Sandor Kasza tagged posts

Pentru a vedea, a simți, a asuma, a prețui și a trăi în mod autentic abundența sufletească, grația și frumusețea vieții – va trebui să renunțăm la întuneric și la nevoia de ne provoca durerile, supărările și ostilitatea – alegând să credem în lumină și în harul nostru divin, de a iubi și a sădi iubire.

Doar când vom trăi în lumina credinței și a abundenței iubirii, vom putea evita să ne risipi valorile sufletești, timpul, resursele, energia și viața – renunțând la a ne mai ocupa mintea cu a căuta vinovați, vinovății, justificări și motive, pentru a suferi sau a fi nemulțumiți, supărați, neîmpăcați și nefericiți.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– ABUNDENTA
– ABUNDENȚA IUBIRII
– ABUNDENȚA INIMII
– ABUNDENȚA VIEȚII
– ABUNDENTA

Bună dimineața
și o duminică plină de iubire și prețuire pentru viață!
Vă doresc să aveți parte de beneficiile vindecătoare ale iubirii, pentru a vă redobândi capacitatea de a vă prețui și iubi, păstrându-vă integritatea și frumusețea sufletească. Doar astfel iubirea voastră va deveni autentică și plină de frumusețe, oglindindu-vă grația și măreția divină în lume și în sufletele celor pe care alegeți să-i iubiți, prin lumina inimi și pacea voastră sufletească.

Niciun dar nu poate fi autentic atunci când el ”obligă” sau îl condiționează pe cel ce îl primește, la a plăti sub o formă sau alta pentru el. Ceea ce mintea ascunde prin gândurile, nevoile, nemulțumirile sau așteptările noastre, neverbalizate în cuvinte – nu ferește nici darul și nici persoana ce o primește, de vibrația energiei gândurilor noastre negative. Ele doar lipsesc darul de vibrația benefică a energiei iubirii.

Pentru a deveni integri din punct de vedere emoțional, este esențial să dăruim doar ceea ce în mod autentic deținem ca valoare, fără a exagera sau a accentua prin false mesaje în percepția celorlalți, punctele noastre forte și fără a trece cu vederea propriile slăbiciuni sau carențe.

Ignoranța, negativitatea, fricile, nemulțumirile, lăcomiile, insuficiențele, ostilitate, non-valoarea, și falsitatea gândurilor sau a mesajelor exprimate prin gânduri, cuvinte, emoții, alegeri, atitudine și fapte – generează atașamente mentale, obiceiuri, nesănătoase și convingeri potrivnice și negative, potrivnice atât binelui nostru cât și celorlalți.

Risipindu-ne energia prin: a ne susține falsitatea și, a ne induce nemulțumirile și negativitatea – devenim la nivel mental, victime captive ale suferințelor noastre auto-induse prin propria ignoranțe, inconștiențe și necugetări, prin hrănirea viciilor, obiceiurilor nesănătoase și a convingerilor noastre negative.

În loc să ne slujim binele propriu, iubirea și încrederea de sine, autenticitatea, năzuințele, interesele, frumusețea sufletească, moralitatea, cumpătarea și valorile de caracter – ne risipim energia pentru a atrage și a susține materializarea în realitatea noastră fizică – situații, conjuncturi, consecințe, rezultate, persoane, relații, realități, așteptări și stări de fapte, ce ne sunt sau ne devin potrivnice, dăunătoare și ostile.

Fricile, nemulțumirile și așteptările noastre (adesea neverbalizate), sunt în același registru al falsității, neautenticității, ne iubirii, non-valorilor, ignoranței și necugetării noastre – prin care ne răspândim negativitatea, supărările, neîmpăcările, vinovățiile judecățile, lăcomiile sau victimizarea.

Prin negativitatea și nemulțumirile noastre, nu facem altceva decât să sădim în sufletele noastre și ale celor din jur, propria ne iubire, ostilitate și neautenticitate a valorilor sufletești… și toate din dorința subconștientă de a ne pedepsi și a suferi, din nevoia de a retrăi traumele noastre neiertate și nevindecate.

Ura noastră subconștientă va naște ură până în momentul în care vom ști să sădim, să slăvim și să eliberăm energia iubirii ce o purtăm în suflete și va exprima mereu adevărul inimii, respins și oprimat de falsa rațiune și dreptate a minții ego.

