Category Maestri si invatatori spirituali

Gândul zilei de duminica 27 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Rugăciunea înainte de masă – un mijloc de a supune alimentele

“Începțnd masa cu o rugăciune, îi mulțumim Domnului care ne-a dăruit hrana. rugăciunile noastre contribuie deopotrivă la influențarea favorabilă a acestei hrane, pentru a ajuta organismul nostru să o asimileze.
Alimentele au trecut prin tot felul de locuri înainte de a ajunge pe masa noastră. Ele au fost manipulate, îîmpachetate, transportate… Ele ne sunt într-un fel străine și este bine să ne luăm niște măsuri de prevedere înainte de a le lăsa să pătrundă în noi. Care sunt aceste precauții? De exemplu, luați un fruct, țineți-l în mână cu respect, priviți-l, vorbiți-i cu blândețe cu ajutorul gândului, mulțumiți-i pentru viața ce v-o va aduce: ceva în el se va transforma, el va fi mai îngăduitor față de voi, și imediat ce îl veți înghiți, el va începe să lucreze pentru voi. Pentru ca hranna să se deschidă în fața voastră, secretul constă în a o supune, a o încălzi, iar căldura este iubirea. De aceea, eu vă sfătuiesc să nu mâncați alimente ce nu vă plac, fiindcă ele se vor comporta ca niște dușmani în organismul vostru. Dacă sunteți totuși obligați să o faceți, dintr-un motiv sau altul, străduiți-vă să le priviți cu puțină simpatie.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More

Omraam Mikhael Aivanhov – Spiritul şi materia

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Spiritul şi materia

Conferinţa din 31.08.1983

Materia nu este nimic fără spirit, dar fără materie spiritul nu se poate manifesta

Lectura meditaţiei zilei

Problema spiritului şi a materiei este infinită căci, sub alte forme, spiritul şi materia înseamnă bărbatul şi femeia, pozitivul şi negativul, emisivul şi receptivul, cerul şi pământul. Nimic nu este mai important decât aceste două principii. Dar trebuie înţelese care sunt locul şi rolul lor, pentru a nu privilegia pe unul în detrimentul altuia. Oamenii au, mereu, tendinţa să meargă spre extreme, sau să se concentreze numai asupra materiei, abandonând spiritul. Ceea ce se întâmplă la ora actuală, ocupându-ne de materie fără a introduce spiritul, ea rămânând inertă, neanimată. Trebuie introdus spiritul pentru ca materia să devină vie, expresivă. De ce un bărbat, sau o femeie, pot deveni atât de atrăgători, atât de expresivi? Din cauza spiritului care se află în ei şi care le animă materia. Este adevărat, că la moarte, când spiritul iese din om, nu rămâne decât să-l înmormântăm pe om, nu-l mai iubim. Spiritul face totul prin materie, materia nu este nimic fără spirit, dar, fără materie spiritul nu se poate manifesta.

