Partea II – Charles Haanel – Cheia Universala

Charles Haanel – Cheia Universala – Partea II – Introducere

INTRODUCERE – PATREA II

Dificultăţile se datorează în cea mai mare parte ideilor confuze şi ignoranţei în ceea ce priveşte adevăratele noastre interese. Cea mai importantă sarcina a noastră este să descoperim legile naturii la care trebuie să ne adaptăm. Gândirea clară şi moralitatea sunt de o valoare inestimabilă. Toate procesele, chiar şi cel al gândirii, au nevoie de fundaţii solide.

Cu cât simţurile sunt mai sensibile, judecăţile mai acute, gustul mai delicat, sentimentele mai rafinate, inteligenţă mai subtilă, aspiraţiile mai înalte, cun atât mai pure şi mai intense sunt gratificările vieţii. De aici concluzia că studiul celor mai bune lucruri care au fost gândite plăcerea supremă.

Puterea, utilizările şi posibilităţile minţii sub noile interpretări sunt incomparabil mai minunate decât cea mai extravaganta realizare său vis al progresului material. Gândul este energie. Gândul activ este energie activă; gândul concentrat este energie concentrată. Gândul concentrat pe un scop definit devine putere. Aceasta este puterea care este folosită de cei care nu cred în virtutiile sărăciei sau în frumuseţea negării. Ei consideră că aceasta constituie calea celor slabi.

Abilitatea de a primi şi manifestă această putere depinde de abilitatea de a recunoaşte Energia Infinită care există dintotdeauna în om, care constant creează şi recreează corpul şi mintea lui şi care este gata în orice moment să se manifeste prin el într-o manieră folositoare. În proporţie directă cu recunoaşterea acestui adevăr aceata energie se va manifesta în lumea exterioară a individului.

Partea a doua explica metodele prin care se poate obţine această.

PARTEA II

1. Activităţile minţii sunt produse de două moduri de activitate paralele, una conştientă şi altă subconştientă. Profesorul Davidson spunea: „cel care crede că poate lumina intraga activitate mentală folosind gândirea conştientă este că cel care încearcă să lumineze Universul cu o lanternă.”

2. Procesele logice ale subconştientului se desfăşoară cu o certitudine şi regularitate care ar fi imposibile dacă ar exista şansa unei erori. Mintea noastră este astfel concepută încât ne prepara pentru cele mai importante fundamente ale cunoaşterii, în timp ce noi nu avem nici cea mai mică idee de modul ei de operare.

3. Sufletul subconştient, ca un străin binefăcător, lucreeaza şi face provizii în beneficiul nostru, adăugând numai fructele copate în poală; ultimele analize ale procesului de gândire arată că subconştientul este scena celor mai importante fenomene mentale.

4. Prin subconştient Shakespeare a zărit, fără mare efort, marile adevăruri care sunt ascunse minţii conştiente ale studentului; Phidias şi-a modelat marmură şi bronzul; Raphael a pictat Madona, iar Beethoven a compus simfoniile.

5. Uşurinţă şi perfecţiunea depind în întregime de gradul în care am încetat să depindem de lumea circumstanţelor; cântatul la pian, schiatul, dactilografiatul, toate depind în executarea lor perfectă de procesul minţii subconştiente. Minunea de a cânta la pian şi în acelaşi timp de a purta o conversaţie arata măreţia puterilor subconştientului.

6. Cu toţii ştim cât suntem de dependenţi de subconştient; cu cât gândurile noastre sunt mai măreţe, mai nobile, cu atât este mai evident că originea lor se întinde dincolo de capacitatea noastră de înţelegere. Ne găsim înzestraţi cu tact, instrinct, simţ al frumosului în artă, muzica etc, dar originea acestora, sălaşul lor ne rămâne
complet necunoscut.

7. Valoarea subconştientului este enormă; ne inspiră; ne avertizează; ne furnizează nume, fapte, scene din depozitul memoriei. Ne contrleaza gândurile, gusturile şi îndeplineşte sarcini atât de complexe încât nici o minte conştientă, chiar dacă ar deţine puterea să o facă, nu ar avea capacitatea.

8. Putem să mergem după cum dorim; putem să ridicăm mâna când vrem noi; putem să ne concentrăm atenţia cu ajutorul ochilor sau urechilor oricărui subiect, după cum ne place. Pe de altă parte, nu putem opri bătăile inimii sau circulaţia sângelui sau stabili dimensiunea staturii noastre, construcţia osoasă sau orice alt proces vital.

9. Dacă comparăm aceste două seturi de acţiuni, una supunându-se dorinţei de moment, celalalta manifestându-se maiestuos, ritmic, fără nici o fluctuaţie, constantă în fiecare moment, vom rămâne uimiţi de cea din urmă şi vom dori să dezlegăm misterul. Ştim că acestea sunt procese vitale ale vieţii fizice şi nu putem evita concluzia că toate aceste funcţii importante au fost intenţionat retrase din domeniul dorinţei noastre exterioare cu variaţiile şi tranziţiile ei şi plasate sub conducerea permanentă a unei puteri care se afla în interiorul nostru.

