minte tagged posts

Indiferent ce crezi, ai dreptate! De aceea, credințele și convingerile tale – devin invariabil prin gândurile pe care le exprimi, prin alegerile pe care le faci și prin energia emoțiilor cu care le hrănești – realitățile fizice palpabile ale consecințelor atrase și ale experiențelor pe care le trăiești.

De crezi că NU poți, nu vei putea. Și asta pentru că mintea ta subconștientă, a decis deja să respingă credința în potența și puterea ta, de a înfăptui, și tu ai acceptat asta.

De crezi în potența ta înseamnă că mintea te susține în împlinirea năzuinței tale, în baza unor rezultate și convingeri favorabile. Cu toate astea, ”dreptatea minții” nu e un garant al fericirii și mulțumirii tale, căci ea nu se poate substitui ”Adevărului Inimii” și conștienței clarității sale. Pentru a dobândi conștiența clarității, trebuie să înveți să conștientizezi și să înțelegi diferența între ”dreptate” și ”adevăr”

– ”Dreptatea” este călăuza minții tale, si are rolul de a-ți comunica deficiențele energetice, insuficiențele și carențele, pentru a le hrăni.
– ”Adevărul Inimii”, este călăuza conștiinței și a Spiritului tău către Sursa ta de Lumină și abundența energiei tale vitale, pentru a o elibera și a-ți hrănii nevoile, insuficiențele și deficitul energetic al minții. Când dreptatea minții tale, va fi în armonie cu adevărul inimii, vei fi împăcat, împlinit și mulțumit.

Cât timp îți vei hrănii prin gânduri și emoții negative: neîmpăcările, neîmplinirile și nemulțumirile și neliniștile – vei fi captiv în rutina programelor mentale și supus convingerilor și dreptății deciziilor subiective a minții tale subconștiente.

Pentru a te elibera prin spirit de constrângerile minții și a te reechilibra energetic, este esențial să te împaci cu ceea ce ești și cu experiențele tale, prin acceptare și asumare, pentru a deveni mulțumit.

Pentru a ieși din rutina și dominația programelor tale mentale, și ați găsi prin împăcare cu ceea ce ești, ai, faci și trăiești – trebuie să te poți detașa de problemele și poverile tale. Doar astfel le vei putea privi și observa obiectiv și neimplicat emoțional, pentru a le înțelege cauza și a lăsa la suprafață din conștiința și adevărul inimii tale, răspunsurile și soluțiile care te eliberează de poveri și-ți vindecă sufletul de negativitate și neîmpăcare.

Atunci când mintea și inima ta sunt împăcate, deciziile și acțiunile tale vor redeveni obiective, ca efect al armonizării gândurilor și emoțiilor tale, cu rezultatul așteptat.

Când vei înțelege că mintea ta are doar rolul de a-ți transforma ”dreptatea” și convingerile în certitudini, și că, a le susține și împlinii prin rezultat, nu-ți oferă și certitudinea că vei fi mulțumit, vei înțelege că – pentru a fi împăcat, mulțumit și fericit în raport cu rezultatele tale, este esențial ca ele să se supună atât acceptului minții, cât și adevărului inimii.

Dacă ”răspunsurile inimii” la întrebările tale (privind gândurile, intențiile și emoțiile pe care le exprimi), vor fi favorabile și te vor mulțumi – rezultatele alegerilor, atitudinii și acțiunilor tale, te vor împlini. Dacă rezultatele trăirilor și experiențelor tale te nemulțumesc, înseamnă că, gândurile, sentimentele, convingerile, alegerile, acțiunile și atitudinea ta, sunt în afara adevărului inimii.

Pentru a te întoarce în adevărul inimii, este esențial să–ți poți armoniza mintea cu inima, conștientizând efectele convingerilor cărora le dai curs (prin gânduri, emoții, alegeri și acțiunile pe care le intreprinzi), asupra consecințelor și rezultatelor tale.

Când vei putea da curs doar acelor convingeri și gânduri, pe care, translatate mental în rezultat (la nivel intuitiv și imaginativ), le poți iubii și hrăni cu energia entuziasmului, a pasiunii și a emoțiilor tale pozitive: – atât înainte de a le da curs prin alegerile și acțiunile tale, cât și – după ce le transferi în planul fizic al vieții și realității tale (prin consecințe sau rezultat) – vei fi împlinit.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– O MINTE DESCHISA
– MINTEA CARE POATE VINDECA
– Pământul – în planul fizic, ca și în planul spiritual, el încolțește numai semințele ce i le oferim
– Don Miguel Ruiz – Cele Patru Legaminte
– Cum ma rog? Cer o schimbare in mintea mea, nu in lume

Bună dimineața!
Vă doresc o zi plină de claritate în inimile și sufletele voastre, în care ”obloanele minții” să nu mai poată împiedica lumina să între în viața voastră – pentru a-i permite să vă arate calea și, a vă da prin Spirit și iubire – adevăr, înțelepciune, fericire și conștiință.