Iată o pagină, dragii mei fraţi şi surori, care este foarte importantă. Pentru că dacă vă veţi închipui că oamenii au cunoştiinţe adevărate, juste, despre cele două principii, spirit şi materie, vă înşelaţi. Este atât de obscur, atât de îndepărtat, de conştiinţa lor. Puneţi-le întrebarea şi veţi vedea că nu au lămurit problemele de mai sus: ce este materia, şi ce este spiritul. Şi mai ales, acum, ştiinţa, care a descoperit particule şi lucruri extraordinare…, deci, dacă le puteţi enumera, mereu ea descoperă particule, chiar mezomi, electroni. Şi eu am găsit, am spus, într-o conferinţă, că am făcut cercetări asupra materiei, şi am descoperit particule pe care le-am numit poltroni, da, pentru că denumirea particulelor se termină în “tron” la sfârşit, da.
Şi, acum, oamenii gândesc că totul se află în materie, este materia. Dar, cum se face că nu s-au gândit că materia, dacă nu avea această forţă înăuntrul ei, această energie – pe care au descoperit-o, servindu-se chiar de ea, pentru a distruge materia pe cale atomică, pulverizand-o, oh, ea degajează forţa ascunsă în interior – ei bine, ei nu şi-au dat seama că materia conţine forţe şi că însăşi materia nu există, este un fel de energie condensată, da, ei nu au înţeles aceasta. Ei gândesc că o bucată de cărbune, singură, poate face să se urnească un tren cu o sută de vagoane, care să ocolească de mai multe ori Pământul, folosind energia conţinută în cărbune.
Iar dacă vă gândiţi puţin, judecaţi, toţi aceşti munţi, aceste stânci, întregul pământ, este formidabil. Fiindcă am călătorit aproape în toată lumea, şi am văzut munţii, stâncile, arborii, mă gândeam, îmi spuneam, ce este această energie conţinută în munţi, nu ne putem imagina, ne depăşeşte. Şi, dealtfel, nimeni nu poate avea o imagine clară despre ce există, ca energie, înmagazinată în pământ, iar pământul, ce este pământul, nimic în comparaţie cu soarele şi chiar cu celelalte planete. Iar când ştiinţa ne spune că soarele este de un milion de ori şi jumătate mai mare ca pământul, ne putem oare imagina cât de mare este soarele. Ei nu. Ah, dar îl putem vedea mic, mic, aşa ca o portocală. Ei da, există distanţe, legi care determină mărimea obiectelor când se reflectă pe retina noastră distanţa. De ce soarele este aşa de mic? Iar, în realitate, nu ne putem imagina o planetă de două ori, de trei ori mai mare ca Pământul. Dar de un milion şi jumătate mai mare? Oh, lá, lá!
Cum se face că savanţii n-au ajuns să descopere lucruri cu adevărat reale, ca Ştiinţa Iniţiatică care ne instruieşte? Fiindcă materia dispare îngropată în lucruri atomice, nu există, atunci, decât energie. Şi iată cum, Ştiinţa Iniţiatică, ne-a revelat că totul, la început…, chiar înaintea creaţiei lumii; Domnul – care dorea crearea universului, şi care era de o chintesenţă pe care nu ne-o putem imagina, nefiind tangibil, terestru, nu putem avea vreo idee – atunci, El, a emanat ceva din El. Şi ce a emanat El, mai întâi? Oh, a fost lumina, focul şi o parte, apoi… deci, era primul element apărut în univers, focul. Iar o parte din foc s-a condensat şi a produs aerul. Deci, aerul nu este nimic altceva decât o condensare a focului. Şi apoi, o parte a aerului s-a condensat şi a apărut pământul, ştiinţa n-a descoperit, încă, toate acestea, da.
Atunci ce este pământul? Ei bine, este o condensare a focului, a unei energii, a unei forţe. Şi după, se poate face contrariul? Ei da, condensarea, ajungerea la a subtiliza într-atât, încât totul revine la lumină, la foc. Şi astfel Ştiinţa Iniţiatică a găsit aceste două cuvinte care explicau enorm de multe lucruri: “Solve şi coagula”; erau două cuvinte latineşti, “solve”, adică a face să se dilueze lucrurile, până a le face invizibile, iar lucrurile invizibile, de a le face palpabile, vizibile, concrete, iată “coagula”, adică a condensa. Şi peste tot, tot, vedem aceste fenomene.
Când priviţi, mai întâi, cerul, nu este nimic, este transparent, limpede, clar, iar după un timp se formează norii, chiar negri şi groşi. Şi cum se întâmplă oare? Ei bine, aşa, câteva entităţi se joacă de-a “solve” şi “coagula”, sunt chiar îndrăgostite de aceste două cuvinte. Şi apoi le întrebaţi, cu gentileţe, despre “solve”, ele vă ascultă şi, din nou, dispar dincolo. După puţin timp vă apare o tumoare undeva. Ce este această tumoare? Este coagula, ceva în voi s-a coagulat, se îngroaşă, vă deranjează, devine… chiar chirurgia este obligată să se amestece! Dar dacă cunoaşteţi anumite legi, ca “solve”, puteţi face să dispară aceste coagulări, da. Peste tot nu există decât solve, decât coagula, chiar şi pentru copil, priviţi. Mai întâi ce a fost el? Oh, un gând, o idee şi după ce această idee s-a ridicat în aer, a devenit lichidă, apoi solidă, chiar şi oasele se află aici. Deci, din nou coagula. Şi apoi? Apoi, când suntem în cimitir, devenim solve, din nou totul dispare, totul se descompune în aer, în apă… şi nu mai este. Deci este solve, nu se vede decât aceasta. Şi priviţi pe pământ coagula, sunt oameni care se nasc, şi apoi apare solve, ei dispărând, dispărând…
Există, deci, un echilibru extraordinar care este dirijat de Inteligenţa Cosmică, cum să facă acest solve, şi cum să facă această coagula. Chiar dacă vă revelez numele meu, Omraam, da, el se bazează pe aceste două legi: solve şi coagula. V-am vorbit, în trecut, de ce mi s-a dat acest nume, şi care este latura solve, şi care aceea coagula. Om înseamnă solve. Când se pronunţă cuvântul Om sau Aum, tot ce este negativ se descompune, dispare, tot ce este rău, impur. Dar când dorim să condensăm calităţile, virtuţile, cerul, concretizat aici, pe pământ, este Raam; Raam concretizat. Iată solve şi coagula, Omraam, da. Da, este formidabil. Puteam să nu v-o spun, dar am decis aşa, aşa mi-a venit, poate textul o fi greşit…
Acum, eh, dacă aţi şti că şi înţelepciunea şi dragostea, de asemenea, sunt solve şi coagula! Când doriţi să slăbiţi, să slăbiţi înseamnă solve, ah, ghidaţi-vă asupra înţelepciunii, meditaţi, gândiţi, studiaţi, şi veţi deveni, atunci, slab ca un cui. Iar dacă vreţi să vă îngrăşaţi, dragostea. Dragostea, oh, lá, lá, nu veţi trece prin uşă, dragostea acumulează. Savanţii nu cunosc acestea, ei caută remedii pentru a slăbi, căuta, dar totul este minciună. Ei vă spun: “Iată, trebuie plătit atât şi atât, şi atunci veţi slăbi”. Nici un remediu nu este eficient, cu excepţia înţelepciunii. Da, dar atunci mă veţi întreba: “De ce nu slăbiţi?”. Din cauza iubirii, da, da, fiindcă, dacă aş rămâne în înţelepciune, vor exista mereu defecte, lacune, slăbiciuni, vicii. Dar iubirea, iubirea care este oarbă, acceptă, nu vede, continuă să iubească. Şi priviţi, oamenii nu au destulă iubire, ei analizează, disecă, gândesc, iar oamenii graşi posedă mai multă dragoste, da, este adevărat. Şi dealtfel, oamenii cei mai activi, cei mai dinamici, creativi, întreprinzători, au o mică “bomboană” aici, vedeţi, da, iar alţii sunt incapabili de a face ceva.
