Partea XI – Charles Haanel – Cheia Universala

Charles Haanel – Cheia Universala – Partea XI – Introducere

INTRODUCERE – PATREA XI

Viaţa ta este guvernta de legi– principii actuale, imuabile, care nu variază niciodată. Legea este în operare tot timpul, în toate locurile. Legi fixe stau la baza tuturor acţiunilor umane. Din acest motiv, oamenii care contoleaza de exemplu, industrii gigantice, sunt capabili să determine cu precizie absolută ce procentaj din fiecare sută de mii de oameni va răspunde unui anumit set de condiţii date.

Este bine să ne amintim că în timp ce fiecare efect este rezultatul unei cauze, efectul devine la rândul lui cauză care creează alt efect, care la rândul lui creează altă cauză. Astfel, atunci când pui Legea Atracţiei în operare trebuie să-ţi aminteşti că iniţiezi un lanţ de reacţii cauza – efect care poate avea o infinitate de posibilităţi.

Auzim adesea spunându-se: „O situaţie foarte nefericită mi-a apărut în viaţă şi cu siguranţă nu poate fi rezultatul gândurilor mele, eu cu siguranţă nu am întreţinut gânduri care să aducă un asemenea rezultat”. Uitam să ne amintim că ceea ce se aseamănă, se adună, lucrurile asemenatoare se atrag în lumea mentală; gândurile pe care le întreţinem ne aduc anumiţi prieteni, amici de un anumit tip şi aceştia formează anumite condiţii, situaţii, medii, care la rândul lor pot fi responsabile de condiţiile de care ne plângem.

PARTEA XI

1. Raţionamentul inductiv (de la particular la general – nn) este un procedeu al minţii obiective prin care comparăm un număr de momente separate unul cu cealalalt până când vedem factorul comun care le conţine pe toate.

2. Inducţia se produce prin compararea faptelor. Este metoda de studiu a naturii care a avut ca rezultat descoperirea unor serii de legi care au marcat o epocă în progresul umanităţii.

3. Este linia dintre superstiţie şi inteligenta. A eliminat elementele de incertitudine şi capriciu din viaţa oamenilor şi le-a înlocuit cu lege, raţionament şi certitudine.

4. Esta „Păzitorul Porţii” menţionat într-o lecţie anterioară.

5. Când, datorită acestui principiu, lumea cu care simţurile erau obişnuite a fost revoluţionata, când soarele a fost oprit în cursul său, pământul aparent flat a fost modificat în formă sferică şi a început să se învaţă în jurul său. Când materia inertă a fost divizată în elemente active, iar Universul ni se prezintă plin de forţă, mişcare, viaţa, oriunde ne-am uita, prin telescop sau microscop, suntem constrânşi să ne întrebăm prin ce mijloc toate aceste elemente sunt menţinute în ordine şi bună stare.

6. Polurile asemănătoare şi forţele de acelaşi tip se resping sau rămân impenetrabile una cu cealaltă şi această cauză pare să fie suficientă pentru a desemna un anumit loc şi o anumită distanţă pentru fiecare stea, om sau forţă. Aşa cu oamenii cu virtuţi diferite intra în parteneriat, tot aşa polurile opuse se atrag, elemete care nu au proprietăţi comune, că acidul şi gazul, se prind unele de altele şi un schimb general continua între ofertă şi cerere.

7. Aşa cum ochiul cauta şi primeşte satisfacţie de la culorile complemantare acolo unde acestea se găsesc, tot aşa nevoia, dorinţa şi voinţa, în sens larg, induc, ghidează şi determină acţiunea.

8. Este privilegiul nostru să devenim conştienţi de acest principiu şi să acţionăm conform acestuia. Cuvier vade un dinte aparţinând unei specii demult dispărute. Acest dinte vrea un corp pentru a performa funcţiunile sale şi defineşte acest corp ciudat şi are nevoie de el cu atâta precizie încât Cuvier este capabil să reconstruiască scheletul acestui animal.

9. Perturbaţii sunt observate în mişcarea lui Uranus. Leverrier are nevoie de o altă stea într-un anumit loc specific pentru a menţine sistemul solar în ordine şi astfel apare Neptun, în locul şi ora potrivită.