Prin a emite gânduri și sentimente negative și a face lucruri ce vizează interesele noastre egocentrice sau a ne propune să ajutăm sau să dăruim – fără a fi autentici (în raport cu ceea ce gândim, spunem, simțim și facem), și fără a dobândi experimenta și lecția suficienței, cumpătării, abundenței, mulțumirii, împlinirii și împăcării cu ceea ce suntem, avem și facem (în fiecare plan al vieții) – nu facem decât să ne trădăm autenticitatea, să ne hrănim decepțiile și nemulțumirile viitoare, și astfel, să ne pierdem părți din suflet, încrederea de sine și capacitatea de a iubii și a dărui.

A experimenta lipsa iubirii, și a aștepta să o primim, ne reflectă incapacitatea de a iubii în mod autentic. Nimic din ceea ce așteptăm, condiționăm sau constrângem, nu ne este favorabil.

Prin orice tip de negare, împotrivire, respingere sau eschivă de la conștientizare și asumarea propriilor carențe și acțiuni eronate – nu facem decât să ne înstrăinăm de iubire, de valoare și de darurile noastre. Astfel, prin negativitatea și nemulțumirile noastre, doar ne viciem viața de ceea ce cândva am iubit, ajungând să pierdem din ea tot ceea ce mai e în ea de valoare.

Doar prin iubire, conștiință de sine și o atitudine ecologică și non-invazivă la adresa celorlați – vom deveni capabili să intuim și să evita, efectul dăunător și impactul negativ pe care îl poate avea o atitudine ostilă, potrivnică sau negativă a gândurilor, cuvintelor, alegerilor sau a faptelor noastre – asupra celorlalți, și asupra binelui și a calitatea vieții noastre.

Iubirea necondiționată manifestată față de noi și oglindită în viața celorlalți prin deschiderea spre binele comun, devine marele egalizator al armoniei, echilibrului și abundenței vieții noastre și a celorlalți, aici pe Pământ și prin conștiința Sinelui conectat la Cer.

Durerea este și ea un mare egalizator. Ea ne așează pe toți în genunchi și ne face mai umili, mai toleranți, mai iertători și mai sensibili la nevoile celorlalți. În aceeași măsură, ea ne poate condamna la disperare, atunci când ne negăm iubirea, sufletul și credința în Dumnezeu.

Dacă știm să ne ascultăm suferințele, nemulțumirile și durerea, ele devin cel mai mare învățător pentru noi. De vom rămâne lacomi, egoiști, imorali, nepăsători, fățarnici, lipsiți de suflet, de scrupule, de caracter, de toleranță, de iubire, iertare, empatie și cuget liber prin credință și spirit – și de ”tupeul egotic” ne va facem să să fim sfidători atunci când ar fi cazul să ne asumăm erorile și greșelile, devenind smeriți.

Soarta ne va înfrânge și ne va da lecții copleșitoare și dureroase, luându-ne harul de a iubi, a ne bucura și a ne împlini și, tot ceea ce la rândul nostru am luat din lăcomie, necuvenit sau nemeritat de la viață, generând în jur suferință și durere – de fiecare dată când vom sădi în jur vinovății, suferință, ostilitate, conflicte și ne iubire.

Când durerea ne va copleși, subminând orice ierarhie, privilegii, statut social sau averi – singura cale spre mântuire va fi aceea de a ne așeza în genunchi pentru a conștientiza și accepta că sufletul nostru (risipit, sfărâmat sau amanetat, forțelor întunecate), are nevoie de vindecare.

A înțelege că singura cale viabilă pentru reîntoarcerea Acasă și în adevărul inimii – este calea vindecării și a reînvăța atitudinea credinței, smereniei și iubirii – înseamnă a-l reprimii pe Dumnezeu în sufletul și viața noastră, spre a ne călăuzi și învăța.

Când ne vom conștientiza și recunoaște durerea și ne vom asuma partea de vină ca sursă a generării ei – vom fi pregătiți să trece dincolo de toate prefăcătoriile din relațiile noastre și de raportarea semenilor noștri la așteptările, convingerile, prejudecățile și șabloanele noastre mentale, prin modul în care se pliază pe ele sau răspund năzuințelor pe care le avem.

Atunci când prin iertare și iubire autentică de sine și de oameni, ne vom elibera sufletul de ne-iertări, traume, suferințe, insuficiențe, dezamăgiri, nemulțumiri, dureri și griji – vom începe procesul de vindecare.

Pe măsura vindecării noastre sufletești, vom lăsa lumina divină din inima noastră să ne cuprindă sufletul și să se reverse în tot trupul nostru, în fiecare organ și în fiecare celulă, retrezindu-ne la viață și la bucuria de a fi și a trăi în lumina grației divine, acceptându-l pe Dumnezeu ca parte firească a chintesenței existenței noastre pe acest Pământ și în această dimensiune materială.

