Foarte frumos, l-am cunoscut pe acest om , mai mult din vedere, pentru ca am fost vecini de cartier si nu am fost niciodata la el sa-l intreb de una de alta,D-zeu sa-l odihneasca, in viata viitoare sa se intrupeze in acelasi om minunat care nu face decat sa ajute pe altii.

  • mariana melinte  says:

    va multumim frumos pentru sfaturile dumnevoastra si dumnezeu sa va binecuvinteze !

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>