Să căutăm, acum, un aspect privind materia şi spiritul. Există multe. De exemplu, bărbatul şi femeia, înseamnă ceva simbolic, fiindcă, luaţi în plan fizic, amândoi sunt materie, dar simbolic, în domeniul interior, există o diferenţă, pentru că principiul masculin este emisiv, şi principiul feminin este receptiv. De exemplu, soarele, care este masculin, emisiv, care hrăneşte, trimite, luminează, iar pământul primeşte, fertilizează, produce, hrăneşte omenirea. Dar, în realitate, dacă ne gândim, ne oprim asupra corpului fizic, amândouă sunt materia, iar înăuntru amândouă sunt spirit, numai polarizate diferit, dar sunt spirit lăuntric amândouă. De ce ne adresăm unei femei “Suflet din sufletul meu”? Deci este un suflet, da. Dar de ce nu spunem “Spirit din spiritul meu”? Este curios, eu am observat că lipseşte ceva. Se spune “Suflet din sufletul meu” şi niciodată “Spirit din spiritul meu”!
Şi deci femeia, care, simbolic vorbind, reprezintă materia, iar bărbatul, la fel, spiritul – dar în realitate, adesea, se întâmplă, ei bine, ca femeia să fie mai spirituală, care este mai materialistă. Priviţi, chiar, în general femeile sunt mai bine pregătite pentru activitatea spirituală, ezoterică, mistică, poetică, iar bărbaţii, ei bine, au afaceri, îşi critică soţiile. E păcat că bărbaţii sunt mai materialişti, în loc de a fi spiritualişti, da.
V-am spus, într-o zi, de ce materia se îndreaptă, mereu, către spirit? Pentru a fi spiritualizată! Şi de ce, spiritul, se îndreaptă mereu către materie? Pentru a fi materializat! Şi este adevărat! Iată un punct de vedere asupra căruia oamenii nu s-au aplecat la studiu. Iar când concep un copil, femeia se va lăsa pe spate, va privi în sus, spre iubitul ei, către cer, iar el, ei bine, va privi spre pământ, spre femeie. Deci, dacă el este spiritul, el va coborî către materie; şi dacă ea este materia, ea va dori să se spiritualizeze. Priviţi, este extraordinară această poziţie. Ştiţi că nici bărbatul, nici femeia, nu s-au oprit pentru a interpreta această situaţie, de ce este aşa, da.
Este adevărat, în lumea întreagă, materia, arborii – subtanţele lor –, insectele, plantele, florile, totul evoluează, adică merge spre spirit, spre înălţime, iar spiritul coboară pentru a însufleţi insectele, animalele, păsările, peştii, oamenii. Este adevărat, spiritul coboară, nu are nevoie să urce, fiindcă este deja în înălţimi, el coboară, dar materia, care este foarte joasă, condensată, are nevoie de a fi însufleţită. Vedeţi, acum, că problema materiei şi a spiritului nu este foarte clară în mintea oamenilor, da. Proba, acum numai materia contează, oamenii au abandonat spiritul, partea spirituală nefiind importantă, ei se scufundă în materie, şi aici este un mare defect, o mare lacună, fiindcă urmează, apoi, evenimente teribile, războaie, revoluţii, distrugeri, catastrofe, deoarece, atunci când se dă prioritate materiei, spiritul slăbeşte, nu mai există acea lumină, nu se mai poate prevedea, ghici, nu se pot lua precauţii, toate catastrofele apar.
De ce, oare, acum nu se gândeşte decât asupra materiei, nu există decât ea, şi nu s-a observat, nici măcar, un fenomen, un eveniment care există aici, este cunoscut de o lume întreagă?! De ce corpul devine un cadavru fără spirit? Nu mai vorbeşte, nu mai mişcă, nu se mai exprimă, şi nefiind atraşi de ceva mort, ne grăbim să-l înmormântăm. Şi cine produce această frumuseţe, această splendoare, această manifestare, această inteligenţă? Ei bine, era spiritul! Şi de ce, oamenii, sunt atât de proşti, de ignoranţi, neobservând aceasta, neconstatând că spiritul aduce tot, tot, tot, iar corpul, adică materia fără spirit, este neînsufleţită. Vedeţi măreţia, profunzimea, imensitatea prostiei şi stupizeniei omeneşti. Da. În loc de a lucra pentru ca spiritul să fie expresiv, ca el să se dezvolte, să devină luminos, formidabil… el, omul, nu se ocupă decât de materie, şi deloc de spirit. Şi atunci materia devine atât de opacă, ternă, impenetrabilă, încât spiritul nu poate să se manifeste în ea. Iată cazul vremurilor noastre, da, da.
Iar acum, dacă şi bărbaţii, ştiind ce este…, care este valoarea spiritului, se vor ocupa de spirit, pentru a-i oferi mai multe manifestări, mai mult spaţiu, timp, energie, activităţi, sub tot felul de forme, ca emanaţii, ca lumină, bunătate, iubire, puritate, şi de ce? Fiindcă vor fi mai însufleţiţi, mai atrăgători, perfecţi, minunaţi, şi vor fi mai mult iubiţi. Şi de ce, acum, toată lumea este nefericită? Fiindcă nu este iubită, nu este atrăgătoare, pentru că au lăsat deoparte latura spirituală; materia nu poate atrage, spiritul este cel care atrage. Atunci, dacă femeile doresc să devină atrăgătoare trebuie să se ocupe de spirit, iar ele ştiu aceasta. Vedeţi, deci, dragii mei fraţi şi surori, cât de departe merg lucrurile. Ce concluzie pot trage eu, oh, lá, lá, lá, numai aceste două cuvinte: importanţa spiritului! Ei da, dar…
Să luăm afirmaţia de mai sus că oamenii iubesc extremele. Ce vrea să spună aceasta? Ei bine, înseamnă că cineva, care vine lângă mine, care a scris cărţi, conferenţiază, este cineva. Şi după câteva zile, petrecute aici, mi-a spus: “Oh, Maestre, credeam că ştiu multe, tot, şi acum văd că nu ştiu nimic”. Îl privesc cu înţelegere şi îi spun: “În primul caz, nu v-aţi aflat în adevăr, şi nici acum nu sunteţi, ci undeva între cele două”. Ei bine, oamenii merg mereu spre extreme, şi în loc de a se afla undeva, la mijloc, între ştiinţă şi ignoranţă, fiindcă ştiu, totuşi, câte ceva, şi nu ştiu altele; deci, ar trebuie să se afle între cele două, ei merg spre extreme, ah, i-am observat, sunt foarte dezvoltate aceste tendinţe. Şi ce vedem despre acest subiect, al materiei, şi al spiritului? Atunci, unii care merg în extrema materiei, se materializează complet, nu mai au nimic spiritual în ei, şi alţii, care au neglijat materia, renunţă la tot, merg în spiritualitate numai, ei bine, ei pleacă, părăsesc pământul. De ce? Fiindcă nu este aşa, trebuie amândouă, trebuie un echilibru, o măsură, şi această măsură este greu de găsit. Cât trebuie să ne ocupăm de materie şi cât de spirit. Şi cum oamenii nu o ştiu, în curând ei devin mai materialişti, şi acolo unde sunt se află materia, îngrăşământul chimic, sau sunt atât de spiritualizaţi, nemaiexistând viaţă pentru corpul lor, nu mai mănâncă, nu mai beau, nu se mai îngrijesc, iar atunci spiritul merge spre regiunea sa, corpul fizic rămânând neînsufleţit. Ei nu, dragii mei, nu trebuie exagerat. “Un Sfânt exagerat, nu place lui Dumnezeu”. Ah, deci trebuie să ne gândim, de ce materia? Pentru că materia este mijlocul, calea, pentru spirit, de a se manifesta aici, aici, în planul fizic, fiindcă el se manifestă în înalt, fără corp, fără materie. Dar, pentru a se manifesta, aici, îi trebuie un material, un corp fizic, altfel nu va fi văzut, simţit, atât este de subtil, aproape inexistent; de aceea îi trebuie materia, pentru a putea vorbi, gesticula, a se exprima. Ei bine, oamenii nu ştiu aceasta, ei exagerează.
