Category Dezvoltare spirituala

Iubirea este energia vie care se naște în noi, atunci când, prin acceptarea trăirilor noastre și prin asumarea autenticității, credințelor, purității sufletești și a adevărului inimii – dobândim curajul de a ne conecta la valorile noastre autentice – pentru a ne trăi experiențele și viața, în grația și beatitudinea Luminii Divine.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Iubirea noastră – trebuie să îmbrățișeze toate creaturile
– ADEVĂRATA IUBIRE
– IUBIRE ȘI DURERE
– ACORDAT LA IUBIRE
– CONECTARE LA IUBIRE

Vulnerabilitatea și neîncrederea de sine a ființei umane – izvorăsc din frica asumării propriei realități hrănite prin iluzii – prin necredință și ne iubire.

Frica asumării propriei autenticități și panica neîmplinirilor vieții sunt plămădeli ale minții, născătoare în ”somnul rațiunii”, de iluzii și coșmaruri. Ele ne induc vulnerabilitatea, neîncrederea de sine, negativitatea, ostilitatea, falsitatea și nevoia de a ne răni și a purta măști, în încercarea de a ne ascunde durerile și falsitatea.

Iertarea și iubirea sunt singurele căi ce ne readuc la lumină, prin vindecare sufletească și dezicerea de nevoia de a ne mai suferi și a răni – transformându-ne vulnerabilitatea, slăbiciunile și carențele, în măsuri ale puterii și frumuseții lăuntrice, și în valori de caracter.

Atunci când iubirea este prezentă în conștiința noastră, atât trupurile cât și sufletele noastre sunt înălțate și integrate în lumină, prin șansa preamăririi bunătății, acceptării și compasiunii față de noi și semenii noștri.

Lumea pe care o vedem atunci când Spiritul este prezent în inimile și sufletele noastre și când ne asumăm vulnerabilitatea pentru a ne reîntregi în lumină prin conștiința iubirii – va diferi de acea lume a iluziilor pe care mintea ne-o reliefează când e copleșită de fricile, nevoile, prejudecățile și așteptările trupului și a minții ego.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– NECTARUL FERICIRII
– PURTATORUL DE LUMINA
– ACORDAT LA IUBIRE
– Recompense spirituale
– VINDECAREA INIMII

“Nu este de ajuns ca o acttivitate să vă satisfacă dorința de cunoaștere, să vă aducă bucuria, ușurarea sau destinderea. În fiecare activitate trebuie să căutați o ocazie de perfecționare, de eliberare interioară. Or, chiar maniera în care oameniii practică arta, știința, dar și religia, ne arată că ei nu caută cu adevărat mijloacele de a se perfecționa. Veți întreba: „Dar ce înseamnă a te perfecționa?…Și ce trebuie să facem ca să reușim?” A te perfecționa înseamnă a-ți schimba calitatea proriilor vibrații, făcându-le mai intense, adică mai spirituale.

Știința Inițiatică ne spune că totul se află în intensitatea gândului, a sentimentului și a vieții. Când ființa umană va reuși să trăiască această viață intensă, toate activitățile sale, atât fizice cât și spirituale, vor contribui la perfecționarea sa.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 1 august

Recomandam urmatoarele articole:
– Timpul – în viața spirituală nu trebuie luat niciodată în considerare
– Fericirea – nu depinde de condițiile exterioare
– Omraam Mikhael Aivanhov – Scoala initiatica
– Omraam Mikhael Aivanhov – Astrologia Initiatică – Planetele si zodiacul
– Omraam Mikhael Aivanhov – Meditaţia. Asupra căror subiecte să medităm?

“Când Iisus a fost adus în faţa lui Pilat pentru a fi judecat, acesta l-a întrebat: „Tu eşti regele iudeilor?” şi Iisus i-a răspuns simplu: „Tu zici.” Dar el a adăugat: „Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta.” Deoarece Iisus nu avea nici o ambiţie terestră. Pentru el, adevărata împărăţie era împărăţia celestă: el nu confunda gloria umană cu slava divină, şi nu confunda nici bunurile vremelnice cu bunurile spirituale. Este ceea ce apare în episodul în care fariseii îl întreabă despre impozitul datorat Cezarului; el se mulțumește să le răspundă: „Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu.”

