ispasire tagged posts

Continuăm astăzi Cursul de Miracole cu capitolul al doilea, Separarea și Ispașirea. In acest capitol sunt prezentate originile separării, aflăm despre frică și conflict, despre cauză și efect, precum și semnificația Judecății de apoi.
Cursul acesta poate fi rezumat foarte simplu în felul următor:
Realul nu poate fi ameninţat. Irealul nu există. În asta stă pacea lui Dumnezeu.

Pentru cei ce preferă lectura, AICI găsiți Cursul în format PDF.

Capitolul 02 – Separarea și Ispășirea
I. Originile separării
II. Ispăşirea ca mecanism de apărare
III. Altarul lui Dumnezeu
IV. Vindecarea ca eliberare de toată frica
V. Funcţia făcătorului de miracole
A. Principiile speciale ale făcătorilor de miracole
VI. Frică şi conflict
VII. Cauză şi efect
VIII. Semnificaţia Judecăţii de apoi

Link alternativ:

Descarca fisier audio in format mp3: Curs de Miracole – Capitolul 02 – Separarea și Ispășirea

Extinderea e un aspect dumnezeiesc fundamental pe care Dumnezeu l-a dat Fiului Său.
În creaţie, Dumnezeu S-a extins la creaţiile Lui şi le-a insuflat aceeaşi Voinţă iubitoare de-a crea. Ai fost creat nu numai în totalitate; ai fost creat şi perfect. Nu există gol în tine. Datorită asemănării tale cu Creatorul tău, eşti creator. Niciun copil de-al lui Dumnezeu nu îşi poate pierde această capacitate căci face parte integrantă din ce e fiecare fiu, dar o poate folosi necorespunzător proiectând. Folosirea necorespunzătoare a extinderii, sau proiecţia, are loc când crezi că există un gol sau o lipsă în tine, pe care crezi că o poţi umple cu propriile tale idei în loc de adevăr. Acest proces implică următorii paşi:
Mai întâi, crezi că ce a creat Dumnezeu poate fi schimbat de propria ta minte.
În al doilea rând, crezi că perfectul poate fi făcut imperfect sau deficient.
În al treilea rând, crezi că poţi distorsiona creaţiile lui Dumnezeu, inclusiv pe tine însuţi.
În al patrulea rând, crezi că te poţi crea pe tine şi că ţie îţi revine să dirijezi propria ta creaţie.
2. Aceste distorsiuni corelate ilustrează ce s-a petrecut de fapt în procesul de separare, sau de „digresiune în frică”. Înainte de separare, nu a existat nimic din toate acestea, şi nici acum nu există de fapt. Tot ce a creat Dumnezeu I se aseamănă. Extinderea, după cum o întreprinde Dumnezeu, e similară strălucirii interioare moştenite de copiii lui Dumnezeu de la El. Adevărata ei sursă e lăuntrică.
Un lucru la fel de adevărat referitor la Fiu, cât şi la Tată. În acest sens, creaţia include atât crearea Fiului de către Dumnezeu, cât şi creaţiile Fiului când mintea lui e vindecată. Asta cere înzestrarea Fiului de către Dumnezeu cu liberul arbitru, căci toată creaţia iubitoare e dată liber, într-o linie continuă, în care toate aspectele sunt de acelaşi ordin.
3. Grădina Edenului – sau condiţia de dinainte de separare – a fost o stare mentală în care nu era nevoie de nimic. Când a ascultat „minciunile şarpelui”, tot ce a auzit Adam a fost neadevăr. Nu trebuie să continui să crezi ce nu e adevărat, dacă nu cumva alegi să crezi aşa ceva. Tot neadevărul poate să dispară literalmente într-o clipire, căci nu e decât o percepţie greşită. Ce vezi în vise pare foarte real. Biblia spune însă că un somn greu a căzut asupra lui Adam şi nicăieri nu se face referire la trezirea lui. Lumea nu a avut încă experienţa unei redeşteptări sau renaşteri globale. O asemenea renaştere e imposibilă cât timp continui să proiectezi sau să creezi greşit. Şi totuşi, ai încă în tine capacitatea de-a extinde, cum Şi-a extins şi Dumnezeu la tine Spiritul. În realitate, e singura ta opţiune, căci liberul arbitru ţi s-a dat să te bucuri creând ce e perfect.
[…]

Asculta capitolul 2 din “Curs de miracole”:

[AudioBook] Curs de Miracole – Capitolul 2 – Separarea si ispasirea