Iar acum vă voi spune cât trebuie pentru spirit, şi cât pentru corpul fizic. Şi, de unde ştiu eu aceasta? Uite aşa, prin întâmplare, hazard, aşa mi-a fost revelată. Într-o zi m-am oprit asupra problemei condamnării lui Iisus de către farisei şi saduchei, aceştia, căutând un motiv, un pretext, pentru a-l acuza în faţa lui Pilat. Şi atunci i-au spus: “Trebuie să plătim dijma Cezarului sau nu?”. Iar el a văzut atunci, fiind atât de inteligent, le-a citit gândurile, a înţeles capcana, şi a spus: “Daţi-mi un ban”. Şi când i-au dat: “Oh, a cui este imaginea aici? – A Cezarului. – Ei bine, daţi Cezarului ce este al Cezarului, şi Domnului ce aparţine Domnului!”. Dar el nu a spus cât, şi Biserica nu a găsit cât Cezarului şi cât Domnului, da, dar eu am găsit. Veţi vedea acum.
Luaţi, acum, ceva, de exemplu o bucată de lemn şi ardeţi-o, pentru a vedea ce trebuie să daţi Cezarului şi ce Domnului. Şi iată focul, flăcările, vaporii şi aerul, gazele, oh, trei sferturi merge spre Domnul, şi numai un sfert Cezarului, adică pământului, respectiv cenuşa. Oh, trebuie dat numai un sfert materiei, şi trei sferturi Domnului, da, este matematic. Chiar dacă voi veţi fi arşi, va fi la fel, trei sferturi vor merge la Domnul, şi un sfert la pământ. Deci, totul este construit aşa: trei sferturi şi un sfert. Luaţi pământul, este imens, ei da, dar oceanele sunt şi mai mari. Şi atmosfera, oh, nu se cunoaşte. Dar partea eterică? Deci, vedeţi, pământul este un punct mic de cenuşă, da. Toată natura este aşa, tot universul este aranjat în acest fel. Partea materială este foarte mică, iar restul mult mai larg, mult mai vast. Ei bine, oamenii nu s-au oprit asupra celor de mai sus. Ei ştiu, savanţii, câtă apă şi cât pământ există, iar aerul, atmosfera, nu prea ştie cât; iar partea eterică, care merge până la stele… Iată, de ce, am explicat într-o zi, ceea ce astrologii n-au făcut-o, spunând, acum, că oamenii sunt influenţaţi de stele, pământul la fel… şi cum să explici că ele acţionează, influenţează, străbătând spaţiul? Nu este posibil. Este posibil numai când ele sunt sudate, când se apropie, când sunt împreună. Şi iată că partea eterică a pământului atinge, deja, plantele, iar corpul eteric, al plantelor, îmbibă, deja, pământul. Iată de ce suntem influenţaţi, fiindcă s-au amestecat, dar nu laturile fizică, lichidă, atmosferică, nu, există limite. Dar partea eterică, merge până la… de aceea soarele şi pământul sunt legate, sudate, da, aceasta n-a fost explicată de către ştiinţă, şi nici astrologii n-au făcut-o. Deci lucrurile merg departe. Trei sferturi Domnului ce înseamnă asta? Ei bine, înseamnă a medita, a gândi, a studia, a fi viu, a face sacrificii, renunţări, şi puţin putem să ne hrănim, să bem, să ne îngrijim corpul, un sfert, dar nu în neştire, cum fac alţii, şi nu mai rămâne nimic Domnului. Atunci, chiar şi creştinii, nu au înţeles nimic! Priviţi-i cum trăiesc, numai pentru stomac şi sex, iar apoi spun că sunt copiii Domnului. Şi de ce vorbesc eu aşa? Pentru a le arăta că sunt departe, încă, de a înţelege ceea ce Iisus dorea să le dea… oh, lá, lá, lá…
Iisus spunea, de exemplu: “Fiţi perfecţi, aşa cum Tatăl vostru din Ceruri este”; a fost aceasta luată în consideraţie? Nu. Treburile conjugale, hrana păsărilor, din când în când mergem să aprindem o lumânare… Totul este foarte uşor. Nimeni nu se gândeşte la perfecţiune, şi tocmai aceasta o cerea Iisus, esenţialul. Nu poţi fi perfect, dacă eşti ignorant şi slab, de aceea trebuie să înveţi să te întăreşti, aici, trebuie să practici pentru a deveni un bun creştin, cum cerea Iisus. Dar toate acestea sunt glume, da. Ah, după oameni, ei se cred minunaţi, se felicită între ei… dar dacă ar vedea cum cerul mă vede, mă judecă, şi poate mă găseşte că sunt o nulitate, da. De aceea mă grăbesc, zi şi noapte, pentru a-i câştiga puţină simpatie, da. Şi eu sunt înăuntru, el mă vede, mă cântăreşte. Dar creştinii nu se gândesc la acestea. Ah, părerea altora, a prietenilor, a societăţii, asta contează, părerea altora. Dar acum, dragii mei, trebuie făcut ceva acum, trebuie să avansaţi, să vă perfecţionaţi, altfel viaţa nu are nici un sens. Şi, de ce am fost eu plasat acolo? Pentru a nu-i lăsa liniştiţi pe fraţii şi surorile mele, asta o văd clar, să le dau lovituri de picior, să-i cert, iată rolul meu, munca mea, da.
Iar ceea ce v-am spus, pe Stâncă, nu a fost auzit de toată lumea. V-am spus că ieri s-a întâmplat ceva într-un oraş din Franţa, nu mai ştiu care, dar voi îl cunoaşteţi. Grindina căzută a distrus acoperişuri, vegetaţia, viile, copacii, maşinile, oameni răniţi, miliarde de pierderi. Oraşul este declarat sinistrat. De ce? Cum s-a format grindina? S-a văzut la televizor, niciodată nu s-a mai văzut aşa ceva. Cum să o interpretăm? Ei bine, v-am avertizat că cele patru elemente vor începe să ne dea lecţii. Aşteptaţi, asta nu a fost totul; erupţiile vulcanilor, furtunile, inundaţiile, şi chiar incendiile, vedeţi ce s-a petrecut aici, şi mai ales în Corsica, mii de hectare au ars, la fel şi în alte locuri. Iar oamenii nu cred că cele patru miliarde de creiere pot acţiona asupra forţelor naturii, da. Ce este gândul? El nu acţionează? Ba da, este formidabil aceasta; când am văzut, la televizor, distrugerile, case întregi, grindina, distrugând cea mai mare biserică, vitraliile sparte, este nemaipomenit, nici bisericile n-au fost protejate.
Solve, coagula, bărbatul şi femeia. Ei bine, pentru mine nu este decât aceasta, bărbatul şi femeia, tot restul este descifrat, lămurit, din cauza bărbatului şi a femeii; da, sunt cheile care-mi deschid totul, bărbatul şi femeia.
Deci, pofta bună, dragii mei fraţi şi surori.

