M-am tot întrebat ce este cu tine, de ce ai mereu în ochi o nelinişte ciudată, de ce eşti atât de nefericit. Problemele le-am intuit de foarte mult timp, ştii bine. Toate sunt exprimate prin drame, iar dramele seamănă între ele. Nu m-au uimit, doar m-au întristat… Însă… disperarea din privirea ta m-a îngrijorat.
Acum însă am înţeles: am înţeles de ce erai speriat, am înţeles de ce eşti mereu abătut, de ce stai mereu cu ochii pe telefon, de ce toţi din jurul tău se plâng de comportamentul tău, de ce tu te plângi mereu de cei din jurul tău. În sfârşit, am priceput!
Ţi-ai alocat o întreagă viaţă minciunii şi fricii. Trăieşti în minciună şi te amăgeşti că ştii tot adevărul!
Ai observat cât de uşor putem fi dezamăgiţi? Cât de uşor uităm să ne iubim şi să ne apreciem, judecându-ne doar după respingerile şi jignirile pe care le primim şi niciodată după aprecierile şi dragostea pe care o inspirăm?!
Să ne gândim la fluturele care era nu demult o omidă disgraţioasă… Cum l-ar privi cei din jur acum, când el este atât de mândru de aripile lui frumoase, dacă în ochii lor s-ar oglindi aşa cum era cu puţin timp în urmă…?! I-ar vedea sufletul, lumina din inimă, sau i-ar vedea doar părul ţepos şi mişcările scârboase încercând încolăcirea pe o frunză găurită?
Citeste articolul integral aici
Recomandam urmatoarele articole:
– Omraam Mikhael Aivanhov – Izvorul
– Partea XXI – Charles Haanel – Cheia Universala
– Neville Goddard – Indrazneala nerusinata
– Legatura intre gandirea pozitiva si vindecarea naturala
– Dr. David R. Hawkins – Letting Go – Calea renunţării