purtator tagged posts

Bună seara!
abundentă în adevăruri ce vă dau curajul și bucuria de a fi!
Vă doresc să aveți parte de o seară plină de lumină în cuget, conștiință și simțire, pentru a vă estompa părțile întunecate ale sufletului, până la conștientizarea, asumarea și vindecarea sufletului de traumele și rănile care le provoacă.

Eliberându-vă sinele divin, din colivia aurită a minții poleită cu iluzii, ego-ul nu va mai putea împovăra trupul și sufletul de poveri, dureri și frici, până când nu vom îngăduii trupului, minții și inimii să se vindece de rănile sufletești, prin credință, iubire și iertare – mintea ne va fi oarbă și surdă, nepăsătoare la strigătul inimii care ne îmbie către adevăr și calea Luminii.

Prin atitudinea ostilă iubirii și prin incapacitatea de a ne conștientiza și asuma propriile carențe și erori de judecată (induse de supărări, furii, vinovății, suferințe și frici) bazate pe convingerile potrivnice, pe emoții negative, pe frici și pe iluzii false ale minții – care ne-au condus la trăirea experienței nefericirii, insuficiențelor și durerii) – în locul schimbării atitudinilor noastre ostile vieții și a alegerii fericirii și a prețuirii miliardelor de motive pentru care merită să ne celebrăm viața și frumusețile ei – noi alegem în mod ironic, s-o irosim.

Ne risipim energia iubirea și a viați fără să le prețuim, și asta, adesea, fără a ne da seama de inconștiența noastră de a hrăni prin negativitate întunericul din noi, și fără a înțelege efectele răului pe care ni-l facem din ignoranță și prin suferința noastră auto-indusă, și nici că – o oglindim și în viața semenilor noștri, proiectând-o prin gânduri ostile și asupra lumi (din prostie, egoism, nepăsare, necugetare, i-rațiune, ignoranță, imaturitate emoțională, lipsă de conștiință trează, vanitate sau orgoliu).

Din păcate răul nostru sau al celorlalți, contaminează tot ceea ce atinge, întunecând lumea în care trăim. Acolo unde ”răul” din noi (ce-i măsura lipsei de lumină și iubire – manifestat atunci când ne hrănim traumele sufletești prin ne-iertare și învinuirea celor din jur pentru ele), întâlnește germenii fricii, necredinței și a-i întunericului – se va multiplica, condamnându-i și pe alții la suferință, întuneric și durere.

A nu conștientiza că, hrănirea părților noastre întunecate cu energia negativității, duce la amplificarea suferințelor și întunericului ce izvorăsc din poverile, nemulțumirile și ura din noi – înseamnă a nu înțelege nici răul ce-l facem celor din jur (care empatizează cu noi), atunci când căutăm un umăr pe care să ne plângem de milă, ne bârfim nemulțumirile, sau împrăștiem în jur veninul gândurile noastre otrăvite de ură, judecăți și învinuiri.

A nu conștientiza și a nu înțelege că tot ceea ce atingem cu ura noastră sufletească sau cu suferințele și poverile noastre sufletești – ”se uscă”, e vlăguit de energie, pierdem, sau se disipă ca prezență din planul fizic al vieții noastră (atunci când ne plângem, ne victimizăm, ne exprimăm nemulțumirile, judecăm, criticăm sau învinuim) – înseamnă a trăi în confuziile și iluziile minții, în trecut sau în viitor, și a rata prezentul, prin lipsa prețuirii, a rațiunii conștiente și a iubirii.

A fi lipsiți de conștiință trează și discernământ bazat pe adevăr – înseamnă a fi nepăsători față de cei din jur, față de experiențele și lecțiile noastre de viață, și față de consecințelor defavorabile – care ne dovedesc în mod palpabil prin rezultatele vieții, falsitatea convingerilor în care ne-am încrezut prin alegeri, lăsându-ne ghidați pe un drum înfundat fără de ieșire.

A nu produce schimbarea și eliminarea convingerilor, obiceiurilor, atașamentelor mentale, viciilor și dependențelor, ce ne aduc deservicii – înseamnă a fi lipsiți de asumare, prețuire și claritate. Înseamnă a fi imaturi emoționali și incapabili de a ne trezi la conștiință, pentru a vedea propria viață și propriile carențe emoționale și de atitudine, pentru a înțelege cu claritate cauzele erorilor noastre și a le îndepărta prin asumarea lecțiilor de viață. ei cu claritate.

A continua conștient sau inconștient să ne împotrivim vieții, să luptăm cu ea sau să căutăm pe post de ”eroi salvatori” persoane pozitive și pline de lumină sufletească, pe care să-i împovărăm cu suferințele, nemulțumirile, neajunsurile și întunericul nostru sufletesc – înseamnă a nu înțelege agresiunea emoțională ce o provocăm împotriva lor, și nici că, îi vlăguim de energie, golindu-i și pe ei de puritate și frumos (transformându-ne din ”victimă”, în ”călăul” lor).

Adesea îi facem pe cei din jur să sufere, doar din vanitatea inconștientă a ego-ului nostru rătăcit de iubire, ce-și dorește să-i vadă și pe cei din jur, că-s ”solidari” prin suferința lor, cu durerea ce-o purtăm în suflet din orbul minții – fără să putem conștientiza accepta și înțelegem că, rătăcirea noastră izvorăște din lipsă de prețuire și iubire de valori și adevăr.