Când vom dobândi curajul recunoașterii și asumării durerilor, ne-iertărilor, erorilor, greșelilor și carențelor noastre – în inima și sufletul nostru se deschide un coridor sacru, ce duce la trezirea conștiinței noastre și la manifestarea grației și măreției Sinelui nostru spiritual și a e-ului nostru autentic. Inima închisă se deschide, trupul începe să respire, iar energia blocată la nivel de chakre prin nemulțumiri, este eliberată. Aceasta este primul pas în procesul nostru de vindecare (trupească, mentală și emoțională) și de metamorfoză spirituală.

Călătoria sacră a spiritului nostru, începe în momentul recunoașterii durerii și acceptării ei prin credință, când ne eliberăm de poverile ei, prin asumare și iertare. Când ne privim durerea în față, ne simțim egalii semenilor noștri.

Când îi judecăm, învinovățim sau îi condamnăm pentru durerile noastre, doar îi agresăm și ne separăm de ei. Ori fără armonie cu ceilalți, nu poate exista armonie nici în inima, viața și sufletul nostru. Când ne recunoaștem durerile, învață să spună adevărul despre experiențele noastre și nu ne mai comportăm ostili față de ceilalți.

Atunci când ne eliberăm sufletul de poveri, lăcomii, insuficiențe, nemulțumiri, negativitate, vinovății, ostilitate și griji – lăsând abundența iubirii să ne îmbrățișeze și să ne umple de frumusețe și miracole, viața, în fiecare plan al ei se va revărsa frumusețea, mulțumirea și împlinirea.

Când așteptările și nevoile noastre se vor trtansforma prin iubire în abundență – putem începe în mod autentic lucrarea lui Dumnezeu, pe Pământ – împărtășindu-ne darurile și harul și susținând prin ele, frumusețea și armonia lumii în care trăim și, abundența habitatul ce ne hrănește, ne sălășluiește și ne menține prin energia sa, viața.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– O RELATIE SANATOASA CU FRICA NOASTRA
– MANTUIREA ESTE ACUM
– RELAȚIA CU VIAȚA
– FRICA
– Prezența interioară – a ființelor iubite contează mai mult ca prezența lor fizică

De vrei să-ți trăiești fericirea și să te bucuri de valorile tale sufletești – lasă trecutul să plece și iartă – pentru a te putea dărui clipei prin iubire, celebrându-ți prin asumare și recunoștință, viața.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– RELAȚIA CU VIAȚA
– Viața spirituală – practica ei nu ne scutește de toate problemele
– Sănătatea – să găsim mai întâi mijloacele de a întări viața din noi
– Timpul – în viața spirituală nu trebuie luat niciodată în considerare
– VIATA TA E O OPERA DE ARTA

Atunci când, a fi, a învăța, a face, a experimenta, a dobândi, a prețui, a valoriza, a asuma, a avea și a dărui – vor fi la fel de importante pentru noi, ca și, a crede, a trăi, a ne accepta, a ne bucura de viață și a iubi – vom găsi în noi resursele și valorile necesare, pentru a ne desăvârși sufletește, a vedea, a înțelege, a ne împlini și a fi fericiți.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– DESĂVÂRȘIREA INIMII
– NU EXISTA NICI O HARTA
– ABUNDENTA
– DANSUL ENERGIEI
– CEEA CE IUBESTI, PROSPERA

Bună dimineața
și un sfârșit de săptămână plină de iubire.
Vă doresc să aveți parte de curajul conștientizării și prețuirii abundenței voastre interioare, pentru a descoperii și dobândi puterea iubirii și a-i putea manifesta și materializa în mod eficient energia, împlinindu-vă viața în fiecare plan al ei.

Iubire înseamnă energia abundenței și ea trezește la viață orice ființă umană călăuzindu-i sufletul spre credință și vindecare, prin iertare, acceptare, asumare, împăcare și pace lăuntrică.

Când inima ne este împăcată și eliberată de frici, nemulțumiri, așteptări, negativitate, supărări, atașamente și griji – ne îmbie la trezirea autentică a conștiinței noastre, forțându-ne să ne deschidem ochii și să vedem în jur frumusețea și darurile vieții.

Pe măsura trezirii conștiinței sinelui nostru spiritual și a asumării noastre autentice – iubirea începe să crească în sufletele noastre.

