autenticitate tagged posts

Bună seara!
Vă doresc sa aveți parte de o seara și o noapte liniștită plină de iubire în inimi și pace în suflete!

Vă doresc să aveți mereu puterea detașării de judecăți, vinovății și neîmpăcare, pentru a deveni prin gândurile și faptele voastre, exprimarea binelui, pentru voi și cei din jur, prin care să vă eliberați mințile și sufletele de vrajbe, frici și nemulțumiri, ca să vă puteți bucura de ceea ce vă este benefic și vă slujește mulțumirea, liniștea inimii, frumusețea lăuntrică și pacea sufletească.

Când acceptăm ceea ce este, ni se întâmplă și se întâmplă în jurul nostru, ca procese firești de transformare și transcedență a vechiului către forme, structuri și capacități noi de adaptare și manifestare – intrăm în starea noastră de grație și susținem în mod conștient și autentic, propria evoluție.

Ne susținem evoluția către conștientizare și dobândirea capacității de înțelegere a propriului sine, a mediului în care trăim, a esenței manifestării noastre ca ființe spirituale întrupate în corp material și a rolului nostru în cadrul marelui organism Planetar.

A fi în armonie cu Pământul care ne hrănește și ne susține viața – înseamnă a permitem energiilor sale, care vin spre noi și pleacă dinspre noi, să ne servească evoluția, integritatea și reîntregirea cu marea familie umană (renunțând la ostilități, nemulțumiri, negativitate și adversitate).

Intrând prin iubire, acceptare, împăcare, asumare, responsabilitate, prețuire și cumpătare în armonie cu cu noi înșine, cu semenii noștri, cu tot ceea ce există și cu Pământul care ne este sălaș și sursă de hrană – vom sluji bine, vindecarea și sănătatea sa, și prin ea, vindecarea, sănătatea și binele nostru.

A trăii în armonie, pace sufletească și conștientizare, ne ajută să înțelegem că: – așa cum Dumnezeu în grația și măreția Sa, ne onorează, ne îmbrățișează și ne încălzește sufletele și viața, cu energia luminii și a iubirii sale, – așa și noi ar trebui să învățăm să ne onorăm viața, îmbrățișându-ne semenii cu îngăduință, acceptare, iertare și toleranță.

Așa cum ne așteptăm să fim iubiți, acceptați și tolerați, atât pentru greșelile, nechibzuințele, suferințele și răul ce adesea îl comitem asupra Planetei, a ființelor pământului și a semenilor noștri – ar trebui și noi să învățăm toleranța și iubirea, pen tru a accepta alegerile și experiențele celorlalți, pe calea unică a trezirii sinelui lor și a desăvârșirii lor spirituale.

A -i judeca, a-i învinui și condamna pe ceilalți pentru greșelile și vulnerabilitățile lor sau pentru ceea ce sunt, gândesc, simt, cred, trăiesc, aleg să experimenteze și fac – înseamnă a-i constrânge să-și nege personalitatea, autenticitatea și dreptul de a-și alege calea propriei treziri. Și mai înseamnă a fi orbi și a-i condamna în baza propriilor carențe, defecte, lipsuri, eșecuri, erori, neîmpliniri și ne iubiri.

A nu-i lăsa pe cei din jur, să-și exprime liberi percepțiile, trăirile și nevoile mentale, fizice și sufletești, a-i supune la a ne servi nevoile, așteptările, interesele și atașamentele sau ai constrânge și condiționa să ne respecte principiile, dogmele, convingerile și sabloanele mentale, asimilate din experiențe diferite de ale lor, fără a ne păsa de nevoile pe care le au sau de lumea lor sufletească – înseamnă a-i agresa, a nu-i respecta și a-i răni.

Prin a ne învinovății și răni pentru ceea ce suntem, experimentăm și trăim sau a continua să respingem valorile iubirii și a toleranței prin neacceptarea căii celorlalți și neasumarea adevărului propriei inimi – înseamnă a continua să ne condamnăm la suferință, manifestându-ne fricile, lăcomiile, insuficiențele, negativitatea, ostilitățile, neîmpăcările, nemulțumirile, învinuirile și judecățile.

