dualitate tagged posts

Advaita inseamna non-dual sau “nu doi”. Aceasta unicitate este calitatea fundamentala pentru orice. Orice este parte din si facut dintr-o constiinta non-duala. Deseori se naste intrebarea: “Daca totul este un lucru, de ce nu il experimentam in acest fel?” Acest lucru se intampla pentru ca se incurca unicitatea cu aparenta asemanarii. Lucrurile pot parea diferite fara a fi separate. Priviti-va spre exemplu mana pentru o clipa. Degetele voastre sunt toate diferite, unul fata de celalalt, insa sunt ele separate? Ele toate pornesc din aceiasi mana. In mod similar, obiectele, animalele, plantele si oamenii de pe Pamant sunt toate diferite in mod clar ca aparenta si functionalitate, insa toate sunt conectate la sursa lor proprie – provin din aceiasi sursa. Acesta Fiinta unica ce este in spatele intregii vieti are un numar infinit de exprimari diferite pe care le experimentam ca pe obiecte diferite.

Pentru a continua analogia mainii, degetele voastre sunt toate facute din aceleasi substante. Ele au acelasi tip de tesut, celule, atomi si chiar si la cel mai profund nivel, acelasi tip de particule subatomice. In mod similar, atunci cand experienta voastra a realitatii devine mai subtila, descoperiti ca totul nu este decat o exprimare diferita a unui camp al unei Fiinte non-duale. Dedesubt este o mica poveste minunata in legatura cu insemnatatea si definitia non-dualitatii sau a Advaita, scrisa de catre Dennis Waite (advaita.org.uk), care exploreaza subiectul ceva mai profund.

Insa ce puteti spune despre experienta voastra din acest moment? Este posibil sa realizati aceasta unicitate subtila intr-o experineta ordinara? Intr-adevar este posibil, daca inlaturati asteptarile in legatura cu o trezire dramatica catre experienta unicitatii si puteti explora natura non-duala a realitatii pentru ceva timp. Precum o singura picatura de apa este uda, la fel puteti experimenta unicitatea chiar si in cadrul celor mai simple experiente de zi cu zi, deoarece unicitatea este o calitate fundamentala a tot ceea ce exista.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Eckhart Tolle – Sfaturi #08
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1970.07.20 – Personalitatea si individualitatea
– Dr. David R. Hawkins – Descoperirea prezentei lui Dumnezeu – non-dualitate devotionala
– Dacă vrei să transformi lumea, iubeşte o femeie!
– Omraam Mikhael Aivanhov – Iubirea si sexualitatea

Dincolo de percepția adevărului nostru sau de exprimarea propriilor dreptăți… există și o manifestare complementară a lor, materializată prin negare sau infirmare, de adevărurile și dreptățile celorlalți. Astfel, dualitatea polarității energiilor din Univers și structurarea lor bipolară în informații energetice sau forme materiale de existență… conduc la manifestarea dualității noastre, prin trup și spirit… Aceasta formă de ființare a energiei prin materie, este o condiție sine qua non, a ființării noastre duale în această dimensiune Stelară, prin care ne trăim experiențele, pe acest Pământ.

A nega sensul, rolul și rostul dualității ființării noastre, prin trup și spirit, înseamnă a nega însuși experiența iubirii și a fricii, binele și răul, viata și moartea, lumina și întunericul…. și prin ele însuși legile Universului și creația lui Dumnezeu. Din esența dualității prin ființare a oricărui element din acest Univers, sau din orice particularitate sau infinitate a sa, rezidă însuși esența vieții și a existenței energiei bi-polare a energiei și a materiei, determinate și definite prin complementaritatea structurării sau de-structurării lor, ne determină evoluția sau involuția către forme superioare sau inferioare de ființare energetică sau materială.

În fond, cei ce judecăm, intuim sau percepem în mod conștient sau instinctual “adevărurile” noastre, ale celorlalți sau ale acestei lumi… sau însuși esența iubirii și a ființării noastre în această formă și dimensiune…, în lipsa acceptării și a asumării ființării noastre energetice și a înțelegerii lumii materiale prin spirit, putem cel mult exprima propriul punct de vedere (raportat la experiențele și reperele noastre cognitive). Și asta, dat fiind faptul că percepțiile ne sunt limitate de capacitățile de cunoaștere, înțelegere și acceptare a minții, și de capacitatea noastră de a ne detașa de propriile adevăruri, convingeri și dreptăți (îngrădite de nevoi instinctuale și crezuri limitative).

Cel ce se poate detașa de condiționările, adevărurile, nevoile și dreptățile minții sale, poate cel mult intui la nivel de înțelegere, frânturi ale adevărului universal, pe care oricum, suma lor nu-l pot defini ca întreg. Și asta pentru că, pri logica și rațiunea minți (bazate pe cunoașterea însușită prin experiențe, asimilare de informații și învățare), induse de programele mentale, creierul este incapabil să perceapă adevărul sau întregul pe care-l definește, la nivel holistic (fiind auto limitat de limitările cunoașteri sale și de calitatea informațiilor și a programelor mentale pe care le rulează).

În fond, iubirea trupească (drăgosteala indusă de programele genetice responsabile de perpetuarea speciei, sau de programele mentale dezvoltate prin atașamente sau instalate prin repetare și formare de obiceiuri și convingeri, asociate experimentării unor acțiuni ce induc plăceri trupești) sau iubirea prin spirit (ce prin evoluție, conștientizare și înțelegere, devine depersonalizată de nevoi și așteptări), sunt forme de exprimare, ce definesc vibrații energetice de polarități opuse… Însă ambele pot converge către cealaltă formă de manifestare (evoluând sau involuând la nivel de vibrație energetică), fie prin metamorfoză energetică, dată de evoluție (depersonalizată) prin spirit, fie prin condiționarea formei de exprimare (de așteptări sau nevoi, deseori neverbalizate).

Autor: Sandor Kasza