Adesea, pentru a vedea pădurea, este necesar să ne detașăm de copacul care ne obturează privirea – pentru a dobândi o nouă perspectivă, diferită de ceea inițială. Pentru asta însă, e nevoie să conștientizăm atașamentul sau subiectivitatea gândurilor și sentimentelor prin care continuăm să fim legați de copac.

Fără a ne asuma consecințele și eroarea alegerii perspectivei prin care ne-am îngustat privirea, nu vom putea depunem efortul de a înțelege că, pentru a ne apropia de adevărul și perspectiva dată de frumusețea lăuntrică a inimii și a sufletului nostru, este nevoie să facem un pas în spate sau unul lateral, prin care să dobândim perspectivele favorabile miracolelor vieții.

Pentru a dobândi claritatea asupra perspectivelor propriilor percepții, dar și a irealităților plămădite prin iluzii, preconcepții, prejudecați sau false crezuri și convingeri ale minții – este nevoie să învățăm să ne detașăm de negativitate, de temeri, de atașamentele mentale și de obiceiurile potrivnice prin care ne vitregim trupul, minta și Spiritul, de energia necesară acțiunii și atitudinii pozitive.

A rămâne cramponați în prejudecăți și barierele propriei minți – ne vom lăsa nemulțumirile, neajunsurile, neliniștile, supărările și suferințele induse de ea, să ne distorsioneze credințele, percepțiile și realitate – prin programele mentale subconștiente, prin gânduri dominate de frici și prejudecăți și prin emoțiile negative asociate lor.

Fricile, nemulțumirile, resentimente, ostilitatea, negativitatea, lipsa încrederii de sine, rezistența la schimbare, etc. – sunt doar măsuri ale carențelor noastre emoționale, a lipsei experiențelor pozitive, a nevoi de energie vitală, a lipsei de credință și a iubirii.

Teama de a nu suferi eșecuri și erori, și de de a nu fi pedepsiți, ne induc adesea sentimentul de vinovăție, și readuc în memoria și în realitatea noastră prezentă – traumele fizice și psihice din copilărie, eșecurile, reproșurile și rănile sufletești suferite ca adulți – înstrăinându-ne prin neîncredere, față de semeni, față de Sinele nostru Spiritual și față de propriile valori sufletești.

Fricile, ostilitatea, negativitatea, neîncrederea, eschiva și neasumarea devin bariere mentale. Ele ne opun în mod automat (prin deciziile subconștiente ale minții) – atât confruntării cu realitatea înconjurătoare, cât și asumării curajoase a experiențelor vieții.

Prin ne cunoașterea, neînțelegerea sau neasumarea sensului și esenței iubirii – pierdem atât experiențele favorabile ale vieții, cât și lecțiile aduse în viața noastră prin consecințele ce le considerăm potrivnice așteptărilor și binelui nostru. Când fricile și lipsa experiențelor pozitive ne domină mintea prin neîncredere și lipsa încrederii de sine – ne închidem în noi și în carapacea minții ego, lăsând-o să ne controleze gândurile sentimentele, alegerile și viața.

Când vom lăsa decepțiile, neajunsurile și nemulțumirile, să ne copleșească și să ne controleze destinul și viața – experiențele și consecințele noastre vor fi dominate de nemulțumiri, insuficiențe, griji, neajunsuri, incertitudini și neliniști.

Treptat, ele se transformă în negativitate, pesimism, ostilitate, decepții, furii, mânii și depresii – pe care le vom întoarce prin judecăți și învinuiri, împotriva semenilor noștri, pentru că lipsiți de energia iubirii și a luminii sufletești nu vom putea prețui valorile, pozitivitatea, iubirea, credința, reușitele sau, frumuseții vieții trăite de de ceilalți. Astfel distrugem tot ceea ce e frumos, valoros și viu în noi, în viața noastră și în viața celorlalți – înstrăinându-ne prin ursuzenia și negativitatea noastră, de ele, de oameni, și adesea de cei dragi.

Atunci când vom înțelege că tot ceea ce este întunecat în sufletul nostru și ne este potrivnic și nefolositor prin gândurile, sentimentele și atitudinea noastră – este un balast ce-l cărăm după noi (hrănit la nivel energetic, de convingerile și credințele care ne-au fost programate în minte) – atunci atitudinea noastră față de noi, față de semeni și față de viață, se va schimba în mod pozitiv.