Continuțând să risipim energia vitală prin stări emoționale și sufletești negative și neînțelegând că singura cale de a acumula energia sunt emoțiile pozitive – nu vom face altceva decăt să ne limităm viața, să ne îmbolnăvi și să ne refuzăm dreptul de a fi fericiți.

A fi vii fiic, dar morți spiritual prin respingerea valorilor sufletești, a credinței binelui și a iubirii – înseamnă a nu înțelege că prin intoleranța, negativitate și ostilitate, nu facem altcev decât, să slăvim bezna rațiunii minții și întunericul sufletesc.

A trăi printr-o atitudine ostilă (fizic, mental și emoțional), față de semeni, față de lume, față de habitatul în care trăim și față de propria viață, înseamnă a trăi în dizarmonie sufletească și în afara adevărului inimii.

Până ce nu vom înțelege că menirea noastră în această dimensiune materială trăită aici pe Pământ, rostul nostru este acele de a învăța iertarea, recunoștiința, prețuirea, acceptarea, toleranța și asumarea manifestări noastre pri credința în divin și în valorile iubirii – doar ne vom vlăgui și risipi sufletul de frumusețe și dumnezerire, condamnându-ne la agonia suferințelor, a neîmpăcării, a nefericirii și a ne iubirii.

Pentru a reînvăța să ne iubim și să prețuim tot ceea ce suntem, facem, avem, experimentăm, trăim și există pentru noi și prin noi – e nevoie să luăm cât mai rapid decizia eliberatoare de negativitatea noastră (pentru a nu permite minții să dezvolte atașamente față de ele și față de tot ceea ce decurge din ele) – pentru a putea astfel să fim vii sufletește și să ne exprimăm și trăi viața liberi și autentic, eliberați de poveri, de constrângeri, de negativitate, de ipocrizii și de dureri.

Doar prin autenticitatea și asumarea noastră și a dragostei ce o purtăm în inimi, vom deveni: – toleranți și îngăduitori cu ceilalți (acceptându-le, alegerile, experiențele și credințele); – cumpătați prin ceea ce luăm pentru noi; – responsabili cu resursele energetice care ne stau la dispoziție; – conștienți de calea, abilitățile, valorile și rezultatele noastre; – agili în adaptare și comunicare cu semenii noștri și Dumnezeu – capabili de a ne asuma și manifesta viața în mod responsabil, față de binele și frumusețea noastră sufletească, față de binele celor din ju și față de dreptul nostru de a iubi și a fi iubiți, dincolo de dogme și constrângeri

A dărui și a ne da valoare prin iubire, a ne prețui frumusețea sufletească și a le oglindi în afară (fără așteptări de mulțumiri și recompense) – înseamnă a crede și a crea prin autenticitatea noastră, premizele mulțumirii, împăcării, liniștii inimii și păcii sufletești, necesare fericirii și stării noastre de bine.

Pentru a genera prin conștiința trează acel nivel de mulțumire și împăcare în fiecare plan al vieții, care să să susțină liniștea și bucuria inimii, și, ne îngăduie pacea sufletească – înseamnă a alege atitudinea iubirii, pentru a ne elibera de frici, nemulțumiri și nevoi, și implicit, de sursa neliniștilor, nemulțumirilor, nefericirii și negativității noastre.

Prin alegerea atitudinii pozitive și pro-active față de viață și față de semenii noștri – vom rămâne mereu conectați la adevărul inimii, acționând în mod constant, autentic și cu răbdare, plini de iubire, credință, pasiune și entuziasm: – pentru a trecem în mod abil peste poverile și vicisitudinile vieții, – pentru a ne pune în valoare darurile, abilitățile și experiențele, și – a pentru sluji prin ele valorile divine, interesele și binele comun.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– AUTENTICITATE SI ARMONIZARE CU CEILALTI
– AUTENTICITATE
– Iubirea – criterii ale autenticității ei
– ASUMAREA REALITĂȚII
– RECUNOSTINTA

Bună dimineața!
Vă doresc să aveți parte de o zi a armoniei și împăcării cu voi înșivă și cu cei din jur, pentru a nu da prilej minții să vă inducă stări mentale și emoționale negative, ostile binelui și păcii voastre sufletești.