Iar voi, dacă doriţi să deveniţi nişte adevăraţi discipoli ai lui Iisus, încercaţi deopotrivă să nu confundaţi pământul cu Cerul. Şi feriţi-vă îndeosebi să vă gândiţi că un învăţământ spiritual trebuie să vă aducă nişte avantaje materiale.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 29 iulie

Recomandam urmatoarele articole:
– Statornicia – baza angajamentului spiritual
– Schimbarea angajamentului
– DECIZIILE INIMII
– CORECTARE
– DECIZIA INIMII

A ne manifesta spiritualitatea, înseamnă a dobândi prin Sinele nostru autentic – claritatea și conștiința iubirii, necesare asumării, acceptării, iertării de sine și trezirii spirituale – ca efect al conectării noastre la divin și la sursa noastră de energie vitală, prin credință și adevărul inimii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Frumusetea fizica si spiritualitatea
– FRUMUSEȚEA DIN INIMI
– Practicile spirituale – în ce condiții ne fac receptivi la mesajele Cerului
– FRUMUSEȚEA LUMII
– A-L GASI PE DUMNEZEU

Bună dimineața
și o zi a clarității și înțelegerii Luminii din sufletele voastre!
Vă doresc să fie ziua de azi, și pentru voi, o zi a detașării de iluziile minții și de fricile pe care le plămădește în îndoiala și nemulțumirile sale.

Încrederea de sine izvorăște din credință și abundența energetică a iubirii din sufletele noastre. Prin ele dobândim acceptarea, toleranța, măreția și curajul asumării experiențelor, trăirilor și a consecințelor alegerilor și a acțiunilor pe care le întreprindem, în procesul de învățare.

Fricile, îndoielile, nemulțumirile, neîncrederea, neliniștile, supărările, învinuirile și insuficiențele noastre – sunt doar iluzii ale minții inconștiente sau subconștiente, menite să ne oglindească deficitul energetic și carențele de iubire ale sufletului nostru. Iubirea necondiționată și credința, sunt ”trepte de lumină” spre Cer și certitudini ale clarității și înțelegerii vieții, dobândite prin rațiunea supra-conștientă a Spiritului nostru divin.

Pe măsură ce ieșim din conștiința dualității noastre (experimentate prin trup și spirit) și renunțăm la încrâncenările materiale, pentru a păși prin împăcare și cumpătare, în cea a unității dobândite prin acceptare, iubire și asumare, începem să trăim to mai mult în momentul prezent.

Când începem să ne conștientizăm iluziile și fricile prin care mintea ne abate de adevăru-l inimii prin gândurile ce ni le induce (prin nemulțumiri, ostilitate, orgolii, negativitate, vinovății și neliniștile sufletești) – începem procesul de vindecare și de recuperare a părților pierdute sau sfărâmate ale sufletului nostru (ca efect al decepțiilor, supărărilor, nemulțumirilor, învinuirilor, neajunsurilor și dezamăgirilor suferite și auto-induse în mod inconștient).

Când renunțăm în mod conștient, la a ne mai risipi energia prin ”canale gând” deschise către traumele, ne-iertările și experiențe nefericite din trecut sau către viitor, prin proiecția iluziilor fricilor, nemulțumirilor și a insuficiențelor noastre – începem să ne prețuim energia și darurile.

Ne mai risipindu-ne energia pe iluzii trecute sau viitoare, ne îngăduim să revenim prin gânduri pline de iubire în prezent, hrănindu-ne energetic abundența. Astfel, ea se va extinde și se va revărsa în mod benefic, atât asupra viitorului cât și a trecutului nostru înglobându-le în prezentul nostru palpabil atât la nivel energetic cât și material.

A trăi în prezent înseamnă a renunța la ”regretele legate de trecut” și la ”așteptările legate de viitor”. Înseamnă a conștientiza și ne recunoaște vina și erorile trecute, pentru a ne elibera sufletul de le, și a accepta misterele viitorului, ca și consecințe firești ale frumuseții trăirilor și manifestărilor noastre sufletești, manifestate prin acceptare și asumare, în prezent (prin gând, emoție, atitudine și fapte).

Renunțând la așteptări și la ”evaluări” ale minții (privind ”ceea ce a fost” sau ”ceea ce ar putea să fie”), și îngăduindu-ne să să ne concentrăm atenția pe ceea ce se întâmplă acum – ne manifestăm acceptarea, asumarea, încrederea și credința că, totul se desfășoară conform voinței Divine.

Când dorința de a avea încredere se transformă în credință, ea înlocuiește nevoia de a controla, a impune și stăpânii – disipând fricile și iluziile prin care mintea ni le induce.