Când intensitatea vibrației luminii din inima noastră, ne disipă întunericul sufletesc, ne-iertările, supărările, vinovățiile, orgoliile, geloziile, resentimentele și neliniștile – în noi se declanșează procesul de vindecare trupească și sufletească, diluând în mintea, inima, trupul și sufletul nostru, toate fricile, traumele, durerile, poverile și rănile ce ne copleșesc.

Odată ce dispare cauza și sursa risipei noastre de energie, energia vitală a iubirii, se transformă în Sursa abundenței noastre energetice, care se revărsă în mod benefic și firesc, pe preaplinul sufletului nostru, pentru a-i ”hrănii” cu frumusețe, pe cei ce-i recunosc energia și-i pot prețui valoarea.

Cât timp ne lăsăm sufletul și mintea copleșite de lăcomii, insuficiențe, frici, nemulțumiri, ostilitate, negativitate, neîmpliniri, vinovății, etc – trupul, mintea, inima și sufletul, ne sunt copleșite de: – deficit energetic, – neliniști, – stres, – boli, – îndoieli, – incertitudini, – decepții, – neîncredere, – lipsa credinței, – lipsa iubirii, – lipsa stimei de sine, – lipsei perspectivei realității favorabile a vieții, – teama insuficienței și a insecurității fizice și materiale, – depresii, – nevoia inconștientă de victimizare, etc.

La nivel energetic, așa cum trupul nu poate executa simultan două comenzi mentale opuse (cum ar fi ”mersul înainte” sau ”mersul înapoi”), – nici gândurile noastre nu pot exprima simultan abundența energetică și pozitivitatea, cu deficitul energetic și negativitatea.

Stările noastre sufletești și emoționale, pot alterna privind polaritatea lor energetică, în funcție de nivelul de trezire a conștiinței sinelui nostru divin, însă – niciodată nu pot fi manifestate deodată, la fel cum nici șirul gândurile noastre nu pot fi simultan în registrul emoțiilor pozitive sau negative.

Din perspectiva materializării lucrurilor în viața noastră, ceea ce exprimăm și experimentăm la nivel energetic ca și consecință – se reflectă în planul nostru fizic și în rezultate, cu aceeași polaritate energetică, ca și ceea a emoțiilor asociate gândurilor exprimate în plan mental.

Dacă gândurile și sentimentele asociate lor, vor fi exprimate și manifestate predominant și pe termen lung, în registru negativ – experiențele noastre vor fi tot în registru negativ, iar nemulțumirile pe care ni le vor induce, se vor transforma în convingeri, prin care vom propaga aceste stări energetice și emoționale, în obiceiurile noastre comportamentale și în vibrația curenta a trupului și corpului nostru energetic.

Odată convingerile noastre instalate și cronicizate ca programe mentale subconștiente – desprinderea de ele, pentru a le putea conștientiza și înțelege efectul manifestării lor prin gând (din punctul de vedere al valorii sau non-valorii, reflectate în ecuația vieții noastre), va fi posibilă doar în momentul trezirii conștiinței sinelui nostru Spiritual.

Cât timp conștiința ne rămâne adormită (chiar dacă ”logica” minții și ”realitatea” experimentată la nivelul de conștiință a ”stării de veghe”, infirmă această ipoteză), alegerile noastre ne vor fi induse automat la nivel mental, ca efect al deciziilor subconștiente ale minții.

Noi doar vom avea impresia că raționăm și că deciziile ne aparțin. Însă mintea ne induce această iluzie, și nevoia de a ne apăra convingerile și dreptatea, fără a fi capabili să ne detașăm de ele – pentru a observa efectele și rezultatele defavorabile ale manifestării lor, cuantificabile în calitatea vieții pe care o trăim.

De abia după ce ne trezim în mod autentic la conștientizare și putem conștientiza cauzele nemulțumirilor, eșecurilor și dezamăgirilor noastre ca aparținându-ne în totalitate, prin convingerile pe care le hrănim – ne vom putea desprinde de ele, pentru a da curs altor experiențe și realități, ce ne servesc și ne susțin viața și frumusețea ei.

La fel cum în realitatea noastră perceptuală de zi cu zi, trăită în starea de veghe, totul ni se pare autentic și real, așa și, raportat la nivelul de conștiință și la conștiență exprimată, simțită și trăită în visul de noapte, totul pare real și palpabil. În realitate însă, coșmarul din vis sau din somnul rațiunii unui nivel inferior de conștientizare, devine ireal la trezirea într-un nivel de conștientizare, superior ei, cum ar fi cel ”normal” experimentat, in starea actuală de veghe.