Când înțelegem că, binele nostru și frumusețea vieții se manifestă în viața noastră, în măsura în care știm să ne inducem la nivel mental, stări emoționale, sentimente și valori perceptuale pozitive – vom deveni conștienți de faptul că, ceea ce oglindim și comunicăm în afara noastră la nivel fizic și energetic (prin gânduri, vorbe, atitudini și fapte), se va reflecta prin ceilalți și prin consecințele și rezultatele alegerilor noastre, înapoi în percepțiile, trăirile și în calitatea vieții noastre.

Când vom înțelege că ”dreptatea vanitoasă” a minții ego (bazată pe convingeri, pe interese personale, pe nevoi și așteptările pe care le avem, etc) – este doar o sursă a nemulțumirilor, neîmpăcării, ostilității, neliniști și risipei noastre de energie și vitalitate – vom putea accepta că doar ascultând de Adevărul inimi ne vom elibera de stres, depresii, nefericire, suferințe și neîmpliniri.

Manifestându-ne gândurile, credințele, trăirile, experiențele și năzuințele, pe valori precum: iubirea necondiționată, toleranța față de ceilalți, credință, moralitate, armonie, acceptare, asumare, responsabilitate, empatie, altruism, îngăduință, cumpătarea, bunătate, etc) – ne vom găsi în cel mai scurt timp liniștea inimii și pacea sufletească.

Pentru a vedea, a înțelege și a ne putea bucura de frumusețile lumii și a vieții noastre de zi cu zi, și mai ales pentru a ne păstra sufletul cura și pur – este esențial să renunțăm la a ne mai agresa trupul și inima cu sentimente negative.

Când vom ști să renunțăm la nevoia de a ne impune vehement sau brutal dreptatea, ignorând să ascultăm sau să ținem cont de dreptatea, nevoile sau de punctele de vedere ale celorlalți, bazată pe alte experiențe, convingeri, și trăiri decât ale noastre, opuse adesea – vom înțelege că nimeni nu poate fi constrâns sau supus să accepte interesele, valorile, experiențele or și nevoilor pe care le avem.

Cei ce ne iubesc sau rezonează cu valorile noastre ne vor susține în mod firesc, fără a se simți în vreun fel ”constrânși”. Ei vor ști să nu ne judece sau să ne condamne pentru experiențele și alegerile pe care le facem, căci știu că ele vin spre noi pentru a ne învăța și a ne susține evoluția, pe calea pe care alegem să pășim.

Când vom înțelege că fiecare este responsabil în mod individual atât de calitate vieții sale cât și de valorile sale sufletești – vom începe să respecta și noi valorile, alegerile, experiențele, deciziile și calea celorlalți. Astfel ne vom elibera de resentimente și de nevoia de a-i răni și a ne agresa.

Când vom înțelege că, NU este responsabilitatea noastră, nici să îi judecăm pe ceilalți, nici să le corectăm sau să le condamnăm experiențele și nici să preluăm asupra noastră poverile sau suferințele lor – ne vom elibera de propriile poveri, dându-ne răgazul de a le observa și a le înțelege cauza, pentru a le vindeca.

Până când ne vom hrăni încrâncenarea și vehemența de a-i judeca, critica, învinui pe cei ce nu corespund valorilor, convingerilor, intereselor, nevoilor, standardelor și șabloanelor noastre mentale – ne vom hrăni suferințele ca efect al negativității noastre mentale, emoționale, sufletești și perceptuale.