Prin a rămâne blocați în fricile și neîmpăcările noastre, și prin incapacitatea de a ne detașa de durerile, neajunsurile, poverile și problemele, care ne secătuiesc de resurse și energie, nu mai avem vigoare și putere de a ne detașa de nevoia de a suferi, pentru a vedea lumina și soluțiile la probleme, în inimile și sufletele noastre.

Lipsiți de energia iubirii și incapabili de a ne racorda prin credință la ea, vom fi mereu secătuiți de energie ceea ce ne va induce mereu nemulțumiri.

Cât timp mintea noastră va dezvolta mecanisme de supraviețuire, devenind avidă de iubire, afectivitate și de energia celor din jur, și până când nu vom învăța să ne conectăm la sursa energiei vitale, prin manifestarea atitudinii emoțiilor pozitive, a dăruirii și a iubirii – vom procura de la cei ce o dețin și sunt dispuși să ne-o cedeze gratuit, atunci când cineva naiv, își ”oferă umărul”, pe care noi să ne plângem.

A nu înțelege că a dezvolta inconștient atașamente față de nevoia de a fi ajutați, susținuți și sprijiniți de alții – va duce inevitabil la dependența față de energia altora și ajutorul din afară, și la o și mai mare foame energetică, care neîmplinite vor genera în noi adversitate și ostilitatea față de cei care nu ne susțin interesele, sau nu mai doresc să ne hrănească dependența. Și asta ne va traumatiza viața amplificându-ne durerea până la cronicizarea suferinței și dependența de ea.

Pentru a ne elibera de dependențele noastre și de povara lor, este nevoie să ne confruntăm cu carențele noastre, să le asumăm și să evităm a le mai hrăni prin ne iubire, dezvoltând în locul abilități prin care să le suplinim.

Pentru a ne admite carențele și a ne asuma vulnerabilitatea e nevoie să înțelegem că indiferent de deciziile pe care le luăm, consecințele lor ne aparțin.

Atunci când rezultatele credințelor și convingerilor noastre ajung să ne fie potrivnic – e bine să știm că, pentru a genera rezultate favorabile în viața noastră, e suficient să admitem că orice realitate are o față și un revers.

Pentru a trăi partea luminoasă a rezultatelor vieții, e bine să înțelegem că greșelile noastre sunt căi ce ne aduc lecții de viață, prin care învățăm că, de vrem să obținem rezultate diferite este necesar să acționăm diferit. De aceea, e bine să știm că, în procesul de învățare și vindecare e bine să acționăm diferit, pentru a obține rezultate diferite.

Pentru a reînvățăm să evităm a da curs impulsului minții și reacțiilor noastre instinctuale (izvorâte din nemulțumiri, frici și negativitate), e nevoie să avem conștiința trează și să ne aflăm în lumina adevărului inimii. Vrând nevrând, va trebui mai devreme sau mai târziu să înțelegem că, atât cauzele suferințelor noastre cât și soluțiile pentru vindecarea lor, se află în noi, și că oricât le-am căuta sau aștepta din afară, ele nu vor veni.

Pentru a schimba rezultatele vieții și a ne vindeca de durerile auto-induse (prin condiționarea darurilor și iubirii noastre și din așteptări neonorate sau neîmplinite) – va fi nevoie să înțelegem că trebuie să ne formăm de alte convingeri și obiceiuri, mai sănătoase și mai prietenoase cu noi și cu cei din jur.

Atitudinea iubirii, asumării, acceptării, credinței, toleranței, iertării și asumării, este singura cale, pentru:
– a înlătura întunericul din noi, prin împăcarea minții cu Sinele nostru blând
– a înlătura ostilitatea gândurilor noastre dominate de nemulțumiri , insuficiențe, negativitate, ostilitate, împotrivire și frici,
– a ne detașa de întunericul lor,
– a ne elibera de vinovății, judecăți și resentimente,
– a ne vindeca sufletul de ură, vinovății și de traumele trecutului, și pentru
– a ne îndrepta prin adoptarea pozitivității și a atitudinii iubirii, către lumina și Adevărul inimii.

Prin redobândirea păcii sufletești și prin conștiința trează care necesare conectării Spiritului nostru prin canale energetice subtile (atunci când le deblocăm de rezidurile negativității noastre), la Sursa abundenței energiei Luminii divine – ne vom redobândi claritatea și înțelegerea esenței noastre divine.

Atunci când în lumina conștiinței iubirii și a clarității înțelegerii subtile a esenței sinelui nostru divin, înțelegem că, – frica, constrângerile, renunțările, ego-ul și întunericul sufletesc, sunt căi ce duc la suferință și însingurare – vom pierde puterea, dominația și controlul asupra vieții noastră.

Când ne vom redobândi prin, credință, iubire lumină și Spirit puterea înțelegerii și a clarității, vom primi la pachet ca valori de caracter: bunătatea, puritatea, fericirea, și sufletească – necesare reconectării la Dumnezeu, pentru recunoașterea și prețuirii darurilor Sale și a vieții pe care o trăim.

Trăind în lumina divină a iubirii și a valorilor noastre sufletești, și răspândind in sufletu și viața noastră iubire și bunătate – vom redeveni prin credința în divin, demni purtători ai Luminii Sale.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Dumnezeu – se află și mai departe de ideea pe care lumina ne-o poate da despre El
– Lumina – ca protecție
– Lumina – o legătură ce ne eliberează, o sarcină ce ne ușurează
– Lumina – să ne concentrăm asupra ei pentru a intra în legătură cu Dumnezeu
– Lumina – să facem zilnic din ea hrana noastră