Sandor Kasza tagged posts

Când crezul tău e neîndoielnic, Universul își aranjează energiile pentru a-ți împlini orice năzuință ce-i clădită pe iubire, …și orice îndoială a minți ce o lași să modeleze al tău destin.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Puterea Mintii si Legea Atractiei
– ATRACTIA IUBIRII
– Întâlnirea unui bărbat cu o femeie – trebuie să se întâmple mai întâi în lumea divină
– Legea afinității – o cheie a împlinirii spirituale
– Din nou despre Legea oglindirii

Bine v-am regăsit!
Să aveți în continuare o zi binecuvântată, în care sufletul să vă fie cuprins de miracolul iubirii ce naște din energia pură a scânteii divine din voi, Iar mintea și inima, să vă ajute în a vă cuprinde viața și casa cu bucuria și pacea voastră sufletească.

Când pacea inimii vă cuprinde, abundența energiei iubirea vi se revarsă pe preaplinul sufletului și astfel vă puteți îmbrățișa sufletu și viața cu căldura luminii voastre lăuntrice.

Chiar dacă, cei alături de care trăiți sau cei pe care alegeți să-i îmbrățișați cu lumina voastră, încă nu vă pot înțelege și aprecia așa cum sunteți și nu recunosc energia pe care le-o dăruiți, important este să rămâneți vii și plini de iubire, ne risipindu-vă lumina prin supărări, nemulțumiri, judecăți sau neîmpăcare.

Acceptați că totul se întâmplă cu un anumit scop și așa cum trebuie să se întâmple, pentru a vă aduce lecțiile de viață care aveți nevoie, pe calea desăvârșirii conștiinței voastre și al sinelui vostru spiritual. Este esențial să înțelegeți că, nimic nu este greșit din ceea ce faceți, indiferent dacă este sau nu în acord cu adevărul inimii voastre sau cu așteptările celor din jur.

Când veți înțelege că, sentimentul vinovăției și a a nemulțumirii, precum și, nevoia de a-i judeca și a-i învinui pe cei din jur pentru alegerile și experiențele lor – sunt simple reflexe comportamentale induse de programele menta, care v-au fost implementate prin educație – vă veți putea elibera de frica pedepsei și de nevoia de a vă simți vinovați când nu împliniți nevoile și așteptările celorlați

Nu e nevoie să reinventăm roata pentru a aduce în viața noastră abundența iubirii. E suficient să nu ne temem de greșelile inerente procesului de învățare și să ne asumăm experiențele și lecțiile pe care ni le aduc, chiar dacă cei din jur, sau dogmele sociale le condamnă.

Cât timp experiențele noastre converg prin puterea conștiinței noastre și a atitudinii binelui către dobândirea abundenței energiei iubirii, cât timp nu produce în mod direct sau voit suferință celor din jur, nimic și nimeni nu ne poate vicia de frumusețea noastră sufletească și de bucuria de a iubi și a trăi.

Când efectul gândurilor, sentimentelor, alegerilor și a acțiunilor noastre – ne aduce pacea lăuntrică, mulțumirea și împăcarea, tot ceea ce vom oglindi în afară va fi vibrația luminii ce izvorăște din bucuria și entuziasmul din sufletul nostru.

Când ne aflăm în propria abundență și dobândim conștiința iubirii, tot ceea ce suntem, simțim, facem și dăruim, este în vibrația abundenței noastre sufletești. Atunci, prin orice gest de dăruire semănăm semințele iubirii, aducând o contribuție semnificativă vieții noastre și celor din jur, chiar și atunci când ei nu ne pot înțelege darurile și deschiderea sufletească.

Dincolo de așteptările, nemulțumirile, constrângerile sau supărările celorlalți, este important să nu intrăm în capcana judecății sau a nemulțumirii lor, păstrându-ne sufletul integru.

Nu este responsabilitatea noastră, nici să le modelăm experiențele celorlalți și, nici să suferim pentru alegerea lor de a suferi, doar pentru că încă nu doresc sau nu sunt pregătiți să se maturizeze emoțional, renunțând să ne condamne pentru nefericirea lor.

Prin a continua să ne hrăni inconștienți dezamăgirile, vinovăție supărările, fricile, negativitatea și suferințele – nu vom face altceva decât să ne perpetuăm așteptările și atașamentele mentale, ca surse ale nemulțumirilor, neîmpăcării și nefericirii noastre, atunci când ele nu vor fi împlinite din afară.

Atunci când gândurile și mecanismele noastre mentale, emoționale și sufletești sunt reglate pe a dărui, și nu pe a cere, a aștepta, a constrânge sau a pretinde să primim – situațiile în care suntem nemulțumiți vor deveni extrem de rare. uneori e firesc să nu putem să acordăm o atenție deosebită și mecanismelor noastre de auto-apărare, prin care să ne ferim de dezamăgiri.