Un minut de meditaţie.

Read More

Gândul zilei de sâmbãtã 26 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Copiii – adulții trebuie să le arate atenție și respect

“Viața copilului de vârstă fragedă rămâne încă un mare mister. Trebuie să o ocrotim atât cât este posibil, menținând-o într-o atmosferă de armonie, de puritate, chiar în timpul somnului. fiindcă el este receptiv la toți curenții care circulă în jjurul său. Corpul său astral doarme, el nu a intrat nici încă în posesia corpului său mental, dar corpul său eteric lucrează în mod activ și absoarbe curenții și elementele din atmosfera psihică. Dacă părinții sunt atenți la atmosfera ce o creează în jurul copilului lor, acesta va fi mai târziu rezistent, capabil să facă față loviturilor și durității vieții.
Atunci când copillul vine pe lume, părinții săi nu cunosc spiritul care îl locuiește. Ei trebuie să-și spună că acest copil nu le aparține, că este un fiu, o fiică a Domnului, ei dându-i numai un corp, adică un domiciliu. Cei care se apropie de copii trebuie să se comporte cu atenție și respect, pentru a-i ocroti. Ei trebuie să tremure la gândul că pot fi vinovați de niște cuvinte sau fapte rele ce vor distruge ceva în sufletul lor. Adulții care nu îi respectă pe copii vor fi într-o zi pedepsiți de Cer, iar pedepsele vor fi îngrozitoare.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More

Omraam Mikhael Aivanhov – Porţile Ierusalimului Celest

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

[portalspiritual.com] - Omraam Mikhael Aivanhov

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Porţile Ierusalimului Celest

Conferinţa din 07.09.1966 (Bonfin)

Conferinţă improvizată

Dragii mei, aţi auzit atât de mult vorbindu-se despre puritate zilele acestea… Dar este necesar, pentru că puritatea are aspecte foarte numeroase! Religia a prezentat-o, numai, sub aspectul castităţii; şi este ceva adevărat, castitatea este cuprinsă în puritate, dar ea nu oferă decât o viziune foarte incompletă a acesteia.

