CEVA NOU, CEVA VECHI

Category: Dezvoltare spirituala Comments: 

ceva nou ceva vechi

Bună dimineața!
Vă doresc o zi a încrederii de sine, a curățeniei sufletești și a clarității, dobândite prin iubire, credință și iertare.

Pentru a dobândi claritate, e nevoie să renunțăm la măștile prin care ne divizăm sufletul și alegem ”tabere” între ”bine” și”rău”. E singura cale, pentru a ne putea schimba perspectiva din care privim lucrurile, consecințele și oamenii din viața noastră.

Pentru a ne înțelege esența gândurilor și a sentimentelor pe care le exprimăm și experimentăm în plan fizic și mental – este nevoie să privim lucrurile, lumea oameni și pe noi, și din perspectivele celorlalți, renunțând la a-i mai ataca, agresa, judeca, învinui sau condamna pentru defectele, vulnerabiitățile, greșelile, atitudinea, alegerile și experiențele prin care trec voit sau inconștient.

Doar conștientizându-ne propriile defecte și vulnerabilități prin care mintea recunoaște carențele celorlalți vom putea renunța la a ne mai judeca, condamna și ataca ca efect a ceea ce vedem prin ”reflexia”, sufletului nostru, în oglinda celorlalți.

Pentru a ne reîntregi cadența și a recupera părțile pierdute ale sufletul nostru, este nevoie să ne eliberăm de frici, prejudecăți, vini, vinovății, negativități, supărări, nemulțumiri, neîmpliniri, mânii, răni și de traume din trecut.

Până ce mintea ne va bloca energia vitală a iubirii lăuntrice, ținându-ne înghesuite în cămara întunecată a sufletului nostru, copleșiți ne nemulțumiri, suferințe, poverii, neîncredere, neajunsuri, ostilitate și frici – Lumina iubirii, a credinței, a binelui și a fericirii, nu va putea pătrunde, pentru a disipa întunericul din noi, și a elibera iubirea din noi.

Când vom înlătur întunericul, vom înțelege că, divinitatea și energia luminii ei, este întotdeauna împărtășită. Ea, la fel ca și iubirea pe care o simbolizează în inimile noastre, prin scânteia divină – nu este niciodată exclusivă și dăruită cu ”titlu de proprietate”.

Tot ceea ce înseamnă pentru noi exclusivitate, este o plăsmuirii a fricii. Teama de a nu pierde ceea ce dobândim, face ca adesea, să devenim posesivi, geloși sau invidioși pe cei ce au depus un efort mai mare sau au dăruit mai multă iubire decât noi, pentru a avea.

Frica este și iluzia prin care mintea ne induce nevoia de a judeca, a învinui sau a critica, atunci când nu suntem dispuși să ne dezvoltăm abilități pentru a ne împlinii nevoile sau suntem frustrați, privind succesul sau împlinirile celorlalți.

Pentru a schimba consecințele pe care le materializăm în viața noastră hrănind aceste stări, este nevoie să ne debarasăm de ele, pentru a face loc stărilor, emoțiilor atitudinilor și gândurilor pozitive, ce ne induc optimismul, entuziasmul, pasiunea și atitudinea pro-activă, pline de credință, încredere de sine, asumare și frumusețe sufletească.

Doar acceptând binele și respingând răul, vom putea alunga frica din inimile și sufletul nostru. Este esențial să înțelegem că suntem cu toții copii lumii, create de Dumnezeu. Și astfel, să acceptăm că, niciunul dintre semenii noștri, nu poate fi rău, chiar dacă prin experiența durerilor din sufletul nostru, frica ne face să credem asta. În cel mai nefericit caz, cel pe care-l judecăm și-l etichetăm ca ”rău”, privind prin oglinda sufletului nostru – poate fi cel mult chinuit.

Felul în care cineva alege să-și oglindească suferința inimii și fricile, către lume, poate fi în cel mai nefericit caz, prin a-i ataca pe alții și a-i învinui pentru propriul său chin. Dar el nu este în esență rău, chiar dacă rigorile societății și inadaptabilitatea sa, l-au înrăit în aparență.

De suntem tentați să-i judecăm, înseamnă că, nivelul nostru de toleranță este încă insuficient de dezvoltat pentru a deveni buni și a nu-i judeca cu măsura răului din noi pe cei ce nu se pot apăra prin iubire, de suferința și durerea proprie.

Nu există ființă umană care să nu merite iubirea noastră, așa cum nici noi nu ar trebui să trecem prin experiența durerii și a dezamăgirii, provocată de cei ce nu ne-au oferit iubire. Desigur, măsura ”binelui” sau a ”răului” va fi mereu ceea a sufletului nostru, căci prin măsura ei mintea judecă și oglindește abundența fricii sau a iubirii, în afară.

Alegerea de a vedea doar frumosul sau a căuta doar părțile întunecate din lucruri, experiențe și din oameni și, a le scoate la lumină – ne aparține, în aceeași măsură în care, prin ceea ce vedem și experimentăm în consecință, devenim fericiți su triști, chinuiți și neîmpliniți.

De nu ne place ceea ce vedem, trebuie să facem atât ”reglajele” de finețe ale conștiinței noastre, cât și a opticii gândurilor, convingerilor, prejudecăților și a sentimentelor noastre, prin care privim lumea și ne vedem, de fapt, pe noi, în ipostaze neștiute, sau de mintea noastră, neacceptate.

Doar de vom înceta să-i mai judecăm pe oameni, și să-i criticăm fără a-i cunoaște sau a le ști traumele și lumea sufletească – vom putea renunța la a-i mai privi, judeca și învinui, prin prisma propriilor noastre frici,vinovății, carențe, răni, greșeli, neîmpliniri, negativități, suferințe, nemulțumiri sau griji.

Doar astfel vom putea renunța la vechiul din noi pentru a face loc unei atitudini noi, pline de iubire, toleranță și acceptare. Și asta depinde de nivelul evoluției spiritului și a conștiinței noastre, pentru a avea curajul de a ne deschide inima și a lăsa lumina iubirii să ne pătrundă.

Când sufletele noastre vor fi curățate de ostilitate, vinovății, răni, traume și frici – inimile noastre se vor vindeca prin iertare, și vor lăsa iubirea să se reverse prin roadele sale și în sufletele celor mai răniți decât noi, pentru a-i elibera de întuneric și frici.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
Moartea – accesul la o nouă viață
Din nou despre Legea oglindirii
Iluminarea
Omraam Mikhael Aivanhov – Noul Ierusalim (A)
CAND NOUL ITI BATE LA USA, DESCHIDE-I!

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>