Date fiind constrângerile naturii, ale factorilor de mediu, ale societății, cele izvorâte din costurile vieții, precum și cele induse de așteptările celor din jur și a partenerilor noștri de viață – este firesc ca să devenim din ce în ce mai epuizați fizic, psihic și energetic. De aceea este important să renunțăm total la a ne mai risipi la nivel emoțional energia prin nemulțumiri și supărări.

Ca să ne putem adapta situațiilor care ne copleșesc, avem nevoie de fiecare fărâmă de energie. Pentru asta este important să învățăm să ne prețuim resursele, timpul, energia și banii ca rod al vânzării lor… pentru a nu le risipi necugetat și neinspirat, pe lucruri și stări mentale care ne aduc deservicii în plan fizic, psihic, energetic, emoțional și mental.

Când vom înțelege că stările noastre emoționale caracterizate prin negativitate, opoziție, neacceptare, nemulțumire, supărare și ostilitate, ne distorsionează judecata limpede și ne aduc deservicii în plan emoțional, energetic și spiritual, vom înțelege și faptul că, singuri ne înăsprim viața.

Hrănindu-ne resentimentele, nu doar că ne agresăm pe noi înșine, dar îi agresăm și pe cei din jur pe care-i învinuim pentru propriile risipe energetice produse prin incapacitatea noastră de a ne adapta situației sau propriilor noastre consecințe de viață, învățând să ne gestionăm emoțiile pentru a ne controla atitudinea și a ne înfrâna agresivitatea prin energia iubirii noastre lăuntrice.

Pentru a nu ne mai agresa în procesul de conștientizare, asumare, învățare, acumulare, transformare și înțelegere – este firesc ca uneori, energia iubirii noastre lăuntrice, dobândită prin trezirea conștiinței sinelui nostru spiritual, să nu poată suplini sau compensa pe deplin necesitățile sau nevoile noastre energetice, exprimate la nivel emoțional prin negativitate. De aceea, mintea noastră va căuta să o obțină de la cei ce dețin deja abundența iubirii.

În procesul de conștientizare a sinelui nostru Spiritual (energetic), a evoluției și a desăvârșirii noastre spirituale – momentele de ”dezamăgire” ale minții noastre (avide după energia iubirii), n-ar trebui să devină prilej lăsat ego-ului, de a-și exprima orgoliile, supărările sau furia, în fața unor situații neprevăzute sau opuse așteptărilor hranei noastre energetice de la cei din jur.

Prin resentimentele și stările noastre negative, nu facem altceva decât să ne ”dizolvăm” și mai mult iubirea, înstrăinându-ne de adevărul inimii. Dezbinând armonia și echilibrul energetic dintre trup, minte, inimă și suflet, nu facem altceva decât să ne risipim energia iubirii, condamnându-ne la suferință.

Un ”orgoliu rănit”, va fi doar prilej pentru minte, de a răni copilul din noi, și de a ne risipi energia vitală, ”trântindu-ne” în stări de melancolie, frustrare, depresie sau de agonii emoționale. Aceste stări de joasă vibrație energetică, ne aduc în afara păcii și a armoniei noastre sufletești. Fără a căuta prin vibrația iubirii să ne reechilibrăm energetic, sinele nostru spiritual, este împiedicat de mental în învățare, conștientizare și evoluție.

Când alegem calea dezvoltării și desăvârșirii spirituale, e posibil ca, pe măsură ce sporește în noi lumina divina a iubirii și cunoașterii spirituale, să constatăm câte stricăciuni și răni ne-am provocat prin orgolii și vanități, în vremea necunoașterii.

Descătușarea de suferințe, ne fac adesea ca în calitate de ”discipoli” sau de ”căutători” de sensuri și învățături spirituale, să descoperim în noi prin impactul cu eșecul neîmplinirilor nevoilor ”lumești” – ”păcatele” propriilor vini izvorâte din așteptări noastre neîmplinite, care nevindecate, pot degenera în auto-crucificare sau victimizare.

Este important ca în astfel de momente, să ne întoarcem cu ”picioarele pe pământ” și să ne hrănim și nevoile emoționale ale trupului, căci doar astfel ne putem menține echilibrul și sănătatea ”vehiculului” nostru Planetar trupul ce e gazda spiritului nostru. Fără vindecare trupească și sufletească – nu poate există nici evoluție spirituală.

Nemulțumirile, decepțiile sau supărările sunt barometrul nostru sufletesc privind starea energetică a corpului nostru spiritual (energetic). Ele ne indică dezechilibrul energetic și carențele emoționale și spirituale (oglindite ca scăderi ale vibrației noastre energetice induse prin stări de nemulțumiri și negativitate).

Orice emoție negativă sau dezamăgire sufletească, ne semnalizează nivelul energetic scăzut al ”corpului energetic” (spiritual), sau faptul că ne-am îndepărtat de Sursa noastră de energie vitală (Lumina divină) și de drumul ce-l avem de parcurs, prin conștiință trează. La fel se întâmplă și în cazul ”corpului material” când durerile trupești ne copleșesc.