Pentru a înceta să ne inducem suferințele și a renunța la nevoia de a-i contamina prin ele și pe cei din jur – este esențial să renunțăm la a ne mai agresa prin supărări și negativitate, înțelegând că ele sunt risipe gratuite de energie și vitalitate… și surse ale singurătății și îmbolnăvirilor noastre fizice, psihice și sufletești.

Fără împăcare sufleteasca și armonie cu noi înșine, nu vom putea oglindi armonia, iubirea, frumusețea și valorile, nici în propria viață și nici în viața și sufletele celorlalți. Până când nu vom fi împăcați cu noi, nu ne vom putea împăca nici cu cei din jur.

Orice risipă energetică manifestată prin ne prețuirea darurilor, resurselor și a valorilor pe care le avem, se va răsfrânge în mod negativ prin pierderi și prin suferințe: -asupra calității vieții pe care alegem să o trăim, – asupra habitatului în care trăim, – asupra stării noastre de sănătate, – asupra relațiilor pe care le dezvoltăm, cât și – asupra celor din jur.

Tot ceea ce vom alege să experimentăm și să trăi, prin experiențele noastre în relația cu propriul sine, în raporturile de comunicare și conviețuire cu cei din jur, și cu tot ceea ce există și ființează în habitatul în care trăim – va sluji devenirii și evoluției noastre spiritual. Nimic din ceea ce facem nu este greșit.

Tot ceea ce gândim, simțim, exprimăm, experimentăm, alegem și facem – este o cale ce ne apropie de trezirea noastră în plan spiritual și de înțelegerea esenței noastre divine pe acest Pământ, prin rolurile pe care ni le asumăm și lecțiile pe care știm sau nu să le deslușim în urma lor.

A ne nega valorile, a ne prețui și a ne risipi , a fi agresivi emoțional cu noi și cei din jur, sunt și ele căi firești ce ne conduc către învățare și înălțare spirituale. Calea iubirii sau cale fericirii sunt doar opțiuni opuse ce susțin și definesc aceeași realitate. A acumula sau a risipi energia, înseamnă a aduce în viața noastră…sau a risipi: frumusețea, iubirea, mulțumirea și fericirea.

A ne trăii viața, prin deficitul energetic pe care ni-l inducem inconștient prin negativitate și nemulțumiri – înseamnă a acumula poveri și dezamăgiri sufletești, decepții, deziluzii, dezamăgiri, insuficiențe, frici, neliniști, neîmpăcări, suferințe și neîmpliniri.

A trăi o viață bazată pe valorile și calități sufletești – înseamnă a oglindi în lume, frumusețea, împăcarea, iubirea și blândețea pe care o cultivăm prin toleranță, iertare, acceptare, prețuire și asumare, în propria viață.

Calea fericirii, este împăcare, mulțumirea, iertarea, prețuirea, respectul, asumarea, acceptarea, toleranța, iubirea, credința, moralitatea, altruismul, empatia, dăruirea, cumpătarea, etc.

Cât timp ne vom ocupa mintea cu a judeca experiențele, rezultatele, calea și alegerile celorlalți, îi vom da doar prilej de a ne risipi energia și de a ne induce frica, gelozia, invidia, neliniștea, nemulțumirile și mânia – neînțelegând că ceea ce judecăm prin agresivitatea, intoleranța și ne iubirea noastră -sunt de fapt carențele, defectele și lipsurile noastre.

De nu ne vom trezi la conștiință, și nu vom înțelege că lupta cu viața și cu cei din jur, ne aduce doar suferințe și pagube sufletești, și cât timp vom refuza să dăm curs manifestării emoțiilor pozitive, prin tot ceea ce gândim, simțim, percepem, alegem și facem – vom trăi experiența durerii, a ne iubirii și a nefericirii.

Pentru a ne vindeca de nemulțumirile și ostilitatea noastră sufletească (induse de deficitul energetic pe care singur ni-l inducem prin proasta gestiune emoțională a resurselor noastre energetice) – vom trăi experiențele dezamăgirii, ca revers al destinului nostru favorabil.