10. Nevoile instinctive ale animalului şi nevoile intelectuale ale lui Cuvier, nevoile naturii şi ale minţii lui Leverrier sunt asemănătoare; astfel obţinem rezultatele; iată gândul unei existenţe, iată existenţa. O nevoie legitimă, bine definită, furnizează deci motivaţia unor operaţiuni mai complexe ale naturii.

11. Înregistrând corect răspunsurile furnizate de natură, întinzându-ne simţurile cu ajutorul ştiinţei, spre suprafaţă, unindu-ne mâinile cu pargiile care mişcă pământul, devenim conştienţi de contactul atât de apropiat, diversificat şi profund cu lumea exterioară, încât nevoile şi scopurile noastre se identifică cu operaţiunile armonioase a acestei vaste organizaţii, aşa cum viaţa, libertatea şi fericirea cetăţenilor se identifică cu existenţa guvernului sau.

12. Aşa cum interesele individului sunt protejate de braţele statului adăugate la ale sale, şi cum nevoile sale pot depinde de anumite resurse, în măsura în care acestea sunt resimţite mai universal şi mai ferm, tot aşa cetăţenia Republicii Natura ne apără prin alianţe cu puteri superioare, de diverşi agenţi subordonaţi care ne pot irita. Făcând apel la legile fundamentale ale rezistenţei sau motivării oferite agenţilor chimici sau mecanici, munca se distribuie între aceştia şi oameni în avantajul net al inventatorului.

13. Dacă Platon ar fi fost martorul unui apus de soare văzut prin prisma unei fotografii sau a altor sute de ilustraţii similare pe care oamenii leau realizat prin inducţie, în mintea sa s-ar putea naşte viziunea unui teritoriu unde toate muncile manuale, mecanice şi repetitive sunt atribuite puterii naturii, unde nevoile noastre sunt satisfăcute prin simple operaţii mentale puse în mişcare de voinţă, iar resursele sunt create de cerere.

14. Oricât de îndepărtat ar părea acest teritoriu, inducţia l-a învăţat pe om să facă paşi înainte şi l-a înconjurat cu beneficii care sunt în acelaşi timp recompense pentru fidelitate şi stimulente petru un devotament asiduu.

15. Inducţia este un ajutor de netăgăduit în concentrarea şi întărirea facultăţilor noastre; oferă soluţii pentru probleme individuale şi universale, folosind doar operaţiunile minţii noastre în cea mai pură formă.

16. Aici găsim metodă, spiritul care spune că trebuie să credem că lucrul dorit a fost deja împlinit, pentru că acesta să se îndeplinească – o metodă înmânată nouă de acelaşi Platon care, în afara acestei sfere, na găsit niciodată modalitatea prin care ideile devin realităţi.

17. Acest concept a fost dezvoltat de către Swedenborg în doctrina corespondentelor. Iar un şi mai mare maestru a spus: „Orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, credeţi că l-aţi şi primit şi îl veţi avea.” (Marc 11:24). Diferenţa între timpurile utilizate în această frază este remarcabilă.

18. Trebuie mai întâi să credem că dorinţa noastră a fost deja îndeplinită; realizarea acesteia vine după aceea.

19. Aceasta este o tehnică concisă de a face uz de puterea creativă a gândului prin convingerea minţii subiective Universale ca lucrul pe care îl dorim este de fapt un lucru care există deja.

20. Gândim astfel în planul absolut şi eliminăm toate consideraţiile situaţiilor sau limitărilor şi plantăm astfel sămânţa care, dacă este nederanjata, va germina şi va rodi.

21. Pentru a recapitula: Gândirea inductivă este procedeul minţii obiective prin care comparăm o serie de momente separate, unul cu cealalalt, până când găsim factorul comun care există în toate. Vedem oameni în fiecare ţară civilizată de pe glob obţinând rezulate prin anumite procedee, pe care par să nu le intelega şi pe care ei le impregnează cu mai mult sau mai puţin mister. Raţiunea ne-a fost dăruită cu scopul de a descoperi şi stăpâni legea prin care aceste rezultate sunt realizate.

