lume tagged posts

“Ce știm despre o ființă umană? Îi putem descrie corpul fizic, îl atingem, dar este imposibil să descriem și să atingem entitatea care a format acest corp, care îl locuiește și îl face viu.Un om stă întins pe jos, este vizibil, palpabil, dar el este mort: ceva invizibil l-a părăsit, acest „ceva” ce îl făcea să meargă, să vorbească, să iubească, să gândească…Puteți să îi puneți alături multă hrană și toate comorile din lume, spunându-i: „Dragul meu, totul este pentru tine, bucură-te!”, dar nu este nimic de făcut, el nu mișcă.

La o primă privire, lumea din jurul nostru, această lume ce o putem vedea, atinge, ne pare a fi singura realitate. Nu putem nega că ea este o realitate, dar nu reprezintă întreaga realitate. Ea este numai concretizarea, materializarea unei lumi invizibile în care circulă niște forțe, niște curenți, niște entități. Adevărata realitate nu este accesibilă celor cinci simțuri ale noastre.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 5 februarie

Recomandam urmatoarele articole:

– A ne ruga – o metodă: să ne legăm de toate ființele care se roagă în lume
– Forța sexuală – prost stăpânită, închide accesul la lumea divină
– Private: Subconștientul – o lume de animale preistorice
– Lumea divină – este pământul nostru originar
– Să-ți iubești familia – să mergi să te îmbogățești pentru ea în lumea divină

“Atunci când neglijează legătura ce o unește de lumea divină, ființa umană se rupe de adevăratele ei rădăcini, de aceea ea se confruntă cu atât de multe greutăți pentru a da sens vieții sale. Lumea divină nu ne este o țară străină, exterioară nouă; noi nu o putem nesocoti fără să declanșăm niște consecințe. Lumea divină este pământul nostru interior, pământul nostru originar, este lumea sufletului și a spiritului nostru, iar dacă rupem legătura cu ea, ne lipsim de niște resurse de care avem cel mai mult nevoie ca să trăim.

În încercările vieții, unii regăsesc în mod instinctiv contactul cu acea lume superioară care este adevărata lor patrie. Dar nu este de ajuns: în toate clipele vieții zilnice, trebuie să fim conștienți de prezența în noi a acestei lumi atât de bogată și puternică, pentru a extrage din ea, fără încetare, forța, curajul, inspirația…”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 30 august

Recomandam urmatoarele articole:

– O filosofie divină – le arată oamenilor imensitatea bogățiilor lor
– Să-ți iubești familia – să mergi să te îmbogățești pentru ea în lumea divină
– Destinul nostru – este determinat de atitudinea noastră față de lumea divină
– A renunța – a crea în sine un vid pe care virtuțile divine vor veni să îl umple
– Moștenirea divină – singura care ne poate satisface

“Cel care este îndrăgostit nu are nici o îndoială asupra a ceea ce simte. Totuși, el nu își vede iubirea, el nu o atinge, deoarece sentimentul este ceva impalpabil. Iar cel care are o părere, niște convingeri, oare le vede, le atinge? Nu, și totuși el este gata uneori să se bată și să moară pentru ele. Cât despre cel care spune: „Eu îl condamn pe acest om în sufletul și conștiința mea”, el are o judecată plină de consecințe grele în numele a ceva ce nu a văzut niciodată. Cum se face că el acordă dintr-odată importanță acestui suflet și acestei conștiințe ce sunt invizibile?

Chiar dacă nu-și dau seama, oamenii cred numai în niște lucruri invizibile, impalpabile: toți simt, suferă, plâng, se bucură pentru niște motive și cauze invizibile…Atunci, cum pot să pretindă unii că ei cred numai în ceea ce văd, în ceea ce ating? Câtă contradicție!…”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 19 iunie

Recomandam urmatoarele articole:
– Momentele de împlinire – să ne gândim să le împărțim cu întreaga lume
– Dreptul de azil – o aplicație a unei realități din lumea spirituală
– Ființa umană – la granița dintre lumea superioară și lumea inferioară
– Somnul – călătorie sfântă ce o facem în cealaltă lume
– Vămile – există și în lumea spirituală

“De ce ființa umană este capabilă de cele mai bune și mai rele lucruri? Deoarece, prin conștința sa, ea se situează la granița dintre lumea inferioară și lumea superioară. Dacă ea nu este vigilentă, dacă nu are conștiința trează, forțele obscure încep să preia controlul. Dimpotrivă, când eaa se leagă de forțele lumii superioare, ea devine canalul unor curenți binefăcători.