Cât timp vom continua să ne hrănim prejudecățile, ostilitatea, atașamentele, viciile, dependențele, insuficiențele, nemulțumirile și convingerilor negative ale minții – nu ne vom putea detașa de suferințele auto-induse, pentru că nu le vom putea conștientiza, că noi suntem sursa lor!

Când prin iubire, iertare și valori pozitive, ne vom da prilej învățări, asumându-ne responsabilitatea pentru propriile frici, neajunsuri, lăcomii, gelozii, supărări, negativități, neîmpăcări, neîmpliniri și suferințe – vom demara propriul proces de auto-vindecare și, vom începe să vedem și să înțelegem frumusețile și valorile vieții, înțelegându-ne rostul și menirea.

Cât timp vom ignora faptul că energia, timpul și vitalitatea noastră se scurg ireversibil (fiind risipite inutil pe sentimente, acțiuni și stări ce ne sunt potrivnice și defavorabile) – vom fi incapabili să înțelegem propriul declin.

Permițând minții să ne dirijeze energia prin gânduri și emoții negative, în direcție opusă binelui nostru, fără a fi capabili să înțelegem că structural, nu putem fi deopotrivă fericiți și nefericiți – nu vom accepta că fericirea sau nefericirea, împlinirea sau neîmplinirea… sunt doar consecințe pe care singuri le atragem și le generăm.

A înțelege că, stările emoționale pe care ni le inducem prin interpretările pe care le dăm trăirilor noastre, sunt alegeri și responsabilități ce ne aparțin, asumarea lor – ne fa ferii de a deveni dușmanii propriului destin favorabil și a propriei fericiri.

Iubirea și iertarea, rămân singurele alternative viabile – ce prin regăsirea credinței, încrederii de sine, a echilibrului, a armoniei, a păcii sufletești și curajului asumării propriilor experiențe și vieți – ne conduc la trecerea dincolo de fricile, negativitatea, prejudecățile, convingerile, iluziile și barierele minții.

Eliberându-ne prin iertare de nevoia de a suferi, de vom detașa de nemulțumiri, frici, supărări și neîmpliniri. Astfel nu vom mai da prilej ego-ului să ne întoarcă împotriva inimii. și astfel nu vom mai permite comportamentului instinctual și programelor noastre mentale ostile binelui nostru, să ne controleze viața și să ne risipească frumusețea și bucuriile ei.

Curajul asumării iubirii și detașării de negativitate, vinovății și frici va fi prilej pentru inimă și suflet, de a se încărca cu frumusețe, valoare și bucurii. Iubirea poate izvorî din inimi, doar prin iertare, regăsirea credinței și a divinului din noi.

Când vom reînvăța să ne prețuim – vom începe să vedem, să recunoaște și să manifesta vibrația energiei luminii din noi, prin tot ceea ce gândim, simțim, exprimăm, credem și facem.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Orchestră și corală – imagini ale armoniei ce ar trebui să existe între oameni
– IUBIRE CONDITIONATA
– TEAMA DE INTIMITATE
– IUBIREA FARA CONDITII
– CHEIA CATRE IMPARATIE

Nu-ți ascunde frumusețea inimii și a sufletului în spatele căutării perfecțiunii! Asumă-te așa cum ești prin valorile tale lăuntrice și, consideră-ți defectele ca parte a frumuseții tale, și nu ca neajunsuri induse în conștiința ta, atunci când mintea îți hrănește fricile și nemulțumirea sau, ego-ul, din vanitate, încercă să te compare cu ceilalți, fără să-ți înțeleagă menirea, valorile, autenticitatea și perfecțiunea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– O RELATIE SANATOASA CU FRICA NOASTRA
– CONSTIENTA
– A INVATA SA SPUI UN NU CLAR
– FANTOME SI SPIRIDUSI
– Autoritatea – se dobândește printr-o lucrare de unificare interioară