Odată ce trecem prin fenomenul de ”iluminare” de la Spirit la om sau de la om la om (prin debarasarea de balastul nostru mental, reprezentat de frici, nevoi, nemulțumiri, supărări, negativitate, etc, care ne blochează încă chakrele) și ne trezim la un nivel superior de conștientizare – vom putea înțelege irealitatea ”realității” noastre de zi cu zi, pe care programele noastre mentale și convingerile asociate lor ni le induc prin emoții și gânduri.

Trezirea noastră prin Spirit, și detașarea de experiențe materiale, este cale manifestării naturii noastre divine, prin redobândirea conștiinței și reconectarea Sinelui nostru energetic și a trupului ce-i dă sălaș, ca o punte între Pământ și Cer, restabilind armonia între ființa noastră materială, și Spiritul nostru de natură Divină.

Legea Spirituală a Iluminării ne confirmă atât prin metamorfoza conștiinței, cât și prin acceptul minții ghidate prin Spirit și conectată energetic la supra-conștientul nostru de natură divină – apartenența la Sursa de Lumină a întregul pe care-l formăm și de care aparține.

Când ne trezim din somnul rațiunii prin conștiință și renunțăm să ne mai hrănim fricile, nemulțumirile și iluziile minții – revenim la Sursa noastră de Lumină, devenind una cu ea.

Când chakrele ne sunt deblocate și devenim ”canale energetice” pentru informațiile stocate în Sursă, și nelăsăm inspirați, îndrumați și călăuziți prin ea, viață și existența noastră întrupată înflorește și începem să evolueze spiritual, până la următorul salt cuantic.

Odată treziți, va trebui să înțelegem că atât provocările și poverile, cât și bucuriile și darurile vieții, sunt dimensionate pentru fiecare dintre noi, cu scopul de a ne da confirmări și infirmări, și a ne învăța lecțiile vieții, susținându-ne în depășirea cumpenelor și erorilor vieții, în mod asumat și individual.

Prin modul în care devenim deschiși la a ne conștientiza, accepta și ține în frâu carențele și nemulțumirile până le transformăm în abilități și împliniri, și prin modul în care învățăm să scoatem la suprafața sufletului nostru, valorile, (renunțând la a hrăni, negativități, judecăți sau a căuta vinovați și vinovății) – devenim mai buni și mai eficienți în a ne identifica, spori și dărui darurile, sau ne adâncim mai rău în decepțiile și nereușitele vieții.

Renunțând la a ne mai hrăni negativitatea și a risipi prin ea energia vitală, începem să ne sporim abundența, prin acumulare de energie de calitate pe frecvența luminii și a iubirii.

Odată iubirea acumulată ca abundență energetică în trupul și sufletul nostru, vom reuși să facem ”saltul cuantic” al conștiinței sinelui nostru spiritual, într-o treaptă superioară de evoluție și de trezire a conștiinței. Astfel, de-a lungul procesul nostru de metamorfoză și transformare în ”Ființe de Lumină”, devenim purtătorii energiei Luminii.

Prin creșterea vibrației noastre energetice și conectarea noastră la frecvența abundenței iubiri, ea va curge în mod firesc prin noi, putând s-o dăruim necondiționat.

Iubirea, energia noastră vitală, a valorilor sufletești, experiențele și lecțiile de viață, abilitățile și harurile pe care le primim, etc – sunt daruri divine ce ne sunt oferite pentru a ne dărui prin ele vieții și a sădi binele comun, pe acest Pământ, fără a le condiționa, a le risipi. sau a încălca legile karmice și energetice ce ne guvernează viața și întregul nostru Univers perceptibil și imperceptibil.

Intervenind în experiența sau soarta cuiva (pentru a o modela, corecta sau ajusta), nesocotind legile și poverile divine (experimentate ca și consecințe raportate la alegerile și acțiunile noastre) ce ne sunt date sau, pe care, ceilalți trebuie singuri să le ducă – ne abatem de la calea și menirea ce ne-au fost date și ne împotrivim deciziilor divine.

A iubi și a accepta ceea ce este, suntem sau vine spre noi la nivel energetic, uman, informațional, etc, a ne feri sufletul de contaminarea cu durerile și suferințele celorlalți și, a ne abține de la ”nevoia” de ”a ajuta” fără să ni se ceară sau fără să avem abundența energetică, experiența și chemarea necesară să o facem – .înseamnă a deveni una cu Lumina care ne călăuzește deciziile și pașii.