22. Operarea acestui proces de gândire se poate vedea la acei fericiţi care obţin cu uşurinţă tot ceea ce alţii obţin prin multă trudă, care nu au nevoie să lupte pentru ceea ce-şi doresc, pentru că întotdeauna acţionează corect şi se comportă întotdeauna cu tact, învaţa orice cu uşurinţă, termina întotdeauna ceea ce au început dovedind talent şi aptitudine, trăiesc în eternă armonie cu ei înşişi fără a reflecta prea mult ceea ce fac şi fără a experimenta dificultăţi sau trudă.

23. Fructul acestui gând este, aşa cum ne-a fost dăruit, un dar al zeilor, un dar pe care puţini îl realizează, apreciază sau înţeleg. Admiterea acestei puteri minunate pe care mintea o posedă sub anumite condiţii şi faptul că această putere poate fi utilizată, direcţionată şi folosită pentru a găsi soluţia fiecărei porbleme, este de o importanţă transcedentală.

24. Adevărul este mereu acelaşi, fie că este exprimat în termeni ai ştiinţei moderne sau în limbajul vechi al apostolilor. Existe suflete timide care eşuează să înţeleagă că pentru a avea adevărul complet este nevoie de forme variate – nici o formulă umană nu îi va cuprinde toate părţile.

25. Sublinierea unui aspect, folosirea unui limbaj nou, interpertarea inedită nu sunt, cum ar presupune unii, un semn de îndepărtare de la adevăr, dimpotrivă există evidente că adevărul a fost înţeles în relaţie cu noile nevoi ale oamenilor şi devine mai general înţeles.

26. Adevărul trebuie să fie spus fiecărei generaţii şi fiecărei persoane în termeni noi şi diferiţi. Când Marele Învăţător spunea: „Crede şi vei avea” sau când Petre spunea: „Credinţa este substanţa lucrurilor pentru care speram, evidenta lucurilor nevăzute” sau când ştiinţa modernă spune: „Legea atracţiei este legea prin care gândul se corelează cu obiectul sau”, fiecare dintre aceste afirmaţii, analizată cu atenţie, conţine acelaşi adevăr. Singura diferenţa este formă de prezentare.

27. Suntem în pragul unei noi ere. A sosit timpul când omul a învăţat secretul puterii şi autorităţii şi îşi deschide calea pentru o nouă ordine socială, mult mai minunată decât am visat vreodată. Conflictul ştiinţei moderne cu teologia, studiul comparativ al religiilor, imensa putere a noii mişcări sociale – toate acestea deschid calea pentru o nouă ordine. Poate se distrug formele tradiţionale care au devenit antice şi impotente, dar nimic de valoare nu a fost pierdut.

28. O nouă credinţă s-a născut, o credinţă care cere o nouă formă de exprimare. Şi această credinţă ia forma în adâncurile puterii conştiente, care se manifestă în activitatea spirituală prezenta, care se afla la indemna oricui.

29. Spiritul care doarme în mineral, respira în regnul vegetal, se mişca în cel animal şi atinge cea mai mare dezvoltare în om, este Mintea Universală şi ne obligă să creăm un pod peste abisul dinte a fi şi a face, teorie şi practică, demonstraţie şi înţelegere a autorităţii care ne-a fost dată.

30.De departe, cea mai mare descoperire a tuturor secolelor este puterea gândului. Importanţă acestei descoperiri a fost lentă în conştiinţa generală, dar a fost atinsă; fiecare câmp de cercetare ne demonstrează importanţă acestei descoperiri – cea mai mare dintre toate.

31. Poate te întrebi în ce constă puterea creativă a gândului? Consista în crearea ideilor, iar acestea, la rândul lor, devin obiecte prin potrivire, inventare, observare, raţiune, descoperire, analiza, regulă, guvernare, combinare şi aplicare a materiei şi forţei. Gândul poate să realizeze aceasta pentru că este o putere creativă inteligenta.

