Category Maestri si invatatori spirituali

Întrebare: Încă de când eram mică, am crescut în religia catolică. Am fost convinsă să îl neg pe Dumnezeu, nu să cred în el. Şi acum, datorită modului în care tu predai şi împărtăşeşti, ştiu că conectivitatea este acolo, conştiinţa, liniştea este acolo.
Dar mă gândesc, de ce să mă rog? Pentru că dacă Dumnezeu este atotcunoscător, omnipotent, atotiubitor etc, nu cred că el/ea are nevoie ca eu să spun: “Psst, prietenul meu moare de cancer, îl poţi ajuta?”. Nu cred că este necesar, dar îmi place să mă rog. Ador să aud gândurile tale; cum ar fi mai potrivit să mă rog? Tu crezi în rugăciune?

Eckhart Tolle: Poate că tu îţi înalţi rugăciunile de la cereri petiţionare (te rog, fă că acest lucru să se întâmple), până la mici indicatori mentali, cum ar fi pacea, de exemplu. Micii indicatori mentali încă folosesc concepte, deoarece, fiecare rugăciune este formată din cuvinte şi concepte – pentru a puncta, pentru a vă ajuta să mergeţi dincolo de concepte. Aţi putea spune, de exemplu, o afirmaţie – aşa cum a spus Isus: “Eu sunt lumina lumii”. Aceasta este o afirmaţie – este un concept, el indică o realitate mult mai îndepărtată decât cuvintele. Voi puteţi spune, dacă încă mai doriţi o anume petiţie: “te rog, lasă-mă să cunosc că eu sunt lumina lumii”.

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Puritatea, rolul şi necesitatea ei

Conferinţa nr. 104 din 16 aprilie 1944

Avertisment:
Prezentul text a fost redactat după note stenografiate, iar conţinutul lui nu a fost revăzut de autor. Este deci posibil ca în el să se fi păstrat greşeli de transcriere.

Răspunzând întrebării unuia dintre voi am să vorbesc astăzi despre puritate. Voi fi pus în situaţia de a vă spune unele adevăruri pe care le-am învăţat de la Maestrul meu şi vă cer să rămâneţi eschişi, să nu vă simţiţi lezaţi, şocaţi.
Aceasta este o problemă despre care nu se poate vorbi cu uşurinţă oricui. Unii ar putea fi erturbaţi, e un lucru care să repună în discuţie prietenii şi legături adeseori bazate pe orice altceva decât pe puritate. Relaţiile stabilite pe baza purităţii nu pot fi deloc atinse de ceea ce am să vă spun. Să rămânem câteva momente tăcuţi, apoi am să vă vorbesc.
O seară este puţin pentru a trata un subiect atât de important şi vast ca puritatea. Voi fi deci obligat să mă limitez la esenţial. Puritatea, această veritabilă ştiinţă, joacă un rol primordial în toate domeniile: igienă, sănătate, hrană, morală, societate, pretutindeni. De ce se spune “pur precum cristalul”, “pur ca razele soarelui”, “pur ca apa unui lac de munte”? De ce vi se spune să alegeţi o hrană pură, băuturi pure, aer pur? Lucrul acesta merită explicat, cu atât mai mult cu cât oamenii au idei ciudate despre puritate. De pildă: doi hoţi pradă o biserică; au pus de-o parte anaforiţele, vase, alte obiecte de valoare, când ochiră un candelabru superb agăţat cu un lanţ lung. Neputând să ajungă la el, luară o masă, unul dintre cei doi bărbaţi se urcă pe ea, dar tot nu putu ajunge la candelabru şi atunci îi zise partenerului: “Dă-mi catastiful ăla de pe altar!” Când tocmai se pregătea să se urce pe carte, celălalt îi zise: “Sper că n-ai de gând să te sui cu picioarele pe Sfintele Scripturi!?” – “De ce nu? Când sufletul e curat, totul e curat”. Ca să vedeţi cum e înţeleasă puritatea.

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Adevărul ascuns în ochi

Conferinţa din 12.02.1938 (Paris)

Conferinţă împrovizată (note stenografiate)

În această seară vom mai studia culorile, dar dintr-un alt punct de vedere decât în conferinţele precedente.
Am să vă spun mai întâi câteva cuvinte despre pentagramă, steaua cu cinci colţuri. Maestrul Peter Deunov ne-a repetat deseori că pentagrama este simbolul omului care posedă cele cinci virtuţi perfect dezvoltate: bunătatea, dreptatea, iubirea, înţelepciunea şi adevărul. Dintr-un alt punct de vedere, pentagrama reprezintă şi cele cinci simţuri: pipăitul, gustul, mirosul, auzul, văzul.
Maestrul ne-a dat de asemenea următoarea regulă: plasează bunătatea ca bază a vieţii tale, dreptatea ca măsură, înţelepciunea ca limită, iubirea ca desfătare şi adevărul ca lumină. Dacă reflectezi la sensul acestor sfaturi, le vom găsi foarte adevărate.