A fi conectați la sursa luminii noastră lăuntrice și prin ea la sursa de energie vitală din Univers – înseamnă a ne lăsa călăuziți în acțiunile noastre de Dumnezeu. Înseamnă a fi în armonie cu divinul din noi și cu mintea noastră.

A fi în armonie cu divinul din noi -înseamnă a dobândi puterea de a iubi și a ne iubi în mod autentic și necondiționat de nevoi, interese, constrângeri, atașamente sau așteptări. Înseamnă a fi și a trăi în abundența vibrației energiei luminii ce ne hrănește, ne dă viață și ne înconjoară, ne mai simțind nevoia de a ne opunându-ne ei și dreptului nostru de a fi împliniți, împăcați, mulțumiți și fericiți.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Frica – Sursa violentei
– Revenirea la sursa – Filosofie si Matrix
– SPIRITUALITATE
– CAUTAREA DE RASPUNSURI
– SCANTEIA

Iubirea este energia vie care se naște în noi, atunci când, prin acceptarea trăirilor noastre și prin asumarea autenticității, credințelor, purității sufletești și a adevărului inimii – dobândim curajul de a ne conecta la valorile noastre autentice – pentru a ne trăi experiențele și viața, în grația și beatitudinea Luminii Divine.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Iubirea noastră – trebuie să îmbrățișeze toate creaturile
– ADEVĂRATA IUBIRE
– IUBIRE ȘI DURERE
– ACORDAT LA IUBIRE
– CONECTARE LA IUBIRE

Vulnerabilitatea și neîncrederea de sine a ființei umane – izvorăsc din frica asumării propriei realități hrănite prin iluzii – prin necredință și ne iubire.

Frica asumării propriei autenticități și panica neîmplinirilor vieții sunt plămădeli ale minții, născătoare în ”somnul rațiunii”, de iluzii și coșmaruri. Ele ne induc vulnerabilitatea, neîncrederea de sine, negativitatea, ostilitatea, falsitatea și nevoia de a ne răni și a purta măști, în încercarea de a ne ascunde durerile și falsitatea.

Iertarea și iubirea sunt singurele căi ce ne readuc la lumină, prin vindecare sufletească și dezicerea de nevoia de a ne mai suferi și a răni – transformându-ne vulnerabilitatea, slăbiciunile și carențele, în măsuri ale puterii și frumuseții lăuntrice, și în valori de caracter.

Atunci când iubirea este prezentă în conștiința noastră, atât trupurile cât și sufletele noastre sunt înălțate și integrate în lumină, prin șansa preamăririi bunătății, acceptării și compasiunii față de noi și semenii noștri.

Lumea pe care o vedem atunci când Spiritul este prezent în inimile și sufletele noastre și când ne asumăm vulnerabilitatea pentru a ne reîntregi în lumină prin conștiința iubirii – va diferi de acea lume a iluziilor pe care mintea ne-o reliefează când e copleșită de fricile, nevoile, prejudecățile și așteptările trupului și a minții ego.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– NECTARUL FERICIRII
– PURTATORUL DE LUMINA
– ACORDAT LA IUBIRE
– Recompense spirituale
– VINDECAREA INIMII

A ne manifesta spiritualitatea, înseamnă a dobândi prin Sinele nostru autentic – claritatea și conștiința iubirii, necesare asumării, acceptării, iertării de sine și trezirii spirituale – ca efect al conectării noastre la divin și la sursa noastră de energie vitală, prin credință și adevărul inimii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Frumusetea fizica si spiritualitatea
– FRUMUSEȚEA DIN INIMI
– Practicile spirituale – în ce condiții ne fac receptivi la mesajele Cerului
– FRUMUSEȚEA LUMII
– A-L GASI PE DUMNEZEU

Bună dimineața
și o zi a clarității și înțelegerii Luminii din sufletele voastre!
Vă doresc să fie ziua de azi, și pentru voi, o zi a detașării de iluziile minții și de fricile pe care le plămădește în îndoiala și nemulțumirile sale.

Încrederea de sine izvorăște din credință și abundența energetică a iubirii din sufletele noastre. Prin ele dobândim acceptarea, toleranța, măreția și curajul asumării experiențelor, trăirilor și a consecințelor alegerilor și a acțiunilor pe care le întreprindem, în procesul de învățare.