Când vom înțelege că prin negativitate generăm și mai multă ostilitate în viața noastră și ne dezechilibrăm în mod dramatic balanța energetică – vom ști să facem alegeri conștiente de efect, renunțând la manifestările reactive și instinctuale, de a căror consecințe nu ne mai putem feri.

Când vom fi capabili să renunțăm la a ne risipi energia – pentru a învăța să o conservăm și s-o prețuim – vom ști și să o producem prin iubire, pentru a o redirija în mod conștient, pentru materializarea în viața noastră, a gândurilor, sentimentelor, alegerilor, atitudinilor, acțiunilor, experiențelor și rezultatelor pozitive.

De abia atunci când ne vom deschidem inima, pentru a ne asuma vulnerabilitățile, a ne accepta semenii și a ne asuma viața cu bune și grele – vom deveni capabili să înțelegem și să conștientizăm că: – dacă ne închidem prin ego, negativitate, neasumare, neîncredere, vanitate și frici – în sinele nostru, în ”colivia” sau în ”carapacea minții” – și dacă tragem astfel ”obloanele” inimii și a sufletului nostru – energia luminii nu poate nici intra și nici ieși, pentru a primi și a dărui iubirea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– MINTEA CARE POATE VINDECA
– Pământul – în planul fizic, ca și în planul spiritual, el încolțește numai semințele ce i le oferim
– Don Miguel Ruiz – Cele Patru Legaminte
– Cum ma rog? Cer o schimbare in mintea mea, nu in lume
– Dușul complet de dimineață. Pentru Corp, Minte și Suflet

Când mintea îți este nemulțumită și furioasă – devii robul ei, permițându-i să-ți ne-prețuiască valorile, să-ți îngrădească libertățile, și să-ți agreseze, trupul, sufletul și inima.

Negându-ți credința, lumina, dragostea și valorile sufletești – alegi inconștient să te condamni la suferință și neîmpăcare – renunțând la dreptul tău de a iubii, a primi iubire și a fi împlinit, liniștit și fericit.

Cât timp îți vei hrăni supărările, dezamăgirile sau neîmpăcările tale cu ceea ce ești, trăiești sau experimentezi prin consecințele alegerilor și a emoțiilor pe care le exprimi și le manifești, ca efect al traumelor și suferințelor tale ne-iertate – viața ta va fi plină de poveri, furie și neîmpăcare, căci mintea ta te înrobește, sădindu-ți în inimă și suflet ura și dorința de a-ti nega dragostea și lumina din sufletul și din inima ta.

Când lucrurile nu se întâmplă așa cum vrei și cei de lângă tine îți oferă iubirea altfel decât tu ceri, pretinzi, te aștepți sau o poți recunoaște și înțelege din prima trăirilor și a experiențelor tale anterioare – mintea te va îndemna să reacționezi negativ, impulsiv și agresiv și, să negi dragostea, blândețea, fericirea și frumusețea din inima ta.

Orice decizie vei lua sub impulsul furiei, a frustrărilor și a fricii și orice motive îți va servi mintea pentru a justifica intoleranța, neacceptarea, ne-asumarea și ne-împăcarea ta – va fi doar o scuză a minții în fața neputinței tale de a iubi și a-ți gestiona emoțiile, fără să te agresezi și fără a-i învinui pe cei din jur pentru ne-iertările, suferințele și ne-iubirea ta.

Indiferent de motivele pentru care alegi să suferi, să judeci, să te învinuiești sau să te agresezi – neputința ta de a iubi și a adopta o atitudine pozitivă în fața problemelor, poverilor, neîmplinirilor, neajunsurilor sau provocărilor vieții – se va întoarce împotriva binelui, a siguranței, și a securității tale fizice, psihice, mentale, emoționale, sufletești și financiare.

Chiar dacă pe moment încă poverile nu te copleșesc, atitudinea respingerii iubirii și a adevărului din inima ta – vor agrava traumele, ne-iertările, suferințele, dezamăgirile și a ostilitatea din mintea și sufletul tău – întorcându-te împotriva propriul bine și a propriul drept de a fi fericit.

Când vei transforma în mod inconștient sau voit, durerea din sufletul tău și nevoia ta de a retrăi traumele suferințelor trecute, într-un mod de viață, inducându-ți suferințele: – prin agresarea celor care aleg să te ajute sau pur și simplu, te iubesc și – prin interpretarea negativă a reacțiilor lor la modul în care-i rănești, îți vei transforma viața într-un calvar al nefericirii la care cei ce te iubesc, nu se vor putea adapta.

