dezvoltare spirituala tagged posts

Ai simtit vreodata ca nu mai stii cine esti? Ai avut vreodata o criza de identitate? Sau poate, te-ai simtit vreodata atat de ancorat in indentitatea ta incat ai planuit sa ramaneti impreuna pana cand moartea o sa va desparta? Ce-ar fi fost daca identitatea noastra ar fi fost doar ideea noastra pe care o avem despre noi insine?

O multime de provocari si temeri personale pe care le avem sunt inradacinate in indentificarea noastra cu imaginea noastra de sine, cu rolul nostru, cu “sinele separat”. Aceasta identitate include toate sistemele de credinta invatate, judecatile noastre, conceptul de sine si conceptele legate de viata. Atunci cand ne simtim identitatea amenintata, devenim defensivi, iar atunci cand identitatea noastra obtine ceea ce-si doreste, ne simtim increzatori si fericiti…pana la amenintarea urmatoare. Este oare necesar sa ne atasam de imaginea noastra de sine? Adevarul este ca, dincolo de aceasta identitate se afla o mare pace, o libertate de neconceptul si o perspectiva mai clara. Adesea credem ca suntem ingraditi de gandurile si de mintea noastra, profunzimea fiintei noastre lipsind cu desavarsire. Adevarul este ca suntem mai mult decat ceea ce gandurile noastra ar putea ingloba vreodata.

Motivul pentru care suntem bombardati de provocari si de bagaje emotionale in aceste vremuri este reprezentat de incercarea noastra de a scapa de straturile in care ne-am imbracat o buna perioada de timp, straturile cu care ne-am acoperit sinele nostru autentic. Ce reprezinta sinele autentic? O intrebarea auto-explicativa care ne-ar ajuta sa raspundem la aceasta intrebare este aceasta: “Cine ai fost tu inaintea adoptarii unei identitati raportata la imaginea corpului, gen, cultura, sisteme de credinta sau culoarea pielii tale? Cine ai fost tu inainte sa incepi sa judeci, sa compari, sa te temi si sa te comformezi standardelor?”. Primul raspuns care probabil iti vine in minte este “un copil”. Asa ca, haideti sa adoptam constiinta unui copil, inaintea tuturor ideilor referitoare la “cine suntem” sau “cum ar trebui sa fie viata”, si sa asociem acea constiinta cu intelectul si cu trupurile noastre de adulti. Cu te simti acum? Liber? Mai deschis la minte? Mai putin limitat? Mai usor? Mai jucaus si mai creativ? Mai impacat cu tine insuti? Aceasta este starea noastra naturala, dar poate fi destul de dificil sa ne eliberam de identitatea noastra si de sistemul de credinte, doarece acest lucru ne creaza impresia ca, de indata ce acestea inceteaza sa mai existe, acelasi lucru o sa-l patim si noi.

Sursa: collective-evolution.com

Recomandam urmatoarele articole:
– Cine suntem noi, de fapt?
– Din adanc spre cele inalte. Eseul unui ostenitor intr-ale medicinei
– Eu sunt poarta
– Fugind de confortul sigurantei
– A zecea viziune – continuarea aventurilor din Profetiile de la Celestine

Dragi cititori,

însemnările care urmează vor încerca să exploreze ascunsele capcane ale evoluţiei spirituale sau, să le spunem, ispitele evoluţiei spirituale.

S-ar putea pune întrebarea: de ce apar ispitele în calea celor ce evoluează? De ce nu apar şi înainte? Răspunsul este că numai atunci când încerci să ieşi din apa îţi dai seama de diferenţa de densitate dintre apă şi aer.. Atunci simţi greutatea deoarece o vezi din afara ei.

Înainte de orice, aş dori să menţionez că nu este scopul celor de faţă să promoveze un iluzoriu sentiment de perfecţiune umană. Oricât de evoluat este un spirit, atâta timp cât se afla într-un corp fizic dens pe bază de carbon, va face ceea ce percepem că “greşeli” şi va manifesta ceea ce percepem că imperfecţiuni. După cum am sugerat în însemnările precedente, măiestria de Sine nu înseamnă că nu greşeşti niciodată, dar înseamnă că sesizezi şi înveţi din aşa numitele greşeli.

