Remușcarea – să nu ne lăsăm pradă ei

“Ați comis o greșeală și simțiți unele remușcări, rușine? Este normal, este chiar un lucru bun, fiindcă nu ne putem îndrepta dacă nu am conștientizat greșelile comise. Aceste remușcări trebuie să folosească însă într-un singur scop: să ne hotărâm să nu mai repetăm aceleași greșeli. Altminteri, ele sunt inutile și chiar dăunătoare. Cei care revin fără încetare asupra greșelilor lor și se lasă distruși de remușcări agită drojdia subconștientului lor și atrag niște forțe negative. Să nu-și închipuie că această atitudine îl bucură pe Domnul și că El îi apreciază pe oameni văzându-I bătându-se mereu cu pumnul în piept.

Experiențele voastre nefericite trebuie numai să vă folosească să găsiți calea înțelepciunii. Nu le repetați la infinit, uitați-le chiar, și prezentați-vă în fața Domnului spunând: „Doamne, eu am comis niște greșeli, dar fiind copilul tău, eu știu că Tu mi-ai dat lumina și forța ta. Ajută-mă să le exprim, astfel ca să Te slăvesc pe pământ, așa cum îngerii Te slăvesc în Cer.””

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 5 iunie

Recomandam urmatoarele articole:
– Zilele săptămânii – toate trebuie sfințite
– Olarul şi lutul
– Ajutorul Domnului – îl găsim în noi
– Remușcarea – efectele ei negative. Să ne amintim mai degrabă de clipele de lumină și bucurie
– Sufletul uman – o infimă parte din Sufletul Universal