Pentru a ieși din corvoada durerii, va trebui să-ți regăsești credința, curajul și puterea dragostei din inima ta, pentru a ierta și a te ierta, alegând din convingere să iubești, să te lași iubit, pentru ai trăi viața și experiențele din perspectiva atitudinii binelui făcut și a emoțiilor pozitive.

Doar crezând în valorile inimii și a dragostei din ea, ne vom putea redobândi puterea de a o apăra în fața abuzurilor ego-ului și a minții, ca ceea mai de preț comoară a noastră. Astfel, dobândind curajul de a ne opune sufletul, agresiunii minții – ne vom putea salva sufletu și iubirea, de furia, ne-prețuirea, abuzurile, manipulările și nepăsarea ei.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– MECANISMELE DE APARARE
– VINDECAREA DURERII
– PIERDERI
– Slăbiciunile – sunt în realitate niște forțe ce le putem mobiliza
– Legea oglindirii

Omul trăieşte în interiorul conştiinţei sale şi nu afară, în lumea exterioară. El nu-şi dă seama că s-a lovit de o obstrucţie materială, decât atunci când mesajul a fost transmis conştiinţei sale, prin intermediul nervilor. Lucrurile pe care le suferă omul, le suferă în interiorul conştiinţei sale, atunci când nervii îi raportează senzaţia.

Trebuie să înţelegem adevărata relaţie dintre minte şi trup, pentru a vedea de ce este făcută afirmaţia că stările mentale sunt responsabile pentru boală. Omul nu este un corp ce conţine o minte; el este o minte ce acţionează într-un corp. Acesta este un adevăr fundamental, ce trebuie să fie acceptat dacă vrem să existe vindecare mentală şi spirituală. Corpul însuşi este rezultatul activităţii minţii, este modelat de minte şi modificat de către aceasta.

Modificările fizice, de natură superficială pot fi observate dacă se urmăresc schimbările din stările mentale. Se ştie, de mai multă vreme, că ulcerele gastrice, astmul, afecţiuni ale pielii, tulburările cardiace şi altele sunt cauzate de deranjamentul mental ce se manifestă pe o perioadă de timp. Se afirmă că stări emotive adverse opresc producţia de celule roşii sanguine, ducând astfel la anemie; de asemenea, o mare parte din aşa-numitele indigestii nervoase sunt indigestii emotive.

Se pune întrebarea dacă stările fizice pot fi corectate prin modificarea stării mentale. Oamenii de ştiinţă afirmă că s-au văzut cazuri de vindecare ale unor afecţiuni cutanate, stări de răceală provocate de frustrarea unor necesităţi fiziologice (dragoste, relaxare etc.) prin tratamente mentale corespun-zătoare. De asemenea, se afirmă că sinuzita, polipii nazali, colita şi stările nervoase pot avea o origine mentală.

Recent, revista „Physician” din New-York a publicat un articol, în care a raportat că sistemul nervos autonom, sub influenţa gândirii negative, provoacă curgerea excesivă a unor fluide numite „apoase” în ţesuturi şi membrane. Operaţiile, medicamentele şi regimul vor îndepărta excesul de fluide, dar, afirmă mai departe articolul, mintea în mod obişnuit îndeplineşte o funcţie de umplere din nou şi deci nu există un tratament eficient până ce starea mentală şi emoţională nu sunt înlocuite cu una de „încredere”.

Cum se poate ca mintea să aibă forţa de a influenţa stări fizice, până într-atât, încât să conducă la îmbolnăvire?
Aceasta se datorează faptului că omul gândeşte nu numai cu creierul, ci şi cu întregul organism. Fiecare celulă în parte, oricât de mică, este o scânteie infinitezimală a minţii. Nu există în întregul Univers, un singur punct care să nu fie influenţat de Minte, prin urmare, nu există un singur atom în corpul omenesc, care să fie despărţit de acţiunea mentală, nici măcar pentru o clipă.

Omul este atât de obişnuit să gândească pe două planuri: fizic şi mental, încât îi vine greu să conceapă că amândouă sunt în realitate un singur plan. Într-adevăr, trupul este Mintea condensată în forma fizică, aşa cum este şi Spirit condensat în formă. Activitatea mentală nu poate fi despărţită de manifestarea fizică, deoarece manifestarea fizică este manifestarea mentală. Într-un sens, ceea ce mintea gândeşte, corpul gândeşte, ceea ce corpul gândeşte, el devine. Fiecare condiţie mentală diferită se înregistrează în corp şi când mintea se modifică, se produce o schimbare corespunzătoare în corp, o reflectare a gândirii modificate.