Până când conștiința inimii nu ne este trează, minții îi va fi greu să conștientizeze și să accepte că – suferințele și nemulțumirile induse prin frici, ne semnalizează dezechilibrul chimic, energetic și micro-biologic survenit la nivelul corpului nostru fizic, respectiv a celui energetic (spiritual). Cele două corpuri fiind interdependente vor prelua și transmite una către celălalt suferințele și carențele energetice.

Experiența vieții trăită prin spiritul întrupat în corp material, aici în dimensiunea materială aici pe Pământ – desăvârșirii noastre spirituale, evoluția prin trup și spirit, poate avea loc doar atunci când trupul și mintea re-intră în armonie cu inima și sufletul, pentru a ne trezi conștiința și pentru a reda identitatea divină sufletului nostru.

Spiritualitatea devine o cale de conștientizare superioară a sensului vieți și a rostului experiențelor, trăirilor și provocărilor vieții, atunci când conștiința ne devine trează și ne putem detașa de subiectivismul egotic al minții, indus de convingerile și prejudecățile noastre programate mental. prin educație și formare.

În general, suferințele au rolul de a ne ajuta să ne vedem carențele, nevoile, lipsurile și neîmplinirile, să le înțelegem cauzele și să le mediem cu valorile, interesele, nevoile noastre intrinseci.

În măsura în care evoluăm pe treptele desăvârșirii spirituale, pentru a ne creștem vibrația energetică și a ”elimina” cauzele care ne împiedică, în exprimarea, manifestarea și dăruirea asumată a energiei noastre lăuntrice, în beneficiul bucuriei vieții – exista riscul de a ignora propriile nevoile sufletești.

Fără a iubi și a ne iubi, și fără a ne desăvârși în plan spiritual frumusețea noastră sufletească și a fericirii date prin iubire, iertare, acceptare, asumare, prețuire și cumpătare – nevoile trupești ale inimii și minții nu ne vor putea fi împlinite în plan fizic din interior.

Până nu ne găsim împlinirea în plan mental și sufletesc, suferințele noastre vor continua să se manifeste prin consecințele noastre trăite în planurile fizice ale vieții. de împlinirea nevoilor trupului, a inimii și a minții.

În momentele de declin ale identității noastre spiritale, pe lângă ”spinul păcatelor” noastre sufletești, vom găsi și vom recunoaște în ceilalți, toate păcatele noastre, neconștientizate și neacceptate de mintea noastră.

Prin tot ceea ce ne deranjează la ceilalți și le reproșăm prin gânduri, frici, nemulțumire sau neîmpăcare vom exprima doar, propriile carențe și incapacități de a ne adapta factorilor de mediu și de a ne procura singuri energia, prin deschiderea inimii.

Prin orice nemulțumire, frică, supărare sau nevoie pe care o exprimăm la nivel emoțional ca o dorință sau o așteptare – Dumnezeu nu va face altceva, decât să ne răspundă prin mesageri sau consecințe, pe aceeași frecvență ca și cea pe care o trăim la nivel emoțional.

Tot ceea ce dobândim în viață și experimentăm, se va reflecta în oglinda Adevărului inimii: – fie ca o carență, o lipsă, un deficit sau o pierdere, – fie ca o abundență energetică în plan sufletesc. Adevărului divin ce ne sălășluiește în suflet când mintea ne este în armonie cu inima – devine chintesența fericirii și a împăcării noastre lăuntrice, dată de echilibrului și a armoniei dintre Universul nostru interior și cel exterior.

Aceste două măsuri pe care Dumnezeu ni le aduce în suflet atunci când Î-L primim în inima noastră: ceea a dreptății și a nevoilor minții, și – ceea a abundenței de iubire și a fericirii exprimate prin adevărul inimii – nu vor face altceva decât să ne elibereze de căutări și confirmări așteptate din afară.

Când vom renunța să căutăm sau să așteptăm din afară fericirea, bunăstarea sau mântuirea sufletului nostru – adevărul inimii ne va elibera de suferințe, pentru a ne conduce prin trezirea conștiinței sinelui nostru spiritual: – fie la o mare dragoste și un intens sentiment al iubirii, – fie la un adânc sentiment de smerenie prilejuit de o puternică îngăduință și acceptare față de ceea ce este, și față de experiențele și alegerile celor de lângă noi.

Prin stările de grație trăite prin trezirea în noi a conștiinței iubirii, vom înțelege că, nimeni și nimic nu poate înlocui lipsa iubirii din noi, însă prezența și abundența ei, poate disipa prin energia Luminii sale, orice lipsă, orice nevoie de victimizare, de răzbunare sau de agresivitate, și orice întunecime sufletească!