Interviuri cu maeştri spirituali şi cercetători ai psihicului uman – despre fericire.

Dintre ei, autorii de succes Marianne Williamson, Eckhart Tolle, Don Miguel Ruiz, Gary Renard şi alţii…

“Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide.”

Conferinţa din 05.02.1938 (Paris)

Conferinţă improvizată (note stenografiate)

În această seară, aş dori să vă vorbesc din nou despre culori fiindcă sunt încă lucruri interesante de spus în privinţa acestui subiect. Dar înainte, vom urca împreună pe muntele Musala. Vom merge acolo sus să respirăm aer curat.
Să urcăm mai întâi până la tabăra de vară a Fraternităţii… Corturile fraţilor şi surorilor se întind pe marginile unui lac limpede pe care plutesc dediţei de apă. Pământul bătut ce formează centrul taberei iese în afara unui platou unde se află un alt lac, mult mai mic… Şapte ore de mers ne-au trebuit până aici, şapte ore de urcuş, câteodată greu, printre pajişti şi păduri de brazi. Suntem la 2300 metri altitudine şi putem îmbrăţişa dintr-o privire tot lanţul muntos Rila. Înconjurăm lacul în jurul căruia se află tabăra şi continuăm să urcăm spre vârfurile goale şi măiestoase. Descoperim, unul după altul, cinci alte lacuri transparente în care se reflectă cerul şi munţii. Forma acestor lacuri este neobişnuită: unul seamănă cu inima, altul cu stomacul, altul cu rinichiul… astfel încât aşa au fost numite. Cel mai sus situat este şi cel mai mic: este legat de un lac mare, situat aproximativ la acelaşi nivel, printr-un fel de culoar. Este numit “capul”, şi de acolo se pot vedea unele dintre celelalte lacuri.

Spiritualitate înseamnă trezire. Majoritatea oamenilor, chiar dacă nu o ştiu, sunt adormiţi. Ei s-au născut adormiţi, trăiesc  adormiţi, se căsătoresc în somn, nasc copii în somn, mor în somn — fără să se trezească vreodată. Nu înţeleg niciodată farmecul şi frumuseţea acestui lucru pe care noi îl numim existenţă umană. Ştiţi că toţi misticii – catolici, creştini, necreştini, indiferent de credinţă, indiferent de religie – sunt unanimi într-un singur lucru: că totul e bine, totul e bine. Chiar dacă totul e o harababură, totul este bine.
Ciudat paradox, desigur. Dar, în mod tragic, majoritatea oamenilor nu ajung să vadă că totul este bine, pentru că sunt adormiţi. Au doar un coşmar.

A doua naştere

Conferinţa din 29.01.1938 (Paris)
Conferinţă improvizată (note stenografiate)

Dacă vizitaţi Fraternitatea noastră din Bulgaria atunci când îşi face tabăra pe pantele munţilor Rila, aproape de cele şapte lacuri, veţi putea vedea, la ceva distanţă de tabără, un izvor care a fost amenajat special. Apa ţâşneşte dintr-un bloc enorm de stâncă tăiată în formă de proră şi curge pe un pat de pietre plate, foarte albe, ce se termină prin două mâini împreunate. Fiecare poate bea din acest izvor de apă pură pe care i-o oferă aceste două mâini… Pe flancul stâng al stâncii este gravată o ancoră, simbolul Fraternităţii, care este pictată în roşu, iar pe flancul drept se poate citi inscripţia următoare:

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Determinism şi nedeterminism

În viaţă rolurile sunt determinate dinainte, persoanele nu sunt.

Conferinţa din 28.07.1982

Lectura meditaţiei zilei.