Boala este o idee deformată, care şi-a asumat dominaţia. În sensul cel mai veridic, este incorect să se spună că boala este „cauzată de minte”. Forma distorsionată, ce o numim boală, este numai gândul-formă, distorsionat în stare vizibilă. Problema este, în primul rând, o chestiune de gândire, la fel fiind şi soluţia. Controlul bolii este mental, deoarece boala însăşi este mentală. Corpul nu are putere, ca el însuşi să genereze boala, care este numai o umbră aruncată de minte; mintea sănătoasă va proiecta un corp sănătos.

Fiecare nouă celulă în corp este un gând în formă, fie negativ, fie pozitiv, el având substanţa. Celulele sunt însuşi gândul. Gânduri de sănătate înseamnă celule sănătoase, gânduri de boală înseamnă celule bolnave. Este necesar să fim foarte siguri de acest adevăr, dacă intenţionăm să cerem corpului o condiţie de sănătate abundentă.

Când socotim că celulele corpului sunt create cu viteza fulgerului, putem înţelege cum ele sunt gândire în formă. Ca un simplu exemplu, se poate arăta că globulele roşii sunt construite într-un ritm de 150.000 pe secundă, şi-n mod normal, dispar în acelaşi ritm. Raportând acest lucru la alte ţesuturi ale corpului, ne putem da seama că acest organism, pe care-l numim OM, este un vârtej dinamic de energie gândită, pe care mintea, fără încetare, o face să ia formă. Se poate spune, că controlul afecţiunii constă în controlul gândirii şi că, pentru a schimba o condiţie fizică, trebuie mai întâi schimbată gândirea. Prin urmare, căutam o tehnică care să ne dea posibilitatea de a schimba caracterul fluxului conştiinţei. Într-un alt capitol, vom ajunge la acest subiect. La acest nivel, este suficient să repetăm că tehnica nu constă în forţa voinţei, a concentrării sau a repetării zi de zi; în orice fel, îmi merge mai bine. Tehnica constă într-o unificare conştientă a Fiinţei cu Inteligenţa Universală, care niciodată de la sine, nu are vreun gând de boală şi, prin urmare, nu poate avea niciodată o formă de boală. Există o foarte precisă tehnică, prin care ne putem conduce şi noi înşine la această unificare.
Boala este dovada exterioară şi semnul unei tulburări interioare.
Sănătatea este semnul exterior al unei minţi integre.

Putem spune, că nimic nu apare în viaţa noastră, decât ceea ce atragem printr-o gândire intensă şi este greşit să se creadă că Divinitatea ar fi aceea care ar da boală. S-a mai arătat faptul că, Mintea Universală este în întregime neutră, nu are nici o dorinţă personala, se manifestă printr-o Lege Imperso-nală. Este dirijată în acţiune de către dorinţa noastră, exprimată sau nu, dacă este îndeajuns de clară şi intensă, aşa ca să devină dominantă.

Spiritul este personal, dar Legea este impersonală. Este Legea gândirii, aşa cum există şi Legea electricităţii, care, fără nici o emoţie şi cu totul impersonal, poate ucide un om care atinge un fir neizolat, după cum, tot atât de repede, poate să-i prăjească pâinea, deoarece aceasta nu cunoaşte altceva, decât să funcţioneze potrivit legii acţiunii sale.
După cum s-a mai subliniat, omul este pe drumul descoperirii de sine. Lui îi revine îndatorirea de a pătrunde înţelesul universului în care trăieşte şi el va suferi atâta timp cât nu va realiza aceasta. Copilul va suferi de zgârieturile pisicii, până când va învăţa că nu trebuie să o tragă de coadă. Legea îi apare crudă, totdeauna, aceluia care nu o înţelege, şi-n consecinţă acţionează contrar acesteia. Toate legile ne sunt stăpâne, atât timp cât nu le înţelegem; când însă le pătrundem semnificaţia ele devin gata de a ne servi.

Acela care îşi permite să se satureze cu o gândire distructivă îşi atrage o manifestare fizica distructivă. Aceeaşi Lege a Minţii care-i produce omului boala, îl va face să se însănătoşească. Boala nu este o pedeapsă pentru păcat, ci o consecinţă a înţelegerii şi folosirii greşite a Legii Minţii. Elementul personal între om şi Dumnezeu nu intră în discuţie deloc, în sensul condamnării şi pedepsirii. Aşa că, argumentul că Divinitatea este crudă şi pedepseşte cu boală, este o judecată incorectă.