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Dumnezeu – Îl putem cunoaște numai contopindu-ne în El
– Religia solară – va realiza Împărăția lui Dumnezeu
– Dumnezeu – se află și mai departe de ideea pe care lumina ne-o poate da despre El
– Rugăciunea – ne proiectează lângă Dumnezeu și îngerii săi
– Dumnezeu – Îl vom găsi, căutându-L în noi

Se spune că: ”Cine caută – găsește”, însă nu toți înțelegem ce anume căutăm, pentru a fi pe deplin împăcați, mulțumiți și fericiți
– prin a fi liberi în cuget, simțire, credință, asumare, exprimare și faptă.

Copleșiți de nemulțumire sau de gânduri pline de neliniști, ostilitate și frici – prea puțini dintre noi, mai suntem dispuși să conștientizăm cauzele propriilor nemulțumiri, pentru a renunța la a mai căuta în afară, fericirea și valorile care se află deja în inimile și sufletele noastre.

Cât timp vom permite minții ego să ne izoleze de lumină și de frumusețea din noi – ne vom înstrăina de conștiința iubirii, renunțând prin orgolii și frici, la bucuria de A FI, a trăi, a face, a iubi, a dobândi și a dărui.

Ceea ce se află deja în noi și se manifestă prin iubirea lăuntrică, valorează mai mult decât lucrurile după care tânjim. Prin ne-iubire, ne înstrăinăm de valorile inimii și începem să le pierdem, atunci când renunțăm să le iubim.

Când din teamă, nu vom mai fi dispuși să ascultăm, să acceptăm, să asumăm, să respectăm sau să urmăm calea inimii și a adevărului ce sălășluiește în ea, prețuind deopotrivă experiențele noastre cât și alegerile și experiențele celorlalți – ne vom hrăni eșecul, disconfortul, neîmplinirile, nesiguranța și însingurarea.

Dovada realități întunecate oglindită în lume, de mintea colectivă, ce-și exprimă lăcomiile, neajunsurile, fricile, negativitate și ostilitatea – este numărul tot mai mare de oameni resemnați și împovărați prin convingere, de propriilor lor nemulțumiri, neputințe și nefericirii, în raport cu numărul tot mai mic de oameni fericiți și împliniți, prin iubirea lor și prin valorile pe care le cultivă și le dăruiesc.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Dumnezeu a creat omul după chipul său – consecințe ale acestei revelații
– Instinctul de dominare – consecințele sale
– Reîncarnarea – o aplicație a legii cauzelor și a consecințelor
– DESPRE CONSECINȚELE VIEȚII
– NEVOIA DE EDUCATIE TRIBALA

Bună dimineața!
…și o săptămână plin de roade, frumusețe, iubire și culoare.
Vă doresc o zi a abundenței iubirii, în care miracolele frumuseții voastre sufletești să renască în splendoarea curcubeului de lumină și culoare a florilor prevestitoare de mai, însoțite pretutindeni de mireasma lor dulce și a-l lor mirific alai.

Când permitem armoniei inimii să ne cuprindă sufletul, fricile își vor pierd puterea asupra minții și gândurilor noastre. Când mintea ne copleșește în încercarea ei de a ne abate gândurile (prin frici nemulțumiri și griji), de la frumusețea vieții și a sinelui nostru lăuntric, este esențial să ne ascultăm inima.

Prin adevărul inimii, vom înțelege mereu că, cel mai mare miracol al vieții și esența soluțiilor tuturor problemelor și neajunsurilor care ne amăgesc și cu care ne confruntăm, se află în ea. Iubirea ce izvorăște din inimile noastre prin scânteia divină când ne dăruim cu bucurie vieții și trăirii ei în frumusețe.

Lumina dobândită prin exprimarea iubirii, este esența divină a sufletului fiecăruia dintre noi. Lumina inimii e mărturie vie prin viața pe care am primit-o în dar, a miracolului divin și a iubirii nemărginite ce sălășluiește uneori încă, captivă în noi. .

Atunci când ne asumăm viața, detașându-ne de sursa nemulțumirilor, neajunsurilor și a nefericirii noastre, fie și pentru o clipă – lăsăm energia luminii să scalde florile iubirii din inimile noastre.

Energia iubirii ne va înfrumuseța viața prin roadele pe care ni le aduce, când ne detașăm de griji și probleme, pentru a permite sinelui nostru să le înțeleagă cauzele, și apoi să ne vindecăm mintea și sufletul de povara lor.

Odată ce vom învăța abundența iubirii, nu ne va mai fi frică s-o asumăm și să-i acceptăm splendoare, pentru a ne umple viața și inima cu frumusețea ei, ori de câte ori, mintea ne va copleși de griji, și va încerca să ne înrăiască, întunecându-ne inima.

De vom lăsa întunericul tristeții minții, să ne întunece gândurile, inima, sufletul și viața, florile splendorii noastre se for ofilii, iar scânteia divină din inimile noastre, va înceta să ne mai lumineze calea.

Conștiința miracolului iubirii și a comuniunii noastre cu Dumnezeu, naște din inima noastră. Acolo își are sălaș, și de acolo ne luminează calea, de o vom asculta, vom avea încredere în ea și de ne vom încrede în Sinele nostru.

