CAND CONDITIILE SUNT PRIELNICE

Bună dimineața
și o zi plină de condiții prielnici stimei de sine și păcii sufletești: – pentru a vă putea manifesta bucuria, prețuirea, recunoștința și asumarea valorilor și a darurile pe care le dobândiți și le primiți în viață și – pentru a le putea recunoaște și păstra, hrănindu-le abundența, din energiei iubirii voastre.

Pentru a vă păstra darurile și a le menține vii în viața voastră, este necesar să le iubiți – ne risipindu-le valoarea prin indiferență, frică, nepăsare, nemulțumiri sau neasumarea lor.

Prin a manifesta față de darurile noastre stări sufletești, sentimente și emoții negative, sau a nu le da atenția necesară păstrării utilității sau ”înfloririi” lor – nu facem altceva decât să le dematerializăm prezența risipindu-le energia, conținutul și valoarea.

Ca să înțelegem care sunt stările benefice și prielnice împlinirii, mulțumirii, frumuseții și fericirii noastre, și care sunt modalitățile prin care putem crea un mediu prielnic pentru valorizarea darurilor și a valorilor noastre – va trebui să ne privim viața ca pe o construcție și să învățăm să ne sfințim locul și darurile, prin entuziasm, pasiune, prețuire, recunoștință, credință și iubire.

O construcție bazată pe valori, clădită pe temelia solidă a credinței, iubirii, recunoștinței și prețuirii divinului din noi, prin care ea ne înalță în fiecare zi și ne face tot mai frumoși sufletește – umplându-ne inima și viața de grație, abundență de valori, entuziasm, pasiune, bucurii, mulțumire și împăcare.

Când atingem prin iubire, acceptare, asumare, răbdare, entuziasm, bunătate și împăcare, starea de mulțumire și pace lăuntrică – valorile noastre sufletești înfloresc și noi renaștem la viață, în lumina conștiinței iubiri și a grației divine – prin tot ceea ce suntem, avem, alegem, facem,experimentăm și trăim.

Dacă în fiecare clipă a vieții, prin fiecare atitudine și gând pozitiv, prin fiecare lecție de viață asumată, prin fiecare gest de mulțumire și bucurie, prin fiecare gest de dăruire și iubire necondiționată, prin iertare, toleranță, și prin atitudini și fapte dominate de pozitivitate, adăugăm câte o cărămidă, la temelia construcției noastre – ea se va înălța și va dăinui.

Dacă însă, prin nesăbuința nemulțumirilor, negativității, neliniștilor, fricilor mâniilor, furiilor și ostilităților noastre noastră – o șubrezim, scoțând la fiecare emoție negativă, gând și sentiment negativ, câte o cărămidă, construcția noastră se va dărâma de fiecare date când vom fi tentați să credem că ajungem la liman.

Treptat, prin experiența eșecului, în mintea noastră se vor cuibării, frica, îndoiala, neîncrederea, vinovăția și convingerile că trebuie să suferim și să le inducem și celorlalți suferința, doar pentru a ne justifica neputința de a ne elibera de corvoada suferinței și a durerii.

De fapt, negativitatea și neliniștile noastre, ne oglindesc în fiecare clipă la nivel emoțional și deficitul nostru de ”cărămizi” energetice – fără de care nu putem construi nimic durabil, și astfel, într-un cerc vicios, nemulțumirile noastre se vor perpetua.

Deficitul nostru energetic se va adânci de fiecare dată când nu învățăm din greșeli sau, atunci când nu ne iubim suficient de mult, pentru a ne pe prețui, a ne accepta, a ne învinge fricile și a ne asumăm pe deplin și în mod autentic și responsabil darurile, prin atitudinea asumării și a iubirii.

Când vom învăța să credem în noi, în adevărul inimii și în valorile noastre sufletești pentru a ne putea îmbrățișa fricile prin iubire – durerile, stresul și dezechilibrul energetic, suferit în mod repetat la nivelul corpului nostru fizic și energetic – se vor estompa, eliberându-ne treptat inima, sufletul și viața de poveri, neîmpliniri, neliniști, frici, insuficiențe, supărări, neîmpăcări, traume, boli și ostilitate.

A ignora sau a nu conștientiza gravitatea consecințelor dăunătoare vieții și sănătății noastre – cauzate de continuarea manifestării nemulțumirilor, fricilor și a negativității noastre – înseamnă a nu fi pregătiți din punct de vedere mental, emoțional și psihic să ne confruntăm cu propriile carențe sufletești și cu erorile noastre de judecată izvorâte din imaturitate emoțională.

