Category Maestri si invatatori spirituali

“Viața a fost adesea comparată cu o apă curgătoare. Câtă diferență există însă între apa ce țâșnește din izvor, din vârful muntelui, și cea care ajunge la gura fluviului, după ce a primit tot felul de murdării și chiar niște produse toxice! Pură sau poluată, apa rămâne mereu apă, așa cum viața rămâne mereu viață, dar nimic nu înviorează ca apa pură, în timp ce apa poluată aduce moartea.

Așa cum apa țâșnește dintr-un izvor, viața care țâșnește din interiorul Domnului coboară pentru a sătura toate creaturile și, după regiunile ce le străbate, ea se încarcă cu diferite elemente. Așadar, toate creaturile nu primesc aceeași viață de la fluviu; depinde de locul unde ele se află, mai aproape de izvor sau de vărsare. Această viață care viine de la Domnul curge fără încetare. Oare oamenii sunt conștienți de caracterul sacru al vieții? Nu, ei murdăresc viața Domnului, apa Domnului. Sunteți uimiți, vă întrebați cum este posibil. Este foarte simplu: de fiecare dată când le lipsește înțelepciunea, iubirea, dezinteresul, este ca și cum ei ar arunca niște gunoaie în râul Domnului. Râul nu protestează, el acceptă totul pentru a-i ajuta pe oameni și continuă să curgă. El așteaptă ca ei să să-și conștientizeze responsabilitățile în păstrarea vieții.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 21 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Viața – se reînnoiește fără încetare
– A-ți iubi aproapele – a respecta în el viața pe care a primit-o de la Dumnezeu
– LECȚII DE VIAȚĂ
– RAMAI IN VIATA TA
– RELAȚIA CU VIAȚA

“Putem accepta o încercare, o putem înţelege, dar, în acelaşi timp, să resimţim o amărăciune, o tristeţe, un regret: ne gândim că ar fi fost atât de bine să nu o fii suferit! În acest sens, putem spune că ea nu s-a încheiat încă.

Când putem afirma că o încercare s-a terminat? Când suntem capabili să ne bucurăm de ea. Este posibil să nu ne fi adus nimic în aparenţă, ne-a facut să pierdem multe lucruri, chiar nişte fiinţe dragi… Şi totuşi, mult timp după această încercare, simţim că lumina, iubirea, forţa noastră au crescut, iar pacea şi bucuria ne copleşesc. Numai în acea clipă putem spune că încercarea s-a încheiat: noi am depășit-o.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 20 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– FALSELE INVATATURI ALE FRICII SI VINOVATIEI
– VULNERABILITATE
– ILUZII
– ASUMAREA LUMINII
– STAREA DE GRATIE

“Noi datorăm totul naturii: toate elementele din care corpul nostru este format, tot ce ne permite să existăm, apa, hrana, aerul pe care îl respirăm, lumina şi căldura soarelui, materialele din care ne confecţionăm hainele, casele, uneltele noastre etc. Pe drept cuvânt, unele persoane pot fi foarte mândre de talentele, de ingeniozitatea lor, dar de unde au obţinut ele materialele din care îşi fabrică instrumentele, aparatele şi chiar operele lor de artă? Din natură.

Natura ne dă totul, dar ceea ce noi luăm este înscris undeva în amănunt. Sunt nişte datorii ce le contractăm faţă de ea pe care trebuie să le achităm. Cum? Cu o monedă care se numeşte respect, recunoştinţă, iubirea şi voinţa de a studia tot ce este scris în marea sa carte. A plăti înseamnă a da ceva în schimb, şi tot ceea ce inima, inteligenţa noastră, sufletul şi spiritul nostru sunt capabile să producă bun poate constitui o modalitate de plată. În planul fizic, noi suntem limitaţi, iar natura nu ne va cere să îi înapoiem hrana, apa, aerul sau razele soarelui de care am beneficiat. În planul spiritual, posibilităţile noastre sunt însă infinite, şi acolo putem înapoia chiar de o sută de ori tot ceea ce am primit.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 19 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Marea Operă – fazele sale corespund succesiunii culorilor în natură
– Nuditatea – pune corpul fizic în legătură cu întreaga natură
– Natura – să încercăm să intrăm în legătură cu toţi locuitorii ei
– Natura vie – să intrăm în contact cu ea în fiecare dimineaţă
– Anotimpurile – și reînnoirea unor forțe în natură

“Capacitatea pe care o aveţi de a vă bucura de tot ceea ce se întâmplă bun altora constituie un criteriu al evoluţiei voastre. În general, trebuie să recunoaştem, este greu să ne bucurăm de succesele şi fericirea altora, şi mai ales dacă ei reuşesc acolo unde noi am eşuat. În schimb, dacă îi vedem trişti, atunci sentimentele bune se trezesc, adică mila, compasiunea, nevoia de a-i alina, de a-i ajuta. Ei da, în faţa accidentelor, a bolilor grave, atunci când ceilalţi nu îi mai concurează, oamenii devin instinctiv mai înţelegători, mai binevoitori, fără să fi făcut vreun efort prealabil.