10. Una dintre aceste două puteri, cea exterioară şi schimbătoare, a fost numită „Mintea Conştientă”, sau, „Mintea Obiectivă” (care lucreeaza cu obiectele exterioare). Cealaltă, puterea interioară este numită „Subconştient” sau „Minte Subiectivă”; pe lângă atribuţiile sale în plan mental, ea controlează şi regularizează funcţiunile care fac viaţa fizică posibilă.

11. Este necesar să înţelegem atât funcţiunile lor în plan mental, cât şi o serie de principii de bază. Cunoascand lumea şi operarand cu ajutorul celor cinci simţuri fizice, mintea conştientă lucreeaza cu impresii şi obiecte din lumea exterioară.

12. Are capacitatea de discriminare, şi responsabilitatea alegerilor. Are puterea se a raţiona – fie inductiv, deductiv, analitic sau silogistic – iar această putere se poate dezolta până la niveluri înalte. Este locul unde sălăşluieşte voinţa, cu toată energia care decurge din ea.

13. Nu numai că poate impresiona alte minţi, dar paote dirija mintea subconştientă. În acest fel, mintea conştientă devine legislatorul şi gardianul minţii subconştiente. Este o funcţie foarte mare carfe poate schimba complet condiţiile vieţii tale.

14. Situaţiile de frică, îngrijorare, sărăcie, boală, inarmonie şi alte rele de toate tipurile ne pot domina printr-o ratiunine de falsă sugestie, acceptată de mintea noastră subconştienta nepăzită. Minţile conştiente antrenate pot preveni în întregime toate acestea printr-o protecţie vigilenta activă. Mintea conştientă poate fi numită şi „gardianul” măreţului domeniu al subconştientului.

15. Cineva a subliniat distincţia între cele două faze prin următoarea frază: „Mintea conştientă este dorinţa raţională. Mintea subconştientă este dorinţa instinctivă, rezultatul fostelor dorinţe raţionale.”

16. Mintea subconştientă trage concluziile corecte şi exacte conform premiselor furnizate de sursele exterioare. Când premisele sunt adevărate, mintea subconştientă ajunge la o concluzie corectă, dar dacă premisele sau sugestille sunt eronate, întreaga structură se prăbuşeşte. Subconştientul nu se angajează în acţiunea de a demonstra. Se bazează pe mintea conştientă, pe „păzitorul porţii” pentru înlăturarea impresiilor greşite.

17. Acceptând sugestia că adevărată, subconştientul începe să acţioneze în interiorul întregului domeniu al câmpului său de activitate. Mintea conştientă poate să sugereze adevărat sau eronat. În cazul din urmă, întreaga fiinţă plăteşte pentru pericolul care decurge.

18. Conştientul trebuie să fie la datorie în fiecare minut în care omul este treaz. Când „păzitorul porţii” nu este atent, sau când judecata calmă este suspendată din diverse motive, atunci subconştientul este nepăzit şi lăsat deschis sugestiilor din toate sursele. În timpul momentelor de panică, sau de furie, sau în timpul impusurilor iresponsabile ale maselor, sau în orice alt moment de pasiune necontrolată, subconştientul este deschis celor mai periculoase circumstanţe, este deschis sugestillor de frică, ura, egoism, lăcomie, autodepreciere şi altor forţe negative derivate din persoanele sau situaţiile înconjurătoare. Rezultatul este de obicei extrem de dăunător, cu efecte care pot aduce durere pentru un timp foarte lung; de aici rezultă importanta păzirii subconştientului de false impresii.

19. Subconştientul discerne prin intuiţie. Procesele sale sunt rapide. Nu trebuie să aştepte metodele lente de raţiune ale conştientului. De fapt nici nu poate să le folosească.

20. Subconştientul nu doarme niciodată, nu se odihneşte niciodată aşa cum nici inimă sau sângele nu se odihnesc. S-a observat că declarând cu certitudine subconştientului anumite lucruri ca fiind îndeplinite, forţele sale se pun în mişcare pentru a ajunge la rezultatul dorit. Aici se afla, deci, sursa puterii care ne plasează în legătură directă cu Omnipotenta. Aici se afla principiul de bază, care merită un studiu atât de serios că cel de faţă.

21. Operarea acestei legi este foarte interesantă. Cei care o pun în aplicare observă că atunci când merg să întâlnească o peroana cu care anticipează un dialog dificil, ceva a fost acolo înaintea lor şi a dizolvat toate presupusele diferende. Totul este schimbat, armonios; ei mai observă că atunci când apare o problemă dificilă îşi pot permite să o amâne şi câteodată chiar găsesc o soluţie; totul este bine aranjat; de fapt, cei care au învăţat să creadă în subconştient observă că au resurse infinite sub comanda lor.