Principiile vindecării spirituale sunt astăzi bine cu-noscute şi larg răspândite, făcându-se cunoscute, atât motivele rezultatelor bune, cât şi cele ale eşecurilor, în cazurile izolate. Vindecarea mentală şi spirituală s-a transformat din forma de cult, cum era privită în trecut, în ştiinţă; dezvoltându-se ca urmare a rezultatelor pozitive obţinute şi mai ales datorită mo-dificării ideilor în ceea ce priveşte originea bolilor, schimbând-o din planul fizic în planul mental al spiritului. Acest mare salt nu a fost uşor de realizat. Cu toate acestea, s-a ajuns, de la o concepţie vagă privind originea bolilor, la precizia de astăzi. Acum ştim că: dorinţele fizice sunt o reflectare a stărilor mentale, simpla schimbare a procesului de gândire.
Odată ajunşi la concluzia că există o Minte Universală Unică, reprezentând eterna pace, linişte, putere, iubire, credinţă, armonie, expansiune, sănătate şi desăvârşire, obiectivul nostru este de a aduce ceea ce numim minte individuală la o stare de unificare cu Mintea Unică. Astfel, de vreme ce Mintea Universală este veşnic netulburată de forţe ostile, nu recunoaşte niciodată existenţa a altceva, ce nu este ca ea însăşi; atunci, mintea noastră, făcând parte din acea Minte Unică, nu poate experimenta nimic ce nu este experimentat în aceasta Minte.

Atunci când iubirea ne este autentică – CREDINȚA lăuntrică ne devine LUMINĂ, pentru a ne arată calea spre sufletu și inima persoanei alese.

Autor: FREDERICK W. BAILES – MINTEA CARE POATE VINDECA

Recomandam urmatoarele articole:
– Pământul – în planul fizic, ca și în planul spiritual, el încolțește numai semințele ce i le oferim
– Don Miguel Ruiz – Cele Patru Legaminte
– Cum ma rog? Cer o schimbare in mintea mea, nu in lume
– Dușul complet de dimineață. Pentru Corp, Minte și Suflet
– Bashar despre Mintea Superioară , Creierul Fizic , Mintea Fizică

Cineva a intrebat de curand: “Cum ma rog?” I-am raspuns: “Eu nu ma rog pentru interventia divina in lumea din jur, ci pentru interventia divina in mintea mea, pentru ca in ea se afla radacina nemultumirii mele.

De obicei ne gandim la rugaciune ca un apel la Dumnezeu, sau o alta entitate spirituala, de a schimba lumea intr-un anumit fel. S-ar putea sa ne rugam pentru vindecarea cuiva, pentru a avea succes intr-o actiune riscanta, pentru o viata mai buna, sau pentru indrumare in unele aspecte provocatoare. In spatele unor asemenea rugaciuni se afla recunoasterea faptului ca nu avem puterea de a crea lumea in modul in care ne-am dori sa fie – daca am facut-o, pur si simplu, mergem mai departe cu treaba – asa ca am implora o putere si mai mare sa schimbe lucrurile pentru noi.

Schimbarea lumii intr-un fel sau altul ne ocupa majoritatea timpului si atentia. Ne dorim sa obtinem proprietati, oportunitati, sau experiente, care credem ca ne vor face fericiti – sau invers, ii evitam pe cei care ne fac sa suferim. Noi credem ca, daca lucrurile ar fi fost diferite, am fi fericiti.

Acesta este modul de gandire al ego-ului. Acesta se bazeaza pe convingerea ca, modul in care ne simtim in interior depinde de ceea ce se intampla in jurul nostru. Atunci cand lumea nu este cum credem noi ca ar trebui sa fie, devenim nemultumiti. Acest lucru poate lua multe forme – insatisfactie, nemultumire, frustrare, suparare, iritare, depresie, disperare, tristete, nervozitate, intoleranta, judecata, nemultumire, cartire. Cu toate acestea, indiferent de ce forma poate lua nemultumirea, aceasta este de fapt o creatie a mintii noastre. Ea provine de la felul in care vedem lucrurile, de la interpretarile pe care le-am pus cu privire la experienta noastra.

De exemplu, daca sunt blocat in trafic, fie pot sa-l vad ca pe ceva care ma va face sa sufar mai tarziu – intarziind la o intalnire, lipsindu-ma de o anumita experienta, sau nemultumind pe cineva – si astfel, incep sa ma simt anxios, frustrat, sau nerabdator. Fie pot sa-l vad ca pe o sansa de a ma relaxa, de a o lua usor, si a nu face nimic pentru cateva minute. Aceeasi situatie; doua reactii total diferite. Iar diferenta este pur in mintea mea.