Fricile, îndoielile, nemulțumirile, neîncrederea, neliniștile, supărările, învinuirile și insuficiențele noastre – sunt doar iluzii ale minții inconștiente sau subconștiente, menite să ne oglindească deficitul energetic și carențele de iubire ale sufletului nostru. Iubirea necondiționată și credința, sunt ”trepte de lumină” spre Cer și certitudini ale clarității și înțelegerii vieții, dobândite prin rațiunea supra-conștientă a Spiritului nostru divin.

Pe măsură ce ieșim din conștiința dualității noastre (experimentate prin trup și spirit) și renunțăm la încrâncenările materiale, pentru a păși prin împăcare și cumpătare, în cea a unității dobândite prin acceptare, iubire și asumare, începem să trăim to mai mult în momentul prezent.

Când începem să ne conștientizăm iluziile și fricile prin care mintea ne abate de adevăru-l inimii prin gândurile ce ni le induce (prin nemulțumiri, ostilitate, orgolii, negativitate, vinovății și neliniștile sufletești) – începem procesul de vindecare și de recuperare a părților pierdute sau sfărâmate ale sufletului nostru (ca efect al decepțiilor, supărărilor, nemulțumirilor, învinuirilor, neajunsurilor și dezamăgirilor suferite și auto-induse în mod inconștient).

Când renunțăm în mod conștient, la a ne mai risipi energia prin ”canale gând” deschise către traumele, ne-iertările și experiențe nefericite din trecut sau către viitor, prin proiecția iluziilor fricilor, nemulțumirilor și a insuficiențelor noastre – începem să ne prețuim energia și darurile.

Ne mai risipindu-ne energia pe iluzii trecute sau viitoare, ne îngăduim să revenim prin gânduri pline de iubire în prezent, hrănindu-ne energetic abundența. Astfel, ea se va extinde și se va revărsa în mod benefic, atât asupra viitorului cât și a trecutului nostru înglobându-le în prezentul nostru palpabil atât la nivel energetic cât și material.

A trăi în prezent înseamnă a renunța la ”regretele legate de trecut” și la ”așteptările legate de viitor”. Înseamnă a conștientiza și ne recunoaște vina și erorile trecute, pentru a ne elibera sufletul de le, și a accepta misterele viitorului, ca și consecințe firești ale frumuseții trăirilor și manifestărilor noastre sufletești, manifestate prin acceptare și asumare, în prezent (prin gând, emoție, atitudine și fapte).

Renunțând la așteptări și la ”evaluări” ale minții (privind ”ceea ce a fost” sau ”ceea ce ar putea să fie”), și îngăduindu-ne să să ne concentrăm atenția pe ceea ce se întâmplă acum – ne manifestăm acceptarea, asumarea, încrederea și credința că, totul se desfășoară conform voinței Divine.

Când dorința de a avea încredere se transformă în credință, ea înlocuiește nevoia de a controla, a impune și stăpânii – disipând fricile și iluziile prin care mintea ni le induce.

Nu este ușor să renunțăm la imaginile plămădite de mintea noastră, căci ele sunt induse de convingeri subconștiente pe care adesea ne e greu să le conștientizăm. Și asta pentru că rutina obiceiurilor și atașamentelor noastre față de ele, au incorsetat în mintea și comportamentul nostru, credința falsă în realitatea lor. Ori ele sunt rodul programelor noastre mentale și a cunoașterii izvorâte din experiențe și amintiri trecute.

Prin a forma și a manifesta convingeri favorabile, a da curs la gânduri și emoții benefice, a avea curajul de a ne urma visul, a ne îngădui experimentarea vieții prin prisma lor, a ne asuma alegerile, acțiunile și consecințele aferente, fără eschivă sau supărare, și a ne dubla acțiunile și convingerea împlinirii năzuințelor noastre, prin crez – vor susține în timp, transformarea benefică a rezultatelor noastre și a vieții pe care o trăim, în armonie cu convingerile pe care le susține și le exprimăm prin gând.

Când în raport cu consecințele, trăirile și destinul nostru, intrăm în acceptare și asumare, la un moment dat, în calea noastră spirituală, începem să înțelegem că a venit vremea să ne simplificăm viața și să renunțăm la goana noastră și la încrâncenarea împlinirilor noastre material.

Atunci vom dobândi un nivel de conștiință a suficienței, mulțumirii și cumpătării, prin care începem să vedem esența vieții și risipa noastră de energie, în încercarea de a împlinii nevoi și interese ce nu ne servesc nici trupul, nici mintea, nici inima și nici sufletul.