Evident, totul se poate întâmpla, cel de-al treilea război mondial, revoluţii, cataclisme, etc… Dar dacă lumina va creşte în lume, şi la acest lucru lucrăm noi, omenirea va scăpa de distrugere. Evenimentele nu sunt determinate în mod absolut, ele sunt susceptibile să se schimbe, după viaţa oamenilor. Dumnezeu nu este crud, nu este călău, nu din plăcere decretează El cataclisme, care, odată decretate de El, nimeni nu le poate opri, nu există destin absolut pentru o persoană sau pentru lumea întreagă. Oamenii au fost creaţi cu un anumit liber arbitru şi dispun ei înşişi de viitorul lor. Dacă trăiesc în dezordine şi nebunii, declanşează curenţi nocivi şi atunci cu adevărat legile naturii, care sunt legile dreptăţii, îi conduc la catastrofe; acest lucru este matematic, dar dacă ei se liniştesc, vor putea proiecta împrejurul lor forţe armonioase şi echilibrul naturii, nefiind perturbat, devastările nu se mai produc.

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Aura. Calităţile aurei şi metodele de a o curăţa

Conferinţa din 19.04.1982

Lectura meditaţiei zilei

Pentru a pătrunde în anumite locuri trebuie să aveţi un permis, şi acesta, odată obţinut, porţile vi se deschid. Aşa se întâmplă în planul fizic. La fel şi în lumea invizibilă. Pentru a pătrunde în anumite regiuni trebuie un permis, şi acest permis este aura, culorile care o compun. Astfel, pentru a putea fi admis într-o regiune determinată, trebuie să ai în aura proprie culorile acestei regiuni. Dacă posedaţi, de exemplu, culoarea galben-auriu, veţi fi primiţi în bibliotecile naturii, şi toate secretele vi se vor revela. Albastrul vă va duce în regiunea muzicii şi a religiei, roşul în aceea unde vă veţi inspira din chiar esenţa vitalităţii. Aura este, deci, determinată pentru a fi primit în lumea invizibilă iar culorile înscrise în ea sunt atâtea permise de trecere în regiunile cărora ele le corespund

Iată, deci, o pagină foarte interesantă, foarte originală, benefică, utilă. Dar iată că oamenii nu sunt aşa. Ei nu ştiu că pentru a intra într-o anume regiune, fiindcă lumea invizibilă este divizată, existând tot felul de regiuni, iar pentru a putea merge, intra, a fi acceptat, ei bine, trebuie o recomandare, un permis, un paşaport, ca pentru străinătate. Există vămi, trebuie vize, trebuie, oh, lá, lá, lá, paşapoarte. Şi de ce aceasta nu este la fel şi pentru lumea invizibilă? Lumea invizibilă, de asemenea, este compusă din regiuni din ce în ce mai frumoase, mai luminoase, şi cu cât se coboară, cu atât aceste regiuni sunt mai întunecoase, ordinare, impure, urâte, ca şi în lumea obişnuită. Lumea, la fel, este făcută din diferite chintesenţe, de diferite densităţi, de diferite opacităţi şi culori. Lucruri care sunt terne, opace, murdare, dure şi netransparente, cele care sunt cristaline, care sunt pure, transparente, minunate, colorate. Atunci, cum lumea fizică este o reflecţie a ceea ce există sus, putem deduce, trage concluzii extraordinare, şi care sunt adevărate.

De-a lungul secolelor, oameni din întreaga lume au mers în India, în căutarea adevărului spiritual. Considerată a fi leagănul spiritualităţii, India a dat lumii mai mulţi mistici şi învăţători spirituali decât oricare altă ţară.
Ce loc mai potrivit ar fi pentru Eckhart Tolle de a ne vorbi despre eternul Acum?
Să-l însoţim aşadar în această experienţă transformatoare, şi să ne îngăduim să fim ghidaţi prin cuvinte şi linişte în starea de Prezenţa. Aceasta este starea conştiinţei în care lumea limitată a formei devine un portal către divinitate. În cele şapte zile ale retreatului din India, Ekhart Tolle ne vorbeşte cu umilinţă, înţelepciune şi umor despre mai multe subiecte: copiii şi spiritualitatea, suferinţa conştientă, încrederea în sine, relaţiile de cuplu, îndrăgostirea, dependenţa, vina, iertarea, rugăciunea, moartea, singurătatea, devotamentul.

Ziua 1: The Renunciation of Thought – (Renunţarea la gândire)

Ziua 2: Death and Dying: The Greatest Portal – (Moartea şi a muri: cel mai mare portal)

Ziua 3: The Power of Not Knowing – (Puterea lui a nu şti)

Ziua 4: Addiction to Suffering – (Dependenţa de suferinţă)

Ziua 5: Spiritual Practice and Patterns of Resistance – (Practici spirituale şi modele de rezistenţă)

Ziua 6: The Last Delusion – (Ultima amăgire)