Conversatii cu Dumnezeu tagged posts

NEALE DONALD WALSCH

Conversaţii cu Dumnezeu

• Un dialog neobişnuit •
Volumul 3

Introducere
Aceasta este o carte extraordinară. O spun ca o persoană care a avut foarte puţin de-a face cu scrisul ei. Într-adevăr, tot ceea ce am făcut a fost să „apar”, să pun câteva întrebări şi apoi să scriu după dictare.
Asta-i tot ceea ce am făcut din 1992 încoace când a început această conversaţie cu Dumnezeu. În acel an s-a întâmplat că, profund deprimat, am strigat îndurerat: Ce trebuie să fac pentru ca viaţa mea să meargă bine? Ce am făcut ca să merit o viaţă de luptă continuă? Am scris aceste întrebări pe o foaie de hârtie într-o scrisoare furioasă către Dumnezeu. Spre marele meu şoc şi spre marea mea surpriză, Dumnezeu mi-a răspuns. Răspunsul a venit în forma unor cuvinte şoptite în mintea mea de către o Voce Fără Glas. Am fost norocos că am scris acele cuvinte.

NEALE DONALD WALSCH

Conversaţii cu Dumnezeu

• Un dialog neobişnuit •
Volumul 2

Introducere
Acesta este un document extraordinar.
Este un mesaj de la Dumnezeu şi, prin el, Dumnezeu sugerează o revoluţie socială, sexuală, educaţională, politică, economică şi teologică pe această planetă, cum n-am mai văzut vreodată şi cum rareori ne-am putea imagina.
Această sugestie este făcută în cadrul contextului propriilor noastre dorinţe, afirmate ca locuitori ai planetei. Am spus că alegem să creăm o viaţă mai bună pentru toţi, să ne ridicăm conştienţa, să căutăm o lume mai nouă. Dumnezeu nu ne va condamna, indiferent de ce alegem dar, dacă alegem aceasta, El e dispus să ne arate drumul. Totuşi, nu ne va obliga să-l preluăm sugestiile. Nici acum, nici altădată.

În primăvara anului 1992, de Paşte dacă nu mă înşel, în viaţa mea s-a întâmplat un fenomen extraordinar.
Dumnezeu a început să vă vorbească.
Prin mine.
Să vă explic.
În acea perioadă eram foarte nefericit în plan personal, profesional şi emoţional şi simţeam că viaţa mea era un eşec la toate nivelurile. Întrucât eram obişnuit de ani de zile să-mi scriu gândurile sub formă de scrisori (pe care de obicei nu le expediam niciodată), mi-am luat caietul meu galben şi am început să-mi revărs sentimentele.
De data asta, în loc să adresez scrisoarea unei alte persoane pe care mi-o imaginam că mă chinuieşte, m-am gândit să mă duc direct la sursă; direct la cel care ne chinuieşte cel mai tare.
M-am hotărât să-I scriu o scrisoare lui Dumnezeu.
A fost o scrisoare plină de pasiune, ciudă, confuzii, răstălmăciri şi condamnări. O grămadă de întrebări furibunde.
De ce nu îmi mergea bine în viaţă? Ce trebuia să fac pentru asta? De ce nu puteam fi fericit în relaţiile pe care le aveam? Oare banii or să mă ocolească întotdeauna? În cele din urmă – şi cea mai puternică întrebare – ce am făcut ca să merit o viaţă de luptă continuă?