22. Subconştientul este locul unde se găsesc principiile şi aspiraţiile noastre. Este izvorul idealurilor noastre artistice şi altruistice. Aceste instincte pot fi distruse însă de către un proces gradual de subminare a principiilor înnăscute.

23. Subconştientul nu poate argumentă în controversă. Astfel, dacă a acceptat o sugestie greşită, o metodă sigură de a o depăşi este folosirea unei contra sugestii foarte puternice, repetată frecvent, pe care mintea trebuie s-o accepte, formând astfel un obicei de gândire nou şi sănătos şi o viaţă nouă – subconştientul fiind locul unde stau Obiceiurile. Ceea ce facem iarăşi şi iarăşi devine fenomen mecanic; nu mai este un act de gândire, ci şi-a întins canalele spre subconştient. Acest fapt ne este favorabil atunci când noul obicei este sănătos şi bun. Dacă este dăunător şi rău remediul constă în recunoaşterea omnipotentei subconştientului şi sugerarea eliberării în prezent. Subconştientul, fiind creativ şi una cu sursa divină, va crea imediat libertatea sugerată.

24. Pentru a rezuma: functille normale ale subconştientului în lumea fizică sunt legate de procesele vitale şi de regularizare, cu scopul de a prezerva viaţă şi de a restaura sănătatea, de a avea în grijă fătul, ceea ce include dorinţa instinctivă de a conserva viaţă şi de a-i îmbunătăţii condiţiile generale.

25.În lumea mentală, subconştientul serveşte ca depozit pentru memorie, adăposteşte mesagerii gândului care lucreeaza, nestânjeniţi de timp sau spaţiu; este fântâna iniţiativei practice şi a forţelor constructive ale vieţii: este locul obişnuinţei.

26.În lumea spirituală, subconştientul reprezintă sursa idealurilor, aspiraţiilor, imaginaţiei, canalul prin care recunoaştem Sursa Divină; în măsură ce recunoaştem această divinitate, ajungem să înţelegem sursa puterii.

27. S-ar putea pune întrebarea: „Cum poate subconştientul să schimbe situaţiile?”. Răspunsul este, pentru că subconştientul este parte a Minţii Universale iar partea trebuie să fie de acelaşi tip şi calitate ca întregul; singura diferenţa este de grad. Întregul, după cum ştim, este creativ, de fapt, este unicul creator; în consecinţă, mintea este creativă, iar cum gândul este singură activitate pe care o posedă mintea, atunci gândul trebuie să fie, cu necesitate, creativ.

28. Dar vom observa că este o mare diferenţă între un simplu a gândi şi a dirija conştient gândurile noastre, sistematic şi constructiv; când ajungem să înfăptuim aceasta, ne plasăm mintea în armonie cu Mintea Universală, intrăm pe aceeaşi undă cu Infinitul, aducem în acţiune cea mai puternică forţă, puterea creativă a Minţii Universale. Aceasta, că tot ceea ce există, este guvernată de legea naturală, numită „Legea Atracţiei”; cum această Minte Universală este creativă, ea corelează automat gândul cu obiectul sau şi îl aduce în manifestare.

29. Săptămâna trecută ţi-am dat un exerciţiu cu scopul de a-ţi asigura controlul asupra corpului fizic. Dacă ai reuşit eşti gata să avansezi. De această dată începi să îţi contolezi gândul. Du-te în aceeaşi cameră, pe acelaşi scaun, în aceeaşi poziţie, dacă este posibil. În caz contrar, încearcă să găseşti soluţia cea mai bună, date fiind condiţiile. Rămâi perfect nemişcat, că în primul exerciţiu dar inhibeaza-ţi toate gândurile; aceasta te va ajuta să-ţi contolezi gandurie de grijă, îngrijorare şi teama şi te va ajuta să reuşeşti să întreţii numai gândurile pe care le doreşti. Continuă exerciţiul până când reuşeşti.

30. Nu vei fi capabil să faci acest exerciţiu mai mult decât câteva momente o dată, dar exerciţiul are o mare valoare fiind o demonstraţie practică a numărului mare de gânduri care încearcă constant să câştige acces în lumea noastră mentală.

31. Săptămâna viitoare vei primi instrucţiuni pentru un exerciţiu care poate fi un pic mai interesant, dar este necesar să-l stăpâneşti pe acesta mai întâi.

„Cauză şi efectul sunt absolut şi fără nici o excepţie atât în tărâmul ascuns al gândului cât şi în lumea vizibilă şi materială a lucrurilor. Mintea este maestul ţesător, atât pentru hainele caracterului cât şi pentru hainele care îmbraca situaţiile” – James Allen