Astăzi, dacă doriţi, vă voi spune câteva cuvinte şi ne vom ocupa de cele douăsprezece porţi ale Ierusalimului Celest.
Stă scris în Apocalipsă: “Şi am văzut Cetatea Sfântă, Noul Ierusalim, pogorându-se din Cer, de la Dumnezeu… Şi avea zid mare şi înalt şi avea douăsprezece porţi, iar la porţi douăsprezece Îngeri şi nume înscrise deasupra, care sunt numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel. Spre răsărit trei porţi şi spre miazănoapte trei porţi şi spre miazăzi trei porţi şi spre apus trei porţi… Iar cele douăsprezece porţi sunt douăsprezece mărgăritare; fiecare din porţi este dintr-un mărgăritar”.
Veţi spune: “Cum să fie făcută fiecare poartă dintr-o singură perlă? Ar trebui să existe stridii gigante pentru a produce perle de o asemenea dimensiune! Unde se găsesc acestea? Sunt stridii şi în Înalt?”… Evident, aceste perle reprezintă un simbol. În ştiinţa ezoterică perla simbolizează puritatea şi ea este consacrată lunii prin analogie cu puritatea lunii.
Rolul unei porţi este de a permite trecerea dintr-un loc în altul, dacă nu pentru fiinţele umane, cel puţin pentru curenţi, forţe sau entităţi. Această problemă a porţilor este esenţială. Apocalipsa vorbeşte despre douăsprezece porţi ale Ierusalimului Celest (din Cabală), despre cele cincizeci de porţi ale lui Binah… Iar copilul care vine pe pământ nu trece şi el printr-o poartă? Fiinţa umană posedă, deci, şi ea porţi, şi nu numai porţi fizice, ci şi porţi spirituale. Deseori unele sunt închise, înfundate, iar puritatea face tocmai ca aceste porţi să se deschidă cu scopul de a lăsa să treacă numai entităţile celeste. Deocamdată, acest lucru nu vă este prea clar, dar aveţi răbdare…

Read More

Gandul zilei de vineri 25 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Înregistrările clipelor luminoase – le putem regăsi în noi

“Cel mai mărunt eveniment trăit în existența noastră se înregistrează în noi: întâlnirile, experiențele, totul este înregistrat și ne oferă niște posibilități nemaipomenite, fiindcă depinde numai de noi să le retrăim câ des dorim. Chiar și cea mai nefericită creatură a avut în viața sa câteva clipe de fericire, de care își poate aminti pentru a neutraliza gândurile și sentimentele ce o copleșesc. De ce ar trebui să-și repete la nesfârșit numai decepțiile, necazurile?
Ați trăit cu siguranță aceste stări de conștiință minunată în care, cel puțin pentru câteva secunde, existența poate însemna lumină, pace, frumusețe, iubire, împlinire. Chiar dacă nu mai sperați la nimic, aceste clipe nu s-au șters, le puteți regăsi, simțindu-vă cuprinși de vibrațiile lor binefăcătoare. Regăsiți-le deseori, amintiți-vă locul, împrejurările, căutați să redescoperiți gândurile, sentimentele, senzațiile de atunci. Încet-încet, veți avea impresia că retrăiți acele stări la fel de intens, ca și cum vi s-ar fi întâmplat acum. Realitatea obiectivă nu este esențială: este esențial ceea ce ați reușit să creați în voi.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More

Gandul zilei de joi 24 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Lenea – este mai periculoasă decât celelalte defecte

“Toate obișnuințele dăunătoare sănătății noastre fizice și psihice se pot compara cu niște intruși care au forțat ușa unei locuințe pentru a se instala în ea. Fiecare trebuie să facă față unor nenumărați cuceritori, adică tuturor impulsurilor instinctive de care este asaltat: gelozia, furia, invidia, lăcomia, senzualitatea, orgoliul etc.
Dintre toți posibilii cuceritori, cel mai periculos este desigur lenea. De ce? Fiindcă ea se agață de voință. Înțelegem ce este de făcut, simțim ce este de făcut, dar voința lipsește; și cum voința este punctul de plecare al oricărei decizii, forțele vii sunt cele atinse. În ziua în care intelectul a înțeles însă ce este bun și frumos, iar inima o dorește cu tărie, ei vor obține împreună acordul voinței. Lenea este atunci răpusă și apare libertatea!”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More

Dr. David R. Hawkins – Letting Go – Calea renunţării

Category: David R. HawkinsGeneral Comments: No comments

David R. Hawkins

Vă aducem la cunoştinţă o nouă apariţie editorială de excepţie. Este vorba despre o carte eveniment, o carte mult aşteptată şi care, iată, apare în peisajul literaturii de spiritualitate din România.

Ultima carte scrisă de Dr. David R. Hawkins, Letting Go (Calea renunţării), a ieşit din tipar, tradusă în limba română şi editată de Editura Cartea Daath.