Nu este ușor să renunțăm la imaginile plămădite de mintea noastră, căci ele sunt induse de convingeri subconștiente pe care adesea ne e greu să le conștientizăm. Și asta pentru că rutina obiceiurilor și atașamentelor noastre față de ele, au incorsetat în mintea și comportamentul nostru, credința falsă în realitatea lor. Ori ele sunt rodul programelor noastre mentale și a cunoașterii izvorâte din experiențe și amintiri trecute.

Prin a forma și a manifesta convingeri favorabile, a da curs la gânduri și emoții benefice, a avea curajul de a ne urma visul, a ne îngădui experimentarea vieții prin prisma lor, a ne asuma alegerile, acțiunile și consecințele aferente, fără eschivă sau supărare, și a ne dubla acțiunile și convingerea împlinirii năzuințelor noastre, prin crez – vor susține în timp, transformarea benefică a rezultatelor noastre și a vieții pe care o trăim, în armonie cu convingerile pe care le susține și le exprimăm prin gând.

Când în raport cu consecințele, trăirile și destinul nostru, intrăm în acceptare și asumare, la un moment dat, în calea noastră spirituală, începem să înțelegem că a venit vremea să ne simplificăm viața și să renunțăm la goana noastră și la încrâncenarea împlinirilor noastre material.

Atunci vom dobândi un nivel de conștiință a suficienței, mulțumirii și cumpătării, prin care începem să vedem esența vieții și risipa noastră de energie, în încercarea de a împlinii nevoi și interese ce nu ne servesc nici trupul, nici mintea, nici inima și nici sufletul.

Când nevoile noastre se vor estompa, când gândurile nu ne vor mai risipi energia pe iluzii, nemulțumiri, negativitate, supărări, lăcomii, ostilitate, judecăți, insuficiențe și frici – sufletul nostru își va regăsi pacea.

Atunci vom da preț și valoare vieții, și vom înceta a ne mai risipi timpul, energia și viața, hrănind supărări gratuite, sau încercând să-i modelăm, să-i schimbăm, sau să-i judecăm pe cei diferiți de noi, prin valori, vocație, experiențe, nevoi, năzuințe, educație și așteptări. Astfel ne vom simplifica viața, eliminând rând pe rând sursele și cauzele nefericirilor, fricilor și nemulțumirilor noastre.

Dacă prima parte a vieții o petrecem alergând să acumulăm lucruri materiale și să ne împlinim financiar, a doua ar trebui s-o dedicăm înțelegerii spirituale. Însă numărul mare de nevoi, neîmplinirile, nemulțumirile, ego-ul și experiențele negative, nu ne permit liniștirea sufletului, pentru a ne începe călătoria spirituală conștientă, și a ne îndeplinii în mod real și autentic, menirea pentru care am fost creați pentru a ne trăi și desăvârși experiența spirituală aici pe Pământ.

Când dobândim claritatea și maturitate spirituală, înțelegem calea simplă a vieții ce duce la abundență în toate planurile vieții. Din păcate, ”aroganța” tinereții, și lăcomiile materiale, ne fac orbi la adevăratele noastre daruri și valori. Astfel adesea, cei mai mulți își ratează viața printre lăcomii, insuficiențe, supărări, nemulțumiri, neîmpliniri, frici, iluzii, ranchiuni, invidii, ostilități, și orgolii.

În tot acest timp inima ne cheamă să revenim la adevărul ei și să ne trezim spiritu și conștiința, pentru a ne conecta trupul și mintea la ”Lumina din Cer”.

Noi însă, rămânem adesea surzi la chemare și orbi la realitățile consecințelor vieții, care prin nemulțumiri ne spun ca alegerile, gândurile, sentimentele și acțiunile noastre se bazează pe crezuri și convingeri eronate. Însă, fiind surzi și orbi, nu vedem lumina și calea, ignorând adesea mesajul divin și prețuirea propriei vieți și a propriului destin.

Inima ne cheamă la uniune, și la alăturarea de semenii noștri, pentru a crea prin iubire, unui spațiu sigur, pentru trezirea conștiinței noastre din starea de veghe, și a evolua la un palier superior de înțelegere și conștientizare a vieții, atât prin prisma irealității minții, cât și din cea a realității noastre spirituale.