Când nevoile noastre se vor estompa, când gândurile nu ne vor mai risipi energia pe iluzii, nemulțumiri, negativitate, supărări, lăcomii, ostilitate, judecăți, insuficiențe și frici – sufletul nostru își va regăsi pacea.

Atunci vom da preț și valoare vieții, și vom înceta a ne mai risipi timpul, energia și viața, hrănind supărări gratuite, sau încercând să-i modelăm, să-i schimbăm, sau să-i judecăm pe cei diferiți de noi, prin valori, vocație, experiențe, nevoi, năzuințe, educație și așteptări. Astfel ne vom simplifica viața, eliminând rând pe rând sursele și cauzele nefericirilor, fricilor și nemulțumirilor noastre.

Dacă prima parte a vieții o petrecem alergând să acumulăm lucruri materiale și să ne împlinim financiar, a doua ar trebui s-o dedicăm înțelegerii spirituale. Însă numărul mare de nevoi, neîmplinirile, nemulțumirile, ego-ul și experiențele negative, nu ne permit liniștirea sufletului, pentru a ne începe călătoria spirituală conștientă, și a ne îndeplinii în mod real și autentic, menirea pentru care am fost creați pentru a ne trăi și desăvârși experiența spirituală aici pe Pământ.

Când dobândim claritatea și maturitate spirituală, înțelegem calea simplă a vieții ce duce la abundență în toate planurile vieții. Din păcate, ”aroganța” tinereții, și lăcomiile materiale, ne fac orbi la adevăratele noastre daruri și valori. Astfel adesea, cei mai mulți își ratează viața printre lăcomii, insuficiențe, supărări, nemulțumiri, neîmpliniri, frici, iluzii, ranchiuni, invidii, ostilități, și orgolii.

În tot acest timp inima ne cheamă să revenim la adevărul ei și să ne trezim spiritu și conștiința, pentru a ne conecta trupul și mintea la ”Lumina din Cer”.

Noi însă, rămânem adesea surzi la chemare și orbi la realitățile consecințelor vieții, care prin nemulțumiri ne spun ca alegerile, gândurile, sentimentele și acțiunile noastre se bazează pe crezuri și convingeri eronate. Însă, fiind surzi și orbi, nu vedem lumina și calea, ignorând adesea mesajul divin și prețuirea propriei vieți și a propriului destin.

Inima ne cheamă la uniune, și la alăturarea de semenii noștri, pentru a crea prin iubire, unui spațiu sigur, pentru trezirea conștiinței noastre din starea de veghe, și a evolua la un palier superior de înțelegere și conștientizare a vieții, atât prin prisma irealității minții, cât și din cea a realității noastre spirituale.

A crea un spațiu al iubirii, al menține și al extinde către alții, nu e o lucrare fascinantă. E un efort identic cu cel în care alegând să trăim prin lumina adevărului inimii și pacea sufletului nostru, în prezent (renunțând la a hrăni, iluzii, nemulțumiri, supărări și frici), îl extindem asupra trecutului și al viitorului, vindecându-l.

Desigur, vom trăii în continuare provocările vieții, urcușurile și coborârile ei, ne vom mai simți frustrați și tentați să judecăm sau să învinuim, însă o vom face tot mai rar, căci capacitatea noastră de conștientizare și înțelegere – ne va stinge treptat nevoia reactivității și a manifestării instinctuale, lăsând loc manifestării iubirii necondiționate, eliberată de atașamente mentale și așteptări vanitoase.

Când ne vom elibera mintea de iluzii, negativitate și frici – vom înțelege că binele nostru este intim legat de binele celorlalți, vom înțelege că servind prin iubire, vocație și darurile noastre binele celorlalți, slujim și împlinim și binele nostru individual și comun.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Despre starea de “ILUZIE”
– STARE DE GRATIE
– REALITATE ȘI DESTIN
– DINCOLO DE ILUZII
– IN SLUJBA IUBIRII

Mintea umană nu poate cuprinde măreția Creației Divine și nici semnificația energiei luminii și a armoniei care stă la baza ființării sale – el poate doar intui și atinge prin Spirit și conștiință pură , propria măreție ce stă în înțelegerea și îmbrațișarea sufletului său prin grația și scânteia iubirii sale divine.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– STAREA DE GRATIE
– Iubirea – ca stare superioară de conștiință
– Capacitățile intelectuale ale oamenilor – depind de starea întregului lor organism
– Piatra – starea spre care regresează cel care nu se lasă pătruns de forțele spiritului
– Despre starea de “ILUZIE”