Calitatea relației pe care o dezvoltăm cu inima noastră, cu noi înșine, cu semenii și cu Creatorul nostru, va determina și calitatea vieții pe care alegem și acceptăm să o trăim. Prin a da curs fricilor, nemulțumirilor și ostilității minții, și a ignora adevărul inimii, vom reflecta în jur doar stări și relații conflictuale ce exprimă dezechilibrată cu noi înșine.

A învăța răbdarea și încrederea, și a iubi ”florile inimii”, va permite semințelor sădite prin iubire, să rodească frumusețe în viețile noastre. Pentru a învăța lecția încrederii în noi înșine și în cei din jur, este nevoie să ne detașăm de etichetări, judecăți, nemulțumiri și problemele cu care ne confruntăm.

Detașarea de nevoia de a judeca, eticheta și învinui, sau de atașamentul de a ne , pentru a deveni observatori neutri a tot ceea ce ni se întâmplă în viață. Gândirea pozitivă, sau a căuta să vedem totul în jur într-o lumină pozitivă, nu este necesară, dar este important în orice circumstanță să evităm a vedem lucrurile într-o lumină negativă.

Când vom înceta să impunem așteptări și limite, să punem bariere în fața iubirii, să ne condiționăm fericirea, să căutăm vinovați pentru neîmplinirile noastre sau să emitem judecăți de valoare – vom permite inimii și sufletului să se vindece de răni, pentru a putea dăruii minții prin Spirit – lumină, claritate, înțelegere și iubire.

Atunci, când Spiritul ne este sau ne va fi treaz prin conștiința iubirii prin spiritul și ființa noastră vom învăța să vedem cu claritate, să acceptăm, să înțelegem și să urmăm calea frumuseții din inima noastră. Ea ne va scoate de fiecare dată la liman când ființa ne va fi copleșită de griji și temeri, sau când vom rătăci lumina divină din inimi.

Când devenim prezenți pe deplin în viața noastră, când ne vom asuma experiențele și sentimentele așa cum vin ele spre noi, și când vom permitem energia Luminii din inimii, să ne intre în suflet pentru a disipa întunericul și rănile noastre sufletești vom dobândi claritatea căii pe care alegem să o urmăm, înțelegând destinul spre care ne călăuzește.

Când vom refuza să dăm crez doar minții care crede doar în ceea ce e palpabil și am mai experimentat, vom da răgaz inimii să ne oglindească în trăirile sufletești – splendoarea, mulțumirea, împăcarea și împlinirea.

În lumina iubirii – fricile își pierd menirea, problemele își găsesc rezolvarea, poverile dispar prin iertare, iar viața, primește sens și valoare, căci florile inimii încep să dea roade.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Fructele – să le oferim iubire înainte de a ne hrăni cu ele
– Sâmburii fructelor – analogie cu gândurile și sentimentele noastre ce trebuie deopotrivă să le însămânțăm
– Vara – floarea dă naștere fructului
– Iubire și sexualitate – de la rădăcini, la fructe
– Fructul strădaniei tale

Bună seara!
Vă doresc o seara armonioasă, plină de liniște și pace sufletească, în care să vă puteți regăsi prin odihnă, toleranță, iertare, îngăduință și dragoste, frumusețe inimi și bucuria de a fi, a avea, a dărui, a iubi și a fi iubiți.

Dacă munca e pentru voi, doar prilej de a vă asigura nevoile financiare, măcar s-o transformați la nivel mental, în prilej de mulțumire și bucurie pentru ceea ce prin timpul și efortul vostru, dăruiți pentru a bucura nevoile și așteptările celorlalți.

Cât timp vom permite gândurilor și emoțiilor negative să ne hrănească corvoada nemulțumirilor, a insuficiențelor sau a neîmplinirilor pe care ni le inducem când nu ne simțim împliniți la nivel de așteptări, atașamente și nevoi – ne vom împiedica în a găsi soluții, satisfacții și mulțumiri, în ceea ce alegem să facem și să trăim.

Stresul, supărările, tristețea și îngrijorările care pun stăpânire pe mintea noastră ne vor copleși, și – nici odihna și nici munca nu ne vor putea susține liniștea inimii și pacea sufletului – cât timp, nu ne vom elibera din ”colivia minții”, dragostea ce ne sălășluiește în inimi, lăsând-o să ne vindeca trupul și sufletul de suferințe și nemulțumiri.

Armonia vieții înseamnă liniștea dobândită la nivel mental, prin gândurile și emoțiile asociate lor, exprimate prin iubirea ce se manifestă la nivelul lumii noastre sufletească, prin cumpătare, împăcare, prețuire, mulțumire, acceptare, recunoștință și asumare – pentru tot ceea ce suntem, avem, dobândim, facem și dăruim.