A crea un spațiu al iubirii, al menține și al extinde către alții, nu e o lucrare fascinantă. E un efort identic cu cel în care alegând să trăim prin lumina adevărului inimii și pacea sufletului nostru, în prezent (renunțând la a hrăni, iluzii, nemulțumiri, supărări și frici), îl extindem asupra trecutului și al viitorului, vindecându-l.

Desigur, vom trăii în continuare provocările vieții, urcușurile și coborârile ei, ne vom mai simți frustrați și tentați să judecăm sau să învinuim, însă o vom face tot mai rar, căci capacitatea noastră de conștientizare și înțelegere – ne va stinge treptat nevoia reactivității și a manifestării instinctuale, lăsând loc manifestării iubirii necondiționate, eliberată de atașamente mentale și așteptări vanitoase.

Când ne vom elibera mintea de iluzii, negativitate și frici – vom înțelege că binele nostru este intim legat de binele celorlalți, vom înțelege că servind prin iubire, vocație și darurile noastre binele celorlalți, slujim și împlinim și binele nostru individual și comun.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Despre starea de “ILUZIE”
– STARE DE GRATIE
– REALITATE ȘI DESTIN
– DINCOLO DE ILUZII
– IN SLUJBA IUBIRII

“Cei mai mulţi oameni au o concepţie atât de limitată despre iubire încât în momentul în care un bărbat şi o femeie se întâlnesc, ei uită de întreaga lume, nimic nu mai există pentru ei. Ei nu s-au obişnuit încă să trăiască iubirea într-o manieră mai vastă, ei o sărăcesc, o mutilează; nu mai este iubirea divină care ţâşneşte şi potoleşte setea tuturor fiinţelor.

Adevărata iubire este cea care îmbrăţişează totalitatea creaturilor fără să se îngrădească, fără să se înrădăcineze lângă una singură. De acum înainte, trebuie ca bărbaţii şi femeile să fie instruiţi în nişte concepţii mai vaste, să arate mai puţină posesivitate şi gelozie: soţul să se bucure văzând că soţia sa îşi deschide inima întregii lumi, iar soţia, de asemenea, să fie fericită că soţul ei are o inimă aşa de largă. Aceasta nu îi împiedică să rămâne fideli unul celuilalt. Atunci când două fiinţe cu adevărat evoluate se căsătoresc, ele şi-au acordat dinainte această libertate mutuală; fiecare se bucură să poată iubi toate creaturile în cea mai mare puritate. Soţia îşi înţelege soţul, soţul îşi înţelege soţia, şi amândoi se îndreaptă împreună spre Cer, fiindcă trăiesc adevărata viaţă, viaţa nesfârşită.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 28 iulie

Recomandam urmatoarele articole:
– ADEVĂRATA IUBIRE
– IUBIRE ȘI DURERE
– ACORDAT LA IUBIRE
– CONECTARE LA IUBIRE
– SUFERINȚA DIN IUBIRE

Mintea umană nu poate cuprinde măreția Creației Divine și nici semnificația energiei luminii și a armoniei care stă la baza ființării sale – el poate doar intui și atinge prin Spirit și conștiință pură , propria măreție ce stă în înțelegerea și îmbrațișarea sufletului său prin grația și scânteia iubirii sale divine.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– STAREA DE GRATIE
– Iubirea – ca stare superioară de conștiință
– Capacitățile intelectuale ale oamenilor – depind de starea întregului lor organism
– Piatra – starea spre care regresează cel care nu se lasă pătruns de forțele spiritului
– Despre starea de “ILUZIE”

Ca să trăiești adevărata iubire, iubește și iubește-te dincolo de așteptările și limitările din mintea ta – pentru a rămâne mereu autentic și în armonie cu valorile tale sufletești și cu dragostea ce o sădești sau o dăruiești din inima ta.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– IUBIRE ȘI DURERE
– ACORDAT LA IUBIRE
– CONECTARE LA IUBIRE
– SUFERINȚA DIN IUBIRE
– Chei și încuietori – înțelepciune, iubire, adevăr: trei chei care deschid intelectul, inima și voința

Bună dimineața
și o zi plină de împliniri și frumusețe sufletească!
Vă doresc o săptămână a abundentei, plină de răspunsuri și soluții la întrebările și problemele cu care vă confruntați, menite să vă înfrumusețeze viața și să vă dea puterea de vă descoperii miracolul sinelui vostru autentic și lăuntric.