A risipi cărămizile vieți, a nu avea un plan al construcției, a nu ne cunoaște și prețui valorile, abilitățile și darul – înseamnă a nu ne da motive de bucurie și prilej în a vedea și celebra frumusețile vieți.

Doar atunci când ne vom trezi la un nivel superior de conștientizare decât cel al ignoranței, neînțelegerii, nesăbuinței sau a nepăsării de consecințele noastre sau de suferințele ce le pricinuim în jur, și vom reînvăța să ne iubim – vom putea accepta această tristă realitatea a propriului declin și al îndepărtării noastre: de valori autentice, de moralitate, credință, iubire, armonie, toleranță, cumpătare, acceptare, dăruire, bunătate etc.

Atunci când vom fi pregătiți să ne confruntăm cu adevărul propriei inimi, vom înțelege că lumea pe care o vedem și o percepem, este oglinda percepției subconștiente despre noi, și a propriei noastre lumi sufletești.

De nu ne place ”realitatea” pe care o oglindim și o vedem, va trebui să ne asumăm schimbarea acelor perspective, care prin crezuri, convingeri, atitudini, emoții, gânduri, alegeri și fapte ne induc experiențele și consecințe.

A schimba prin atitudinea iubirii, credinței, asumării și toleranței, perspectiva din care privim și percepem lumea, oamenii și viața și prin care ne privim și ne oglindim pe noi – presupune a dobândi prin lumina dată de conștiința trează, claritatea și înțelegerea. Ele sunt necesare detașării noastre de tot ceea ce ne este neprielnic, potrivnic, dăunător și ostil.

Alegerea atitudinii iubirii, prin decizia detașării de la a mai fi propria sursă a negativității și nemulțumirilor noastre – ne va susține în evitarea gândurilor și a stărilor emoționale prin care ne risipim energia vitală.

A stopa risipa energiei cu care ne hrănim convingerile, credințele și obiceiurile în baza cărora experimentăm și trăim consecințele negative ale gândurilor, alegerilor, sentimentelor, prejudecăților și atitudinilor noastre eronate (izvorâte din ele și care acum ne nemulțumesc) – presupune a da dovadă de maturitate emoțională.

Fără a ne schimba accesoriile sufletești în lumina conștiinței iubirii și fără a ne maturiza emoțional renunțând la nevoia de a ne tot răni prin atragerea în viața noastră a consecințelor ne iubirii, ne recunoștinței și a ne prețuirii – ne vom găsi nici liniștea inimii, nici împăcarea, nici direcția, nici cadența și nici pacea sufletească – necesare trezirii conștiinței superioare și evoluției spirituale.

Pentru a ne regăsi pacea lăuntrică și cadența inimii – este necesar să creăm în sufletul , viața și incinta noastră un mediu eliberat de persoane negativiste și ostile, de frici, de neputințe și de griji, alegând în mod conștient și asumat, calea credinței și a iubirii. Pe ea vom trăi experiențele noastre favorabile și bucuria de a fi, a trăi, a iubi, a creea, a materializa, împlini și a dărui.

Când ne vom încrede în noi și în puterea noastră de a iubi – vom dobândi puterea, credința, valorile, resursele și iubirea necesară – pentru a ne schimba-ți atitudinea negativă față de sine, față de semeni, față de propriul suflet și propria viață.

Evitând prin iertare, iubire, credință, rugăciune și detașare, prezenta și anturajul celor ce ne vlăguiesc energetic, ne condiționează, ne supun, ne constrâng, și ne agresează fizic, psihic, mental, sufletește și emoțional vom crea în corpul nostru energetic și în jurul nostru, un mediu prielnic eliberării și înfloririi noastre sufletești, a cărei vibrație îi va ține departe de noi pe cei ce nu pot și ne pot iubii.

În lumina conștiinței iubirii, atunci când sinele nostru spiritual va fi suficient de treaz pentru a alege schimbarea și a se detașa de stările emoționale și sufletești negative prin care am atras consecințele care ne induc fricile, suferințele și supărările – vom produce schimbarea în bine a destinului nostru.

Lasându-L pe Dumnezeu să devină prezență vie în inima, trupul, sufletul, gândurile, emoțiile, alegerile, acțiunile si deciziile noastre – vom vedea cum, viața noastră inflorește, trupul ni se vinecă, sufletu ni se împacă, inima își regăsește linistea și cadența, iar nouă, ne revine fericirea și pofta de viață, prin curajul de a fi, a crede, a prețui, a face, a asuma și a iubi.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Condiții prielnice – să învățăm să le folosim pentru a nu regreta
– REGRETELE IUBIRII
– LIPSA DE CLARITATE DUCE LA REZULTATE AMESTECATE
– Recompense spirituale
– Somnul – călătorie sfântă ce o facem în cealaltă lume