Din clipa în care știm toate acestea, noi cântărim cât de important este locul ce îl ocupăm în univers, fiindcă depinde de noi să se deschidă porțile luminii sau cele ale întunericului. Deoarece ne aflăm la granița dintre cele două lumi, fiecare dintre noi, prin atitudinea sa, contribuie la manifestările binelui sau ale răului pe pământ. La fel cum soarle este poarta forțelor divine în sistemul solar, tot așa și noi putem deveni porțile unor forțe solare pe pământ. Așadar, noi avem o misiune măreață de îndeplinit în univers.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 12 august

Recomandam urmatoarele articole:
– Dușman – la care fiecare ființă umană se expune să devină pentru ea însăți
– Învierea – analogie între ființa umană şi grăunte
– O stâncă – este o ființă vie
– Arborele – analogiile ce le prezintă cu ființa umană
– DESPRE EXPRIMAREA IUBIRII ȘI A DUALITĂȚII PRIN FIINȚARE

Atunci când iubirea este prezentă în inima și trăirile tale, Spiritul tău se trezește la viață, dăruindu-i minții, frumusețea, înțelegerea și conștiența.

Când conștiința îți va fi trează – vei înceta să te mai preocupi de nevoile, fricile și neliniștile ego-ului – pentru a da răgaz sufletului să se bucure de perspectivele și frumusețea lumii care ți se etalează.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Frumusețea – nu se află în formă, ci în viața spiritului
– Nu-ți ascunde frumusețea inimii și a sufletului, în spatele căutării perfecțiunii!
– Frumusetea fizica si spiritualitatea
– CONSTIINTA UNITATII
– TIPARUL ADEVARULUI

Datoria mea fata de familia, societatea si de lumea in care imi traiesc viata este sa fiu EU si sa ma manifest pe mine in toate culorile inimii mele. Imi ies in cale fiintele si situatiile de care am nevoie pentru a-mi implini aceasta minunata viata. Le vad, le primesc, le accept, le multumesc si le sunt recunoscatoare pentru ca ma surprind in fiecare zi si pentru ca ma sprijina sa ma aliniez cu Dumnezeul din mine.

Treaba mea este sa pastrez inima mea un lacas curat pentru iubirea din mine. Pot si observ oamenii, animalele, plantele si toate fiintele din jurul meu, le zambesc, le iubesc. Le permit si lor sa ma iubeasca si sa se bucure de prezenta mea si le inlesnesc drumul catre inima mea fiind prezenta si deschisa.

Pot sa arat atentie si compasiune unui prieten incercat in evolutia sa. Pot sa il rog pe Dumnezeu sa il binecuvanteze si sa ii calauzeasca pasii si sa nu ma bag pentru ca stiu eu mai bine sau pentru ca am trait si eu acel lucru. Atunci cand el sufera este momentul sau si al Dumnezeului sau!

Mi-am propus sa misc un om pe zi stimulandu-l sa vada maretia din el. Azi am facut-o laudandu-i arta de a povesti si m-a rasplatit cu un zambet atat de cald. L-am primit si voi putea sa o fac si maine chiar daca voi vedea raspunsul sau intr-un zambet sau alt semn sau nu. Multumesc lui Dumnezeu ca pot sa fac un om sa planga de fericire ca fac parte din viata sa!

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Lumea fizică – studiul ei ne instruiește despre lumea noastră psihică
– Gândurile și sentimentele noastre – nu se știe niciodată cum vor influența alte persoane în lume
– O conversatie cu Bob Dean! Secrete cosmice dezvaluite!
– Tristetea
– Flacara Violet, intre sacru si profan!