Ego-ul considera ca are la inima interesele mele cele mai bune, si are punctul sau de vedere asupra a ceea ce am nevoie. Inchis intr-o perceptie fixa ca aceasta, este greu pentru mine sa vad ca sunt blocat. Eu cred ca greseala este in lumea de acolo, mai degraba, decat in convingerile mele despre cum ar trebui sa fie lucrurile. Asa imi spun o poveste cu ce ar trebui sa se schimbe, ca eu sa fiu fericit, si ma apuc sa incerc sa fac acest lucru sa se intample.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Progresul spiritual – necesită aprofundarea unui singur sistem filosofic
– Dușul complet de dimineață. Pentru Corp, Minte și Suflet
– Despre blesteme…cu drag!
– In umbra ta suntem noi! Ne vezi?
– Eu in lume!

Ai o problema. Mintea ta vrea sa tina sub control totul. Ea interpreteaza la nesfarsit scenarii de jocuri de razboi, aproape exclusiv intr-un mod negativ. Alarme de urgenta suna permanent din teama ca acestea nu sunt reale, si nici nu vor fi niciodata. Mintea ta vrea sa te domine prin reguli, limite si emotii.

Natura mintii tale e in mare majoritate defensiva. De fapt, atat de mult, incat esti norocos ca inca citesti aceasta propaganda, care se presupune ca ii ameninta existenta. Provocarea ta este de a recunoaste “portarul”, fara ca el sa contamineze informatiile inaintea ta.

Aceasta nu este o sarcina usoara, deoarece mintea ta este un element central in procesarea tuturor lucrurilor. Mintea ta iubeste puterea asociata cu a fi responsabil. Si va spune, si va face orice, pentru a-si asigura teritoriul. Iar mintea ta are o metoda secreta in procesarea noilor informatii.

Abilitatea mintii tale de a sorta, eticheta si clasifica informatii este de neegalat. Cu toate acestea, informatiile nu sunt inregistrate corect sau complet, dar cu un prejudiciu extrem. Mintea ta este atat de rapida si buna in capacitatea sa de a eticheta, incat, chiar si cel mai constient rateaza schema ascunsa a mintii.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Dușul complet de dimineață. Pentru Corp, Minte și Suflet
– Bashar despre Mintea Superioară , Creierul Fizic , Mintea Fizică
– Don Miguel Ruiz – Despre presupuneri
– Ce se intampla in timp ce dormim? O perspectiva spirituala
– Care e misiunea mea?