Viața și existența noastră trupească și spirituală de-o potrivă, este un dar divin și o mărturie certă a iubirii lui Dumnezeu. Ea merită să fie prețuită și celebrată, prin fiecare miracol al ei și prin toate experiențele și senzațiile lăuntrice, care ni se reliefează în splendoarea frumuseții lor, atunci când prin sinele nostru energetic și divin – suntem în armonie și comuniune cu vibrația energetică a iubirea lui Dumnezeu.

Atunci când sufletul ne este împăcat, când nevoile și fricile noastre sunt estompate și în locul nemulțumirilor ne oglindim în lume iubirea – tot ceea ce vedem, simțim și experimentăm, reprezintă oportunități extraordinare pentru a iubii, a învăța, a fi creativi, a materializa, a dărui și a fi pe deplin prezenți în propria noastră viață, ca parte a Întregului pe care-l formăm, care ne definește prin ceea ce suntem, și care ne induce viața și bucuria de a trăi.

Atunci când trăim în frică, negativitate, lăcomii, ostilitate sau falsitate, când grijile, nemulțumirile, nevoile și neîmplinirile ne copleșesc, și când nimic din ceea ce ni se întâmplă în viață nu este suficient de bun pentru a ne mulțumii – atunci trăim prin respingere, eschivă și neasumare, în afara armoniei minții și a sufletului nostru și în afara comuniunii cu frecvența de vibrație a luminii și a iubirii lui Dumnezeu.

Prin: – a simți nevoia de a ne judeca, – a-i judeca pe ceilalți, sau – a da vina pe conjuncturile lumii și a vieții, pentru neajunsurile cu care ne confruntăm, precum și, – a ne condamna experiențele, – a ne dezice de responsabilitatea alegerilor și consecințelor pe care prin ele le experimentăm,etc – nu facem altceva decât să ne învrăjbim împotriva vieții și a lumii (prin manifestarea negativității noastre și prin reiterarea traumelor, supărărilor, suferințelor și ne-iertărilor trecute), pierzând lecțiile și miracolele vieții.

A înțelege că viața nu este doar un proces de împlinirea a năzuințelor și nevoilor noastre, ci și un proces de învățare, acumulare, descoperire, experimentare, devenire și dăruire a valorilor și a darurilor noastre – denotă capacitatea sinelui nostru spiritual, de a-și conștientiza rolul, rostul i esența, și a-și exprima măreția și prețuirea pentru tot ceea ce suntem, există, facem, experimentăm avem și trăim.

Înseamnă, a înțelege că: – relațiile pe care le dezvoltăm cu noi înșine, – cu semenii noștri – cu habitatul în care trăim și cu Creatorul nostru – determină calitatea vieții pe care o trăim

Când ne simțim vrednici de iubirea lui Dumnezeu, ne simțim vrednici și să primim iubirea semenilor noștri, înțelegând că în aceeași măsură în care noi ne dorim beneficiile energiei iubirii, și ceilalți doresc să fie iubiți. Roadele însă, nu apar și nu pot fi culese, fără un proces de germinare, acumulare, maturizare și materializare, prin miracolul splendorii creației divină, prin care sâmburele se metamorfoză în fructul purtător de semințe.

Astfel nici noi nu putem cere sau aștepta să culegem roadele iubirii, cât timp nu am semănat sămânța ei în sufletele celor din jur, hrănindu-le cu energia luminii inimii și a sufletului nostru. .

A lua sau a pretinde ceea ce nu ne aparține de drept sau prin efortul nostru energetic și creativ, înseamnă a ne obliga inconștienți la plăți ulterioare, greu de exprimat sau cuantificat. E un fel de a fura, sau ”a lua cu împrumutul” ceva ce nu ne aparține, fără a cunoaște pedeapsa, dobânda sau scadența plății și nici dacă povara plății sau a pedepsei karmice o vom putea duce și suporta.

Atunci când inima tânjește, când sufletul dorește sau când mintea cere ori impune, singura cale de a nu experimenta trauma și durerea neajunsurilor, a insuficienței sau a lipsei – este aceea de a învăța, a experimenta, a dezvolta abilități, a acumula cunoaștere și a dobândirii înțelegere, pentru a ști să semănăm în mod autentic ceea ce dorim să culegem și apoi să dăruim darurile abundenței noastre.

Când vom înțelegem darurile primite de la Dumnezeu și le vom ști prețui – vom înțelege că, așa cum nici El nu-și condiționează iubirea și lumina prin care ne învață și ne călăuzește viața – și noi avem datoria de onoare, să ne dăruim darul, prin energia iubirii și a luminii cunoașterii, a vocației, a harurilor, a experiențelor și a înțelesurilor dobândite în timp.