Dr. David R. Hawkins – Letting Go – Calea renunţării[…] Când aveţi o problemă, vă duceţi la medic, la psihiatru, la un analist, un lucrător social sau astrolog. Vă ataşaţi la o religie, citiţi filozofie, urmaţi trainingul oferit de seminarele Erhard, recurgeţi la tapping cu terapia EFT. Vă echilibraţi chakrele, încercaţi puţină reflexologie, apelaţi la acupunctura urechii, treceţi la iridologie, încercaţi vindecarea cu lumină sau cristale.
Meditaţi, cântaţi mantre, beţi ceai verde, încercaţi cultul penticostal, respiraţi foc, vorbiţi în limbi. Încercaţi meditaţia de centrare, învăţaţi NLP, încercaţi actualizările, vă perfecţionaţi vizualizările, studiaţi psihologia, vă alăturaţi unui grup jungian. Apelaţi la masajul rolfing, încercaţi substanţe psihedelice, participaţi la şedinţe de comunicare mediumnice, faceţi jogging, urmaţi jazzercise, vi se fac clisme, consultaţi nutriţionişti, faceţi aerobic, staţi cu picioarele în sus şi capul în jos, purtaţi bijuterii cu proprietăţi mistice. Vă străduiţi să deveniţi mai intuitivi, să obţineţi biofeedback, încercaţi gestalt terapia.
Vă consultaţi homeopatul, chiropracticianul, naturopatul. Încercaţi kinesiologia, vă descoperiţi prin eneagrame, vă echilibraţi meridianele energetice, vă alăturaţi unui grup de dezvoltare a conştiinţei, luaţi calmante. Faceţi injecţii cu hormoni, încercaţi sarurile celulare, echilibraţi mineralele din corp, vă rugaţi, imploraţi şi conjuraţi. Învăţaţi proiecţia astrală. Deveniţi vegetarieni. Nu mâncaţi decât varză. Încercaţi dieta macrobiotică, folosiţi numai produse organice, excludeţi alimentele modificate genetic. Mergeţi să întâlniţi vraci amerindieni, faceţi saună în camera de transpirare. Încercaţi amestecuri de ierburi chinezeşti, moxicombustie, masaj shiatsu, acupresura, feng-shui. Călătoriţi în India. Găsiţi un nou guru. Vă dezbrăcaţi. Înotaţi în Gange. Meditaţi asupra soarelui. Vă radeţi părul de pe cap. Mâncaţi cu mâinile, ajungeţi într-un hal fără de hal, vă spălaţi cu apă rece.
Cântaţi cântece tribale. Vă retrăiţi vieţile trecute. Încercaţi regresia hipnotică. Ţipaţi în şedinţe de terapie primala. Loviţi perne. Încercaţi un Feldenkrais. Frecventaţi un grup de întâlnire pentru cupluri conjugale. Scrieţi afirmaţii. Vă concepeţi postere cu idealuri. Vă renaşteţi. Căutaţi răspunsuri prin I Ching. Etalaţi cărţile de tarot. Studiaţi filozofia Zen. Vă înscrieţi la încă şi mai multe cursuri şi ateliere. Citiţi zeci de cărţi. Faceţi analiza tranzacţională. Luaţi lecţii de yoga. Pătrundeţi în sfera ştiinţelor oculte. Studiaţi magia. Lucraţi cu un kahuna. Realizaţi o călătorie şamanică. Staţi sub piramida. Îl citiţi pe Nostradamus. Vă pregătiţi mental pentru tot ce poate fi mai rău.
Practicaţi retragerea spirituală. Încercaţi postul ritualic. Luaţi aminoacizi. Achiziţionaţi un generator de ioni negativi. Urmaţi cursurile unei Şcoli de mistere. Învăţaţi o strângere de mână secretă. Faceţi exerciţii de tonifiere. Încercaţi terapia culorilor. Ascultaţi înregistrări cu mesaje subliminale. Luaţi enzime pentru creier, antidepresive, remedii florale. Petreceţi sejururi în centre spa. Gătiţi cu ingrediente exotice. Căutaţi tot felul de ciudăţenii fermentate de pe meleaguri îndepărtate. Plecaţi în Tibet. Căutaţi cu tot dinadinsul oameni sfinţi. Formaţi cercuri în care vă ţineţi de mână şi consumaţi substanţe halucinogene. Renunţaţi să faceţi sex sau să mai mergeţi la film. Vă îmbrăcaţi în robe galbene. Intraţi într-un cult.

