A IUBI INSEAMNA A TRAI DIN INIMA

Category: Dezvoltare spirituala Comments: No comments

a iubi inseamna a trai din inima

Bună dimineața
și o duminică binecuvântată prin graţia iubirii divine, în care să vă regăsiţi pacea inimii, frumuseţa lăuntrică şi bucuria de a iubi!

Atunci când înveți să accepți că ceea ce EȘTI este perfect așa cuma a fost creat – fricile și nemulțumirile prin care mintea îți ține conștiința adormită, inima înrobită și sufletul întunecat, își pierd puterea asupra discernământului, emoțiilor și capacității tale de a-ți manifesta în mod autentic frumusețea sinelui tău spiritual.

Atunci când te vei elibera din colivia minții și din iluzia fricilor prin care-ți ține adormită conștiința – vei dobândi înțelegerea, în lumina clarității și a adevărul inimii tale.

Când vei putea accepta că deja EȘTI maximul potențialului tău și, îți vei putea înțelege valorile, abilitățile, vocația, harul, frumusețea și abundența inimii – pentru a le lăsa să sclipească în lumina iubirii și a purității tale sufletești, îți vei înțelege rostul și menirea pentru a le împlini. Nu vei putea fi nici fericit, nici împlinit și nici iubi – până ce nu vei ierta și nu vei accepta experiențele și căile învățării, alese de tine sau sortite ceilalți.

Pentru a ne regăsi liniștea inimii și împăcare sufletului, va trebui să reînvățăm toleranța, și acceptarea experiențelor celorlalți.

Pentru a ne regăsi pacea lăuntrică, va trebui să renunțăm la învinuiri și judecăți, pentru a nu ne mai ocupa mintea cu nemulțumiri în raport cu cei care ne înșeală așteptările sau nu ne servesc nevoile și interesele.

Pentru a nu risipi energia vieţii şi bucuria darurilor iubirii, va trebui să renunţăm la a ne manifesta nemulţumirile şi negativitatea, reînvățând să ne canalizăm energia, pe a ne dezvoltăm abilitățile prin care ne putem împlinii singuri nevoile, aşteptările şi năzuinţele.

A continua să ne risipim timpul, energia, resursele și viața ocupându-ne mintea cu nemulțumiri, cu supărări, cu frustrări, cu modelarea experiențelor celorlalți, cu a le critica alegerile sau, cu a le învinuii și judecarea experiențele, faptelor și căile prin care ei aleg să experimenteze și să-și trăiască viața în propriul lor proces de învățare – înseamnă a renunța din imaturitate emoțională și din lipsa conștiinței trează – la a o trăim pe a noastră, și a ne bucura de frumusețea propriei călătorii.

Când vom înțelege că mulțumirea, împăcare, iubirea și fericirea sunt valori lăuntrice aflate deja în noi, și care, nu pot fi nici găsite, nici dobândite și, nici condiționate de conjuncturi, situații, oameni, evenimente sau lucruri materiale din afară – vom redobândi înțelepciunea de a prețui ceea ce este în lăuntrul nostru. În măsura în care dobândim și asumăm acest Adevăr, prin învățare și experimentare, ne vom redobândi iubirea.

Asumându-ne să privim lumea și oameni, responsabili față de ceea ce oglindim în afară, și alegând să exprimăm, să facem, să dăruim, să atragem și să menținem prin gândurile, convingerile, credințele și creațiile noastre mentale, în propria lume și viață, doar acele lucruri, persoane, stări sufletești, experiențe, consecințe și valori pe care le putem iubi și prețui – vom dobândi mulțumirea, împăcarea, bucuria, frumusețea lăuntrică, pacea sufletească, abundența materială și desăvârșirea noastră spirituală.

Când nu vom mai alerga după himere, și – când nu ne vom mai proiecta nevoile, nemulțumirile, insuficiențele, fricile și neîmpăcările în afară, – când nu ne vom mai condiționa fericirea de așteptări, interese și lucruri materiale – vom deveni capabili să ne prețuim și să ne iubim pentru ceea ce suntem, gândim, facem, simţim și avem.

Când NU ne vom mai respinge şi judeca semenii, doar pentru că aleg alt drum sau alte experienţe în călătoria vieţii lor, – cand nu ne vom mai condamna fratele și sora şi nu-i vom mai vlăgui de iubirea noastră: – pentru masca ce o poartă din frica de a nu fi răniți, – pentru modul în care se pliază pe nevoile și așteptările pe care le avem sau – pentru darurile ce nu le primim – vom avea curajul să-i acceptăm așa cum sunt, fără a încerca să-i modelăm. Atunci vom deveni capabili să le vedem frumuseţea dincolo de ipocrizia propriilor prejudecăţi şi vini.

Atunci când prin iertare, acceptare și asumare ne vom găsi liniștea inimii și pacea sufletească, și prin iubire devenim frumoși în inimă și suflet – ceea ce ochii noștri vor alege să vadă, creeze, să metamorfozeze și să creadă – va fi doar propria frumusețe oglindită în afară, ce ne redă prin conștiința trează claritatea, ca o firească, mirifică și grațioasă reflexie a luminii lumii și a frumuseții noastre sufletești.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
LECȚIA IUBIRII
A-ți iubi aproapele – a respecta în el viața pe care a primit-o de la Dumnezeu
Iubirea – un cerc pe care trebuie să îl lărgim neîncetat
Dumnezeu – iubirea sa ne-a oferit totul de la origini
Dumnezeu – Îl iubim pe El prin intermediul fiinţelor omeneşti

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>