Cât timp mintea ne va fi copleșită te temeri, neajunsuri, nemulțumiri, probleme, insuficiențe, tristețe și griji – gândurile ne vor agită și ne vor tulbură necontenit prin tumultul lor zgomotos, percepțiile, alegerile și acțiunile. Astfel, inima ne va fi agitată iar sufletul, ne va fi întunecate și agresate, prin neliniști, neputințe, judecăți, negativitate, vini, neîncredere și frici.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Legea oglindirii
– J. Donald Walters – Meditaţia pentru începători
– Capitolul 1. De ce să medităm?
– UMBRA, Polul întunecat al sufletului
– Vacanța – o odihnă ce ne permite să înfăptuim o altă lucrare

Când iți rănești sufletul, lăsându-ți mintea să-ți umple gândurile cu neîmpăcări, griji, îndoieli, ostilitate, gelozii, neîncredere și frici – INIMA îți va fi tristă și va plânge.

Ca să îți împaci INIMA este nevoie să te detașezi de dureri și frici, eliberându-te de negativitate și griji, pentru a-ți îmbrățișa apoi sufletul cu dragostea și iubirea ce sălășluiesc în ea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– NU PUTEM FORTA INIMA SA SE DESCHIDA
– Sentimentele sunt uşa către inimă
– Inima – o imensitate ce numai Dumnezeu o poate umple
– Fericiţi cei curaţi cu inima
– DESCHIDE-ȚI INIMA

Acolo unde ”geamurile” sufletului sunt închise, și ”jaluzelele” inimii rămân trase – acolo, nu va mai putea nici pătrunde și nici ieși Lumina, și astfel, ”odaia” minții va rămâne întunecată de neliniști, de frici și griji, iar în timp, va fi copleșită de disperare, suferințe, depresii și mânii.

Iubește, asumă-ți dragostea și eliberează-ți inima de griji și neîmpăcări – pentru a lăsa lumina ta lăuntrică să-ți umple sufletul și viața de valorile, culoare, bucurii, fericire și splendoare și apoi să se reverse pe preaplinul inimii tale pentru a bucura și sufletele celor pe care-i atinge.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Lumina – băutura care dă nemurirea
– Apă, sânge şi lumină – legăturile dintre ele
– Dumnezeu – se află și mai departe de ideea pe care lumina ne-o poate da despre El
– Lumina – ca protecție
– Lumina – o legătură ce ne eliberează, o sarcină ce ne ușurează

Bună dimineața!
Vă doresc o zi a trezirii conștiinței sinelui vostru spiritual – pentru a vă putea înțelege ființa și a vă împlini viața, atât din perspectiva nevoilor trupului și a minții, cât și prin abundența valorilor și a energiei inimii și a sufletului vostru.

Prin experimentare, învățare și antrenarea conștientă a gândirii pozitive și a rațiunii dobândite prin Spirit – vom deveni capabili să conștientizăm și să înțelegem modul în care ne putem împlini nevoile și așteptările, prin creșterea vibrației copului nostru energetic și spiritual.

Pentru a realiza reconectarea la Sursa supra-conștientului nostru, și pentru a atinge potențialul nostru maxim, e nevoie să admitem că deja avem în noi tot ceea ce avem nevoie pentru a fi fericiți a ne împlini.

A crede și, a ne încrede în sinele nostru autentic, în valorile noastre lăuntrice și în adevărul inimii, înseamnă a emite energie pe frecvența vibrației iubirii și a conștiinței noastre divine.

Când vom înțelege cum să ne creștem vibrația energetică și cum să dobândim abundența ei, prin manifestarea conștientă a emoțiilor pozitive – vom dobândi acces nelimitat la energia vitală din Univers și la informațiile stocate la nivelul nostru supra-conștient.

Atunci când vom înțelege divinul din noi și sursa noastră lăuntrică de lumină – vom deveni capabili să ne înlocuim treptat fricile, nemulțumirile și negativitatea ca surse ale risipei noastre de energie, cu energia iubirii și a credinței.

Când vom conștientiza faptul că, pentru a ne dobândim pacea lăuntrică – este necesar să ne debarasăm de frici, să ne învingem imaturitate emoțională, carențele de moralitate, lăcomiile, și nevoia de a ne induce nemulțumirile , suferințele și negativitatea.

Cât timp însă fricile se vor reflecta în viața noastră sub formă de eșecuri și nerealizări – mintea ne va împiedica să ne asumăm alegerile, experiențele și consecințele lor. Astfel lipsindu-ne de experiențele vieții vom deveni incapabili să înțelege rostu și esența noastră de a fi , a face și a avea.

Atunci când, prin rațiunea noastră conștientă vom deveni suficient de maturi emoțional pentru a ne detașa de prejudecăți, convingeri, preconcepții, ostilitate, împotrivirea și convingeri negative, induse prin frici – vom înțelege că fără a ne înlocui treptat stările negative cu valori pozitive, vom amânăm doar inevitabilul și ne prelungim agonia.