Dr. David R. Hawkins – Letting Go – Calea renunţăriiÎncercaţi nenumărate tipuri de psihoterapie. Luaţi medicamente minune. Vă abonaţi la un toptan de reviste. Încercaţi dieta Pritikin. Nu mâncaţi decât grapefruit. Vi se citeşte viitorul în palmă. Adoptaţi sistemul de gândire New Age. Vă preocupaţi de ecologie. Vă propuneţi să salvaţi planetă. Mergeţi să vi se citească aura. Purtaţi diverse cristale. Vă interpretaţi astrograma în sistemul hindus. Participaţi la şedinţe de channeling prin intermediul unui medium. Încercaţi terapia prin sex. Faceţi sex tantric. Obţineţi binecuvântarea lui Baba Nu-ştiu-cum. Vă alăturaţi unui grup anonim. Mergeţi în pelerinaj la Lourdes. Vă bălăciţi în izvoare termale. Urmaţi cursurile Şcolii Arica. Purtaţi încălţări terapeutice. Va împământaţi. Acumulaţi mai multă prana şi expiraţi toată negativitatea aceea neagră şi urâtă. Încercaţi acupunctură cu ace din aur. Vă gândiţi dacă să apelaţi la terapia cu vezică de şarpe. Încercaţi respiraţia chakrelor. Vă curăţaţi aura. Meditaţi în Piramidă lui Keops, Marea Piramidă din Egipt.
Spuneţi că voi şi prietenii voştri aţi încercat deja toate acestea? O, omule! O, tu, fiinţă minunată! Tragic, comic şi totuşi atât de nobil. Îţi continui căutările cu atâta curaj. Ce ne împinge să perseverăm în găsirea unui răspuns? Suferinţă? O, da. Speranţă? Cu siguranţă. Dar mai este ceva.
Ştim, intuitiv, că undeva există răspunsul absolut. Ne poticnim pe alei lăturalnice întunecate, nimerim în fundături şi pe drumuri închise; ajungem să fim exploataţi, excrocati, dezamăgiţi, sătui de toţi şi de toate şi, totuşi, continuăm să încercăm. Unde greşim? De ce nu găsim răspunsul?
Nu reuşim să identificăm problema, de aceea nu putem găsi răspunsul.
Poate că răspunsul este atât de simplu încât de aceea nici nu-l putem vedea.
Poate că soluţia nu este “pe undeva, pe acolo” şi de aceea nu o putem găsi.
Poate că suntem înconjuraţi de atâtea sisteme de convingeri, încât nu mai reuşim să percepem ceea ce este evident.[…]

Dr. David R. Hawkins – Letting Go – Calea renunţării – Introducere (fragment)

Read More

Gândul zilei de miercuri 23 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Răul – să veghem ca el să nu se amestece cu binele ce intenționăm să îl facem

“Cei mai mulți oameni nu sunt nici răi, nici rău intenționați, mulți doresc cu sinceritate să fie folositori altora și chiar sunt capabili să o facă. Sentimentele curate și bunele intenții nu sunt însă suficiente pentru a face cu adevărat bine. Acela care dorește să îi ajute pe ceilalți trebuie să înceapă prin a se studia și a se descotorosi de toate elementele ce se opun în el binelui ce vrea să îl facă. Binele și răul sunt de fapt atât de intim încâlcite în fiecare ființă încât forțele obscure reușesc deseori să profite de bunăvoința ei. Astfel, deși este convins că face bine, tot felul de elemente contrare binelui se amestecă cu faptele sale, iar persoanele care trebuiau să beneficieze de acestea devin în final niște victime.
Vreți cu adevărat să îi ajutați pe alții, să le faceți bine? Printr-o lucrare răbdătoare zilnică, străduiți-vă să neutralizați stările interioare ce pot servi ca magnet curenților negativi care circulă în atmosferă. În același timp, căutați să intensificați stările ce vă atrag influențele benefice.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More

Gândul zilei de luni 22 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Cuvântul Divin – sefirotul Hohmah

“Plantele, animalele au toate, în felul lor, un limbaj. Dar numai omul, dintre toate ființele posedă cuvântul. Datorită cuvântului au înflorit culturi și civilizații, și datorită lui, omul poată să devină atotputernic. Adevărata magie, magia divină este cuvântul luminos, armonios, muzical, cuvântul care vine de la Dumnezeu, Hristos, Cuvântul. În Arborele Sefirotic, Cuvântul este reprezentat de sefirotul Hohmah, Înțelepciunea, este prima emanație a sefirotului Kether, Coroana. Hohmah conține toate elementele, literele și numerele folosite de Dumnezeu la creația universului. Hristos este Cuvântul lui Dumnezeu, el este cheia universală ce deschide porțile vieții.
Acela care învață să lucreze asupra cuvântului devine puternic, însuflețit, armonios, și într-o zi va intra în posesia acestei chei. el va putea face minuni datorită ei, mai întâi asupra lui însuși, apoi asupra altora și a întregii naturi. Acesta este viitorul extraordinar care o așteaptă pe ființa umană: să poată acționa asupra creației prin cuvânt.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More

Gândul zilei de luni 21 iulie 2014

Category: Omraam Mikhael Aivanhov Comments: No comments

Omraam Mikhael Aivanhov

Purificarea – scopul ei: ca lumina noastră să se cufunde în lumina divină

“Tot ceea ce ne înconjoară este viu, fiți conștienți de acest lucru, fiți atenți cu plantele, cu animalele și chiar cu pietrele. Mergând în natură, dacă treceți pe lângă o piatră, opriți-vă, mngâiați-o și spuneți-i: „Mai ai răbdare, într-o zi vei fi eliberată din această închisoare.” Ea vă va fi recunoscătoare pentru cuvintele frumoase. Fiindcă o ființă este acolo, închisă, așteptând ca acel bloc de piatră să se spargă în bucăți și să-și găsească libertatea. Rămășițele pietrei se află în cele mai bune condiții pentru a putea evolula: ele devin încet-încet un material asimilabil pentru regnul vegetal.
Îi mai puteți spune pietrei: „Admir rezistența ta: de secole ești aici, expusă ploii, gerului, caniculei și supărți fără să te plângi. Dăruiește-mi puțin din rezistența ta, din soliditatea ta.” Dacă repetați deseori acest exercițiu cu iubire și încredere, rezistența, stabilitatea ce le posedă piatra vor pătrunde în voi și veți ști apoi să le manifestați în viață.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Read More