Răspunsurile vieții la rugămințile, visurile și năzuințele noastre, le vom putea vedea și înțelege doar când sufletul nostru se va liniști, și mintea va înceta să ne ”uzurpe” viața și să ne copleșească sufletul prin nemulțumiri, dezamăgiri și frici. Încrederea în noi și în răspunsurile pe care le primim, prin ”mesagerii”, prin informațiile cu care intrăm în contact, și prin lecțiile consecințelor și experiențelor vieții – o vom dobândi când vom deveni complet neutrii în legătură cu ceea ce ni se întâmplă în viață.

Pentru a vedea, a intui și a înțelege sensul mesajelor noastre, nu e nevoie să vedem lucrurile într-o lumină favorabilă și nici să ”gândim pozitiv”. Este însă absolut necesar să renunțăm la a vedea și a interpreta consecințele, trăirile, atitudinea semenilor noștri și experiențele pe care le trăim, într-o lumină negativă.

E nevoie să încetăm a ne verbaliza nemulțumirile sau a ne impune așteptările în legătură cu evenimentele și circumstanțele vieții sau privind comportamentul și atitudinea celor din jur.

A hrăni așteptări, devine sursă artificială a nemulțumirilor pe care prin consecințelor pe care le atragem, ajungem să le trăim. Împotrivirea, respingerea, nerăbdarea, neîncrederea sau încrâncenarea împotriva a ceea ce este și vine prin energiile vieții spre noi, nu face altceva decât să modifice în mod defavorabil experiențele pe care le trăim.

Mai devreme sau mai târziu, va trebui să învățăm să lăsăm lucrurile să se întâmple în modul lor firesc, să acceptăm ceea ce este și vine spre noi (ca o consecință firească a convingerilor, alegerilor, și a sentimentelor exprimate prin gândurile noastre), fără a ne plânge, lăsând viața și consecințele noastre să vină spre noi, observându-le așa cum le-am materializat.

A rămâne în miezul evenimentelor vieții, dar a ne detașa de poverile, fricile și probleme pe care deciziile eronate ni le aduc – alegând să le privim în mod neutru, din exterior – ne ajută să le vedem cauzele și sursa problemelor la baza lor.

Astfel, vom înțelege la nivel energetic, emoțional și comportamental, starea benefică pe care trebuie să o adaptăm la nivel de convingere și gând, pentru a transforma efectul potrivnic al consecinței, într-o cauză benefică, menită să genereze rezultate și consecințe favorabile (vizualizate la nivel de dialog mental, prin puterea intențiilor noastre pozitive).

Dumnezeu nu ne cere să ne convertim credințele, nici să renunțăm la ele și nici să renunțăm la intelectul nostru. El ne cere prin certitudinea experienței dovezilor palpabile ale consecințelor vieții, prin circumstanțele și dovezile ei, și prin experiența efectului cauzalității – să încetăm a mai judeca, a mai căuta vinovați, a mai impune așteptări, voința proprie, modul nostru de a interpreta și a ne imagina realitatea.

Fiecare dintre noi avem propriul drum, propriile experiențe de dus, propriile poveri și propriile lecții de învățat.

Nimeni nu se poate substitui vieții, trăirilor și lumii sufletești a celorlalți, așa că nu putem nici înțelege în mod obiectiv rostul experiențelor, atitudinea și alegerile celorlalți, pentru a fi în vreun fel îndreptății să-i judecăm sau să-i contestăm.

Datoria noastră este aceea de a ne feri sufletul de divizarea lui, și a căuta să ne împlinim propria viață, curățind karmic, poverile, negativitatea, ostilitatea sufletească și neajunsurile pe care le cărăm cu noi.

Tot ceea ce ne induce suferință, ne otrăvesc viața, distorsionându-ne gândurile, simțurile, credințele și capacitatea de a vedea, a prețui și manifesta viața, în splendoarea ei, dincolo de lipsuri, nemulțumiri și de obstacole inerente în procesul de învățare a iubirii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Răspunsuri – la întrebările noastre. Metodă de a le obține
– Reacţia de răspuns la evenimentele vietii
– Tu stii si singur raspunsurile pe care le tot astepti de la cei din jurul tau
– MIRACOLE
– DIALOG CU DUMNEZEU