Momentul potrivit pentru a schimba modul de a gândi și a acționa, pentru a nu mai repeta experiențele eșecurilor și durerii și a ne detașa de cauza lor – este atunci când ne conștientizăm fricile, convingerile potrivnice și nemulțumirile, pentru a le îmbrățișa cu energia iubirii noastre.

Pentru ca, căutările noastre să nu rămâne simple risipe de energie, fără vreun efect benefic în planul fizic al vieții noastre, este necesar să ne schimbăm atitudinea, stările sufletești și convingerile care ne înfrânează viața, precum și stările de mulțumire, împăcare și pace sufletească.

Pentru a ne reechilibra viața în toate planurile ei, va trebui în final să să renunțăm la a mai alerga în gol după acumulări de valori materiale dincolo de limitele firești ale suficienței sau cumpătării, pentru a aloca energie prin vibrația iubirii și a emoțiilor pozitive, și valorilor noastre sufletești.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Omraam Mikhael Aivanhov – Ştiinţa educaţiei
– CINE IMBRATISEAZA COPILUL
– Autoritatea – se dobândește printr-o lucrare de unificare interioară
– PIERDERI
– Calități morale – de ce nu trebuie să le subestimăm niciodată

Motivul pentru care trecem adesea prin experiențe durerii, a neîmpăcării, a neîmplinirii sau a nefericiți într-o relație, este faptul că – Dumnezeu nu ne lasă să ne bucurăm pe deplin în sufletul nostru de frumusețea ei, pană nu o asumăm din toată ființa noastră, eliberându-ne în plan fizic și mental de relații paralele sau pasagere.

Natura și universul au fost create în așa fel încât să înțelegem că orice alegere presupune și o renunțare. Dacă nu suntem dispuși să alegem noul renunțând la vechi, vom pierde și noul și vechil din frica de a ne asuma pe deplin iubirea și a ne dedica viața alegerii ”cărții fericirii”

Oricât ne-am strădui să ne găsim locul într-o relație nouă, fără să ieșim pe deplin din cea în care suntem și, oricât am vrea ”să împăcăm și capra și varza” sau să stăm simultan în două luntri, soarta ne va demonstra că – atunci când ne lipsește curajul de a ne asuma iubirea, o vom pierde pe altarul suferinței, a regretelor, a dezamăgirii, a neîmpăcării și a durerii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– NEFERICIRE
– DESPRE NEFERICIRE
– FERICIREA SI NEFERICIREA
– VINDECAREA SUFLETULUI
– GRANIȚA IUBIRII

Bună dimineața,
Vă doresc o zi cu soare și un cer al sufletului, eliberat de de nori!
Fie ca în fiecare azi, după fiecare cădere, neliniște sau neîmpăcare sufletească – speranța și încrederea de sine să renască în inimile voastre, pentru a vă puteți dezbrăca mantia grea a grijilor și poverilor sufletești, și pentru a vă bucura de soare, de iubire și de tot ceea ce e frumos în voi, în cei pe care alegeți să-i iubiți.

Priviți fețele oamenilor care trec pe lângă voi fără să vă simtă bătăile inimii, încercați din mers să le descifrați ”cifrul” frumuseții interioare, printr-un gând de îmbrățișare, apoi despărțiți-vă de ei, printr-un zâmbet.

Ascultați trilul păsărilor ce răzbat spre voi printre ramurile și frunzele renăscute la viață…și îngăduiți-vă asemeni lor, să vă bucurați de viață și de prezența în sufletele voastre a celor pe care-i iubiți.

Întâmpinați și clipa care tocmai a sosit din viitor să vă întâmpine cu o suavă îmbrățișare a vieții și cu frumusețea ei, și apoi, lăsați-o să plece pentru ași urma firescul rostului ei în graba spre memoria timpului ce-i devine sălaș în trecut… însă, nu înainte de a a-i mulțumi pentru darul pe care vi l-a adus, printr-un zâmbet al inimii și o îmbrățișare a sufletului, în semn de ”rămas bun”.

Dumnezeu ne-a dat puterea tuturor, de a învăța să observăm și să prețuim prin iubirea și recunoștința noastră, darurile vieții pe care ni le oferă și ni le pune la dispoziție spre folosință, atât de frumos, prin lumea noastră sufletească și Universul care ne înconjoară, atunci când avem curajul de a ne asuma iubirea, renunțând la supărările, agresivitatea și suferințele prin care ne provocăm rănile sufletești.

Când grijile și fricile vă copleșesc – lăsându-le să plece odată cu clipa care le-a adus, însă nu înainte de a vă despărți de ele printr-un mulțumesc, prin care vă arătați recunoștința pentru lecțiile pe care vi le-a adus. Astfel, veți transforma durerea lor în frumusețe, printr-o dulce îmbrățișare a iubirii și a iertării voastre.

