Cuvinte de intelepciune – 2 octombrie 2014
Unul dintre paradoxurile unei relaţii este acela că noi le dăm celorlalţi forţa noastră, pentru ca să învăţăm cum să ne onorăm mai bine pe noi înşine. Devenim co-dependenţi de ceilalţi, pentru a învăţa cum să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine. Îi învinovăţim pe alţii, pentru a putea învăţa să ne asumăm responsabilitatea pentru propriile noastre greşeli. Totul este o înscenare. Căutăm să obţinem iubirea şi fericirea prin intermediul celorlalţi – numai pentru a afla că nu putem găsi iubirea şi fericirea decât în propriile noastre inimi şi minţi.
A ne afla într-o relaţie cu cineva ne ajută să învăţăm cum să fim singuri. Ne ajută să câştigăm încrederea de a fi noi înşine şi de a-l exprima pe cine suntem noi. “Noi” este un incubator pentru “eu” – sau adevăratul Sine din fiecare persoană. Iar atunci când adevăratul Sine este manifestat de ambele persoane, ţelul spiritual al parteneriatului este îndeplinit.
Autor: Paul Ferrini
Recomandam urmatoarele articole:
– Compatibilitate – Relaţia perfectă
– A accepta deosebiri
– Mintea Superioară , Creierul Fizic , Mintea Fizică
– Trădarea emoţională şi sexuală
– 10 scurtături pentru o viaţă mai bună