Dragi cititori,

exploram acum a polaritatea opusă a importanţei de sine, una dintre ispitele evoluţiei spirituale pe care am studiat-o în însemnarea precedentă. Trăim într-o lume polarizată, a cărei absolvire implica integrarea polarităţilor mai degrabă decât a îmbrăţişa una dintre ele şi a lupta “împotriva” celeilalte. Ambele polarităţi, pe orice nuanţă energetică a acestei lumi, sunt prezente în fiecare om.

Ca urmare, nu putem trata devalorizarea, definită ca sisteme de credinţă limitative faţă de Sine, neîncredere în Sine, separat de importantă de sine. În adevăr, aceste două nuanţe tind deseori, în oameni, să se mascheze una pe cealaltă. Cu alte cuvinte, oameni care nu au încredere în ei şi au complexe de inferioritate, pot afişa o imagine de importantă de sine, şi, vice-versa, oameni care sunt plini de ei pot să afişeze o imagine de devalorizare şi micime, toate acestea pentru a obţine anumite avantaje.

Nu este scopul acestor însemnări de a realiza un studiu exhaustiv asupra subiectelor tratate, există tomuri de cărţi ce încerca să realizeze acest lucru fără ca neapărat să reuşească. Intenţia însă este de a dezvălui esenţele şi mecanismele principale ale proceselor implicate, lăsând pe fiecare să exploreze şi să dezvolte dacă este interesat să o facă.

1. Schimbarea obiceiurilor de somn: nelinişte, picioare fierbinţi, treziri de două-trei ori pe noapte. Te simţi obosit la trezire şi somnoros de mai multe ori pe zi. Există un anumit model al somnului, aşa-numita triada a somnului, care se întâmplă multora, şi anume: dormiţi pentru 2-3 ore, vă treziţi, adormiţi din nou câteva ore, vă treziţi din nou şi adormiţi din nou. Pentru alţii, nevoile legate de somn se schimbă. Puteţi să vă descurcaţi cu mai puţin somn. În ultima vreme am simţit valuri mari de energie străbătându-mi corpul dinspre creştetul capului. Este foarte bine, dar mă ţine trează timp îndelungat, după care încetează.
Sfat. Obişnuiţi-vă! Împăcaţi-vă cu ce se întâmplă şi nu vă îngrijoraţi că nu dormiţi destul (ceea ce duce deseori la insomnie). Veţi putea să faceţi faţă zilei care urmează dacă vă gândiţi numai la ceea ce aveţi nevoie. Puteţi, de asemenea, să cereţi Puterii Superioare să vă mai dea din când în când o pauză şi să vă dea şi o noapte întreagă de somn bun, adânc. Dacă nu puteţi să readormiţi imediat, folosiţi aceste momente pentru a medita, a citi poezie, pentru a vă scrie în jurnal sau pentru a privi lună. Corpul vostru se va adapta noului model de somn.

2. Activitate în zona creştetului capului: senzaţii de furnicături, mâncărimi, înţepături şi altele de acest gen în scalp şi/sau pe şira spinării. Senzaţie de energie vibrând în vârful capului, ca şi cum energia ar erupe de acolo şi s-ar scurge asemeni unui duş pe corp. De asemenea, senzaţie de energie ce se revarsa din creştet sub formă de stropi. Acelaşi lucru poate fi resimţit şi că o presiune în creştet, ca şi cum cineva va apăsa puternic cu degetul în vârful capului. După cum am menţionat la pct. 1, am simţit descărcări imense de energie prin creştetul capului. Înainte simţisem o presiune mai generalizată, ca şi cum capul meu ar fi fost prins într-o menghină blândă. Un bărbat îmi spunea că îşi simţea părul ridicându-se pe ceafă şi că avea piele de găină
Pe tot corpul.
Sfat. Nu aveţi de ce să vă alarmaţi. Ceea ce experimentaţi este o deschidere a chakrei din vârful capului. Senzaţiile înseamnă că vă deschideţi pentru a primi energia divină.