Lăsați-vă durerile, să-și urmeze cursul, căci și ele aparțin clipei. Menirea lor a fost acea de a vă readuce aminte de fiecare dată când prin experiența lor suferiți, că sunteți în afara adevărului inimii și mintea v-a împotrivit iubirii voastre și dreptului de a fi fericiți.

Lăsați-vă fricile, nemulțumirile și furiile să plece îmbrățișate prin prin iertare, de energia iubirii ce sălășluiește în voi, înțelegând că menirea lor de a vă reaminti o nouă lecție, s-a încheiat, și astfel ele sunt pregătite să părăsească prezentul, pentru a face loc în viețile voastre frumuseții și clipelor ce vă aduc noi trăiri și experiențe de viață, în lumina sufletului vostru, eliberat de durere.

Îngăduiți-vă să iubiți și să prețuiți, tot ceea ce vine spre voi, căci menirea fiecărui lucru, fiecărei experiențe și a fiecărei clipe, este aceea de a ne învăța să le prețuim pentru a nu le mai risipi, prin nemulțumirile, tristețile, supărările și ne-iubirea noastră, ci aceea de a ne reînvăța să iubim și să ne asumăm iubirea eliberând-o din colivia ego-ului și a minții.

Lăsați energia iubirii să curgă prin voi, și n-o blocați. Bucurați-vă doar de ceea ce puteți iubii, restul lăsați să plece, fără a vă marca în vreun și fără a vă atașa de ceea ce nu susține frumusețea și devenirea voastră.

Când simțiți în inimă trepidația dragostei, intrați în armonie cu ea și urmații cursul, debarasându-vă de orice balast ce vă împiedică să vă bucurați de ea și de experiențele pe care vi le aduce. Înțelegeți doar că, orice formă a dragostei vă cuprinde sufletul, este o binemeritată și binecuvântată recompensă a divinului, pentru ceea ce sunteți și dăruiți fără așteptări.

Acceptați și iubiți și lucrurile care vă nemulțumesc, căci, doar iubindu-le le veți lua puterea și veți învăța să evitați să vă răniți sufletul, atunci când din orgoliu, vanitate, nemulțumire, supărare sau negativitate, coborâți pe frecvența întunericului, proiectat în sufletele voastre prin mâniile, ne-iertările, durerile și fricile minții.

Când veți înțelege că, atâta timp cât vibrați pe frecvența energiei iubirii, nimic din frecvența energiei întunericului, a fricilor și a durerii, nu se mai poate intersecta cu inima voastră pentru a vă mai putea afecta în vreun fel – veți ști să acceptați totul și toate precum sunt.

Atunci când vă veți accepta și vă veți iubi pe deplin, renunțând la a vă mai agresa, chinui și răni sufletul – tot ce a fost potrivnic în viața vostră, negând adevărului inimii, va dispărea în neant, pentru a vă elibera de tristețe supărare și durere și a vă reda fericirea, mulțumirea, împăcarea, acceptarea, asumarea, prețuirea, recunoștința și bucuria de a trăi.

Când nu vă veți mai teme să vă asumați iubirea și ceea ce în mod autentic sunteți prin frumusețea voastră lăuntrică – mintea nu vă va mai putea hrăni tristețea, suferințele și neajunsurile, neliniștile, orgoliile, geloziile, lăcomiile, insuficiențele, criticile, judecățile, învinuirile, nemulțumirile, neîmpăcările, ura, furiile sau mânia.

Când veți înceta să judecăți, să condamnați sau încercați să schimbați sau să modelați experiențele celorlați după ”chipul și asemănarea” voastră sau, după așteptările, atașamentele, convingerile și interesele pe care le aveți, și când veți ieși din mentalul vostru alegând să ascultați adevărul inimii – vă veți elibera sufletul de răni, traume suferințe, tristețe și dureri.

Doar din momentul în care veți renunța la prejudecățile ego-ului, la negativitatea și nemulțumirile minții – veți ști să vă prețuiți și să vă iubiți precum sunteți, prețuindu-vă valorile și frumusețea.

De abia atunci, când veți putea vedea, dincolo de fricile, vanitățile și nemulțumirile minții – veți înțelege valorile și frumusețea lumii și a celor cu care interacționați și pe care-i întâlniți, căci frumusețea lor va fi oglinda frumuseții voastre sufletești.

Atunci când veți înțelege că rostul durerilor în viața voastră, este aceea de a vă oglindi lumea sufletească și a vă învăța să o purificați, pentru a vă putea bucura de darurile valorile și viața ce ați primit-o în dar, arătându-vă față de ele recunoștiința și prețuire – vă veți putea, debarasa de frici, supărărri, ne-iertări și poveri – pentru a vă iubi, a vă dărui iubirea și a trăi fericiți.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Iubirea – face legile inutile
– Iubirea – se hrănește din mister
– IUBIREA DE DINCOLO DE SUFERINȚE
– Iubirea – niște schimburi între suflete și spirite
– CONTINUA SA GASESTI IUBIREA