“Calea inimii este minunată, însă periculoasă. Calea minţii este obişnuită, însă sigură. Bărbatul a ales drumul cel mai sigur şi cel mai scurt în viaţă. Femeia a ales cea mai frumoasă, dar cea mai accidentată, periculoasă cale, a emoţiilor, sentimentelor, stărilor sufleteşti.
Şi deoarece până acum lumea a fost condusă de bărbaţi, femeile au suferit enorm. Femeia nu a fost în stare să se adapteze la societatea pe care au creat-o bărbaţii, deoarece societatea este creată conform raţiunii şi logicii.
Femeia vrea o lume a inimii, iar în societatea creată de bărbat nu este loc pentru inimă. Bărbaţii trebuie să înveţe să fie mai inimoşi, pentru că raţiunea a dus întreaga omenire spre o sinucidere globală. Raţiunea a distrus armonia naturii, ecologia. Raţiunea ne-a dat maşinării minunate, dar a distrus minunată umanitate. Este nevoie de puţin mai multă inima în toate.
În ceea ce mă priveşte, calea către fiinţa voastră cea mai ascunsă este mai scurtă din inima decât din minte. Mintea este o scurtătură dacă mergeţi în afară, iar inima este o cale foarte lungă. Dacă mergeţi înăuntru, totul se schimbă în opusul său: inima este scurtătură către fiinţă, iar mintea este cel mai scurt drum la care vă puteţi gândi.
De aceea sunt cu totul pentru dragoste, pentru că de la dragoste este foarte uşor să vă duc la meditaţie, să vă duc la veşnicia vieţii voastre, să vă duc la divinitatea voastră; este foarte greu s-o fac pornind de la cap. Mai întâi trebuie să ajungem la inimă, şi numai după aceea ne putem îndrepta spre fiinţă.
Accentul pe care-l pun pe dragoste are un motiv în esenţă spiritual. De la inima femeia se poate deplasa imediat…iar bărbatul se poate deplasa spre inimă fără dificultate.El a fost doar prost educat…este numai o condiţionare. I s-a spus să fie dur, puternic, viril, şi toate acestea sunt prostii.
Niciun bărbat nu plânge şi nu-şi lasă tristeţea sau bucuria să se manifeste prin lacrimi pentru că i s-a spus de pe când era copil că lacrimile sunt pentru femei, că e ceva caracteristic fetelor. Bărbaţii nu plâng şi nu se vaieta niciodată.
Dar care este scopul acestor lacrimi? Este nevoie de ele!  Ele sunt un limbaj foarte încărcat de semnificaţie.Există momente în care nu puteţi spune nimic, însă lacrimile voastre pot arăta acest lucru. Se poate să fiţi atât de copleşiţi de bucurie, încât să vă apăra lacrimi în ochi. Lacrimile sunt întotdeauna simbolul unei experienţe debordante. Se poate să fiţi atât de trişti încât cuvintele să nu poată exprima acest lucru; lacrimile vă sunt de ajutor.
Acesta este unul din motivele pentru care femeile înnebunesc mai rar decât bărbaţii, deoarece ele sunt gata să se vaiete, să plângă şi să arunce cu lucruri oricând: temporar, ele o pot lua razna zilnic. Un bărbat acumulează încontinuu şi apoi, într-o zi, explodează “en gros”. Femeile o iau razna “en detail” şi aceasta este o modalitate mai înţeleaptă, să termini stocul. De ce să acumulezi?
Bărbaţii se sinucid în număr mai mare decât femeile. E puţin ciudat; femeile vorbesc despre sinucidere mai mult decât bărbaţii,dar arareori o fac. Bărbaţii nu vorbesc aproape niciodată despre sinucidere, însă în realitate se sinucid în număr mai mare, aproape de două ori mai des. Bărbatul continuă să refuleze, continua să arate o anumită fata, care este falsă. Şi există o limită pentru toate; vine un moment când nu se mai poate abţine şi totul se naruieste.
Bărbaţii trebuie să fie învăţaţi să fie mai inimoşi, pentru că din inima se deschide calea către fiinţă. Nu puteţi ocoli inima. Femeia se afla într-o poziţie mai bună: ea se poate îndrepta direct către fiinţă de la inimă. Însă, în loc să recunoască această imensă calitate a femeilor, bărbaţii le-au condamnat pe femei. Poate că există un motiv; poate că au fost conştienţi cu privire la o oarecare superioritate a femeilor, superioritatea dragostei.
Nicio logică nu poate fi mai presus de dragoste şi nicio minte nu poate fi mai presus de inimă. Dar mintea poate fi foarte ucigătoare, mintea poate fi foarte violentă, şi asta a făcut mintea secole la rând. Bărbaţii le-au bătut pe femei, le-au oprimat, le-au blamat. Şi, în consecinţă, bărbaţii nu au putut să-şi sporească propria conştientizare. Ar fi putut să înveţe şi ei arta de a merge în sus; ar fi putut să meargă şi ei pe acelaşi drum. De aceea spun mereu că emanciparea femeilor este şi emanciparea bărbaţilor. Este chiar mai mult emanciparea bărbaţilor decât emanciparea femeilor.
Da, femeile deţin mai multă dragoste…însă ele ar trebui să fie făcute să devină conştiente, de asemenea, cu privire la cealaltă faţă a monedei. Partea masculină a minţii deţine logică, iar partea femeii este ilogică; nu este periculos, este numai o greşeală, poate fi corectată. De aceea calea inimii este minunată, dar periculoasă. Cealaltă latură a dragostei este ura; cealaltă latură a dragostei este gelozia. Aşa încât, dacă o femeie este cuprinsă de ură şi gelozie, toată frumuseţea dragostei moare şi ea nu mai rămâne decât cu venin. Se va învenina pe sine şi va învenina pe toată lumea dimprejur.
Pentru a fi iubitori, trebuie să fiţi mai vigilenţi, pentru că puteţi cădea în groapa urii, care este foarte aproape. Orice culme a dragostei este foarte aproape de valea întunecată a urii; ea împresoară culmea de jur-împrejur şi puteţi aluneca în ea foarte uşor. Poate că acesta este motivul pentru care multe femei se hotărăsc să nu iubească. Poate că acesta este motivul pentru care bărbaţii au hotărât să trăiască la nivelul capului şi să uite complet de inimă… pentru că inima este atât de sensibilă. Se simte lezată foarte uşor; dispoziţia i se schimbă că vremea.
Cel care vrea să înveţe cu adevărat arta de a iubi trebuie să ţină minte toate aceste lucruri şi trebuie să evite că dragostea să cadă în toate aceste gropi ale urii, ale geloziei. Altminteri, îndreptarea către fiinţă va deveni imposibilă, chiar mai imposibilă decât este pornind de la cap.”

OSHO, fragment din  “Emoţiile şi sănătatea”