Așadar, aceste reacţii în faţa succesului şi a fericirii altora trebuie studiate. În ziua în care veţi şti cu sinceritate să vă bucuraţi de ele, veți dovedi că aţi reuşit să vă detaşaţi de planurile astral şi mental – sentimentele şi gândurile egoiste – pentru a vă înălţa până la planurile cauzal şi budic unde domnesc înţelepciunea şi iubirea, singurele capabile să vă aducă adevărate bucurii.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 19 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– FERICIRE
– DREPTUL LA FERICIRE
– NEFERICIREA ÎN RELAȚII
– FERICIRE
– DREPTUL LA FERICIRE

“Desigur, la nivele diferite, tot ceea ce există este viu, iar viaţa se caracterizează prin emisia de radiaţii mereu noi. Chiar şi metalul unui colier, al unui inel sau al unui ceas ce îl purtaţi vibrează în fiecare dimineaţă diferit de ziua precedentă. Dacă aţi fi cu adevărat sensibili, aţi simţi că există o diferenţă în mişcarea particulelor infinitezimale componente ale materiei. De ce? Pentru că aceste obiecte sunt în legătură cu acei curenţi reînnoiţi mereu din cosmos. Voi nu simţiţi şi credeţi că nu există nici o diferenţă, dar în realitate nimic nu rămâne la fel nicăieri, totul se schimbă.

Chiar şi soarele, la răsăritul său, este şi el nou. Fiindcă există o întreagă viaţă în soare: niște curenţi, niște proiecţii, niște erupţii…Iar dacă se produc unele schimbări în soare, de ce nu s-ar repercuta ele în întreg sistemul solar, şi ca o consecință asupra tuturor formelor de existență de pe pământ?”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 17 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– A-ți iubi aproapele – a respecta în el viața pe care a primit-o de la Dumnezeu
– LECȚII DE VIAȚĂ
– RAMAI IN VIATA TA
– RELAȚIA CU VIAȚA
– Viața spirituală – practica ei nu ne scutește de toate problemele

“De multe ori trăiți nişte senzaţii ce nu au nici o legătură cu realitatea obiectivă a momentului! La orice oră din zi, şi în mijlocul celor mai mari greutăţi, puteţi trăi în sinea voastră apariţia zorilor, deoarece conştiinţa voastră trece într-o regiune în care soarele este efectiv gata să răsară şi îi primiţi razele. Desigur, şi situaţia inversă se poate produce.

Cu cât veţi şti să vă observaţi, cu atât mai mult veţi înţelege diferitele fenomene şi evenimente ale vieţii voastre psihice ce îşi au corespondenţa cu acelea produse în natură: răsăritul şi apusul soarelui, cerul albastru şi furtuna, căldura şi frigul, seceta şi ceaţa…Este atât de important să învăţaţi şi această meteorologie! Chiar dacă nu sunteţi conştienţi, trăiţi interior într-o lume plămădită din substanţe şi materiale imponderabile, impalpabile, dar perfect reale. În ziua în care veţi simţi realitatea acestei lumi invizibile, vă veţi simți într-o nouă dimensiune.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 14 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Prietenii – soarele ne arată cum să îi atragem
– La răsăritul soarelui – să învățăm să ne concentrăm toate energiile pentru a străluci apoi în spațiu
– Razele soarelui – pot să ne străbată, așa cum străbat pământul
– Spiritul lui Hristos – se manifestă și ne vorbește prin intermediul soarelui
– Sacrificiul – imprimă în noi pecetea soarelui

“„Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” a spus Iisus. Ce însemană să-ți iubești aproapele? Mai întâi, să respecți viața pe care Dumnezeu a dăruit-o fiecărei ființe umane. Iată o regulă asupra căreia creștinii trebuie să mediteze, fiindcă după două mii de ani de creștinism cei mai mulți arată, prin comportamentul lor, că nu au înțeles-o încă și cu atât mai puțin au aplicat-o. A respinge o ființă umană, a o disprețui, a o umili, înseamnă a declara că ea nu este o creatură a Domnului; or, nimeni nu are dreptul să afirme așa ceva, nimeni nu are dreptul să se interpună între o ființă umană și Tatăl ei Celest.