32. Gândul atinge cele mai superioare activităţi când pătrunde în adâncurile sale cele mai misterioase, când străpunge perimetrul îngust al sinelui şi trece din adevăr în adevăr spre regiune luminii eterne, unde tot ceea ce este sau va fi vreodată se topeşte într-o mare armonie.

33. Din acest proces de contemplare de sine vine inspiraţia, care este inteligentă creativă şi care este, fără nici o îndoială, superioară oricărui element, forţă sau lege a naturii, pentru că poate să înţeleagă, să modifice, să guverneze şi să aplice toate acestea scopurilor şi finalităţilor ei, prin urmare le posedă.

34. Înţelepciunea începe cu zorii raţiunii, iar raţiunea este înţelegerea cunoştinţelor şi principiilor prin care putem cunoaşte adevăratul înţeles al lucrurilor. Înţelepciunea este deci raţiunea iluminată şi aceasta înţelepciune conduce la umilinţă, pentru că umilinţă este o parte mare a Înţelepciunii.

35.Cu toţii cunoaştem oameni care au atins ceea ce părea imposibil, care au realizat vise de-o viaţă, care au schimbat totul, inclusiv pe ei înşişi. Am rămas câteodată înmărmuriţi, când am fost martorii unei aparente puteri irezistibile, care părea să fie întotdeauna disponibilă atunci când aveam mai mare nevoie de ea; dar acum totul devine clar. Tot ceea ce trabuie să facem este să înţelegem aceste principii fundamentale şi să le aplicăm corect.

36. Pentru exerciţiul din această săptămână, concentreza-te apupra citatului din Biblie: „Orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, credeţi că laţi şi primit şi îl veţi avea.”; observă că nu există nici o limită. „Orice lucru” este foarte precis şi implică ideea că singura limita care se poate aplica este cea dată de abilitatea ta de a agndi, de e egală ocazia, de a te ridica deasupra urgenţei, de a-ţi aminti că această Credinţă nu este o umbră ci substanţa, „substanţa lucrurilor pe care le speram, evidenta lucrurilor nevăzute”.

„Moartea nu este decât procesul natural prin care toate formele materiale sunt aruncate în crezuet pentru a produce o diversifitate proaspătă”.

PARTEA XI – ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI

1. Întrebare: Ce este gândirea inductivă?
Răspuns: Raţionamentul inductiv este un procedeu al minţii obiective prin care comparăm un număr de momente separate, unul cu cealalalt, până când vedem factorul comun care le conţine pe toate.

2. Întrebare: Ce s-a realizat de-a lungul timpului prin această metodă?
Răspuns: Este metoda de studiu a naturii care a avut ca rezultat descoperirea unor serii de legi carte au marcat o epocă în progresul umanităţii.

3. Întrebare: Ce anume ghidează şi determină acţiunea?
Răspuns: Nevoia, dorinţa şi voinţa induc, ghidează şi determină acţiunea în sens larg.

4. Întrebare: Care este soluţia pentru rezolvarea infailibilă a fiecărei probleme individuale?
Răspuns: Trebuie să credem că dorinţa noastră a fost deja îndeplinită; apoi urmează îndeplinirea acesteia.

5. Întrebare: Care sunt marii învăţători care au susţinut această teorie?
Răspuns: Isus, Platon, Swedenborg.

6. Întrebare: Care este rezultatul acestui proces de gândire?
Răspuns: Gândim în planul absolutului şi plantăm o sămânţă care, lăsată nederanjata, va germina şi va rodi.

7. Întrebare: De ce este aceast lucru exact din punct de vedere ştiinţific?
Răspuns: Pentru că este Lege a Naturii.

8. Întrebare: Ce este Credinţa?
Răspuns: „Credinţa este substanţa lucrurilor la care speram, evidenta lucrurilor nevăzute”.

9. Întrebare: Ce este Legea Atracţiei?
Răspuns: Legea prin care Credinţa este adusă în manifestare.

10. Întrebare: Care este importantă cunoaşterii acestei legi?
Răspuns: Elimina elementele de incertitudine şi capriciu din vieţile oamenilor, inlocuindule cu lege, raţiune şi certitudine.