Dacă cineva își afirmă voința de a se despărți de iubirea divină, evident este liber; dar nimeni nu îl poate despărți, nimeni nu are dreptul să îl despartă. Toți sunt primiți în casa Tatălui. Chiar și copiii rătăciți sunt primiți când doresc cu sinceritate să revină, iar Tatăl lor Celest sărbătorește revenirea lor. Ați citit în Evanghelii parabola fiului risipitor?”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 13 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Iubirea – un cerc pe care trebuie să îl lărgim neîncetat
– Dumnezeu – iubirea sa ne-a oferit totul de la origini
– Iubirea – ce o au ființele pentru noi: un izvor de ocrotit
– Iubirea – un curent care circulă
– IUBIREA NU IA OSTATICI

“Noi trebuie să ne luptăm zilnic cu propriul întuneric, cu propriile poveri. Da, să ne luptăm zilnic. Veți spune: „Până când va dura?” Atât timp cât ființa umană va coborî să se încarneze pe pământ, ea va trebui să aibă un corp, iar un corp este prin natura sa masiv, grosier, el nu poate scăpa de legile materiei. Când ea va tăia complet legăturile sale cu pământul, la sfârșitul evoluției sale, ea va scăpa de această strivire, de acest întuneric. Dar cât se va afla pe pământ, nu trebuie să-și facă iluzii, ceva din ea se va supune mereu materiei.

Veți spune: „Ce putem face dacă materia are o așa de mare influență asupra noastră?” Să fim mai întâi conștienți de limitările impuse de ea, dar în același timp să luptăm ca să le depășim, și prin rugăciune, meditație, să ne agățăm cu toate forțele de Tatăl nostru Celest care ne-a creat, să Îl iubim, să sperăm în El. este singurul mijloc de a ne elibera în mod progresiv de această influență.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 12 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1969.12.25 – Discipolul trebuie sa-si incalzeasca propria materie (a doua nastere)
– Materia – să coborâm în ea pentru a o însufleți
– Marea Operă – fazele sale corespund succesiunii culorilor în natură
– Scoica perlieră – ne învață cum să ne transformăm dificultățile
– Budha – care își privește mâna dreaptă

“Dumnezeu este un izvor care ţâşneşte, iar în ființa umană pe care El a făcut-o după chipul său există deopotrivă, ascuns în profunzime, un izvor ce aşteaptă niște condiţii pentru a ţâşni şi a curge. Dacă prin gând, prin rugăciune, ea reuşește să se lege de Izvorul Celest, ea va face să ţâşnească apa din propriul izvor, şi toate celulele ei vor fi udate, însufleţite de această apă divină.

Dacă învățăm să facem să curgă în noi acest izvor care este viața, care este lumina, vom deveni un instrument în mâinile Cerului. Iar într-o zi vom fi în stare să îndeplinim programul dat de Maestrul Peter Deunov în această formulă atât de frumoasă şi profundă: „Să aveţi inima pură precum cristalul, intelectul luminos ca soarele, suflet vast ca universul, spiritul puternic ca Domnul şi unit cu Domnul.””

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 11 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Iubirea – ce o au ființele pentru noi: un izvor de ocrotit
– Izvorul – nimic nu îl poate murdări, fiindcă el curge
– IZVORUL
– Viața – să o ocrotim, fiincă ea este izvorul tuturor bogățiilor noastre
– Adevărata inteligență – este un izvor de uimire, ne face să vedem totul ca întâia oară

“Există în ființa umană ceva ce o împinge să se depășească. De fapt, ce îi obligă pe alpiniști să escaladeze vârfuri din ce în ce mai înalte și din ce în ce mai greu de cucerit? Ce îi obligă pe înotători, pe alergători, să înoate și să alerge din ce în ce mai repede? Ce îi obligă pe jucătorii de șah să se gândească ore întregi înainte de a muta un pion pe tabla de șah? Nimic, ei înșiși își impun aceste încercări sau rezolvarea acestor probleme. Ce bucurie pentru ei când obțin o izbândă!

Câte activități, jocuri și competiții de tot felul au fost inventate astfel de oameni! Aceasta dovedește cu prisosință că ei simt în profunzimea ființei lor nevoia de a-și depăși mereu mai mult limitele. Dar de ce, aceste calități de rezistență, de îndemânare sau inteligență pe care sunt capabili să le dovedească când este vorba despre jocuri sau competiții, ei nu se gândesc să le aplice în viața zilnică? De ce ei se plâng totdeauna că aici ei au mereu niște eforturi de făcut?”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 10 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:
– Depășirea de sine – un contact cu Eul Superior
– Orice creație – presupune o depășire de sine
– Graba – nu constituie niciodată o metodă bună pentru depășirea greutăților
– SURSA
– NU TE MAI PREFACE