Category Dezvoltare spirituala

“Privind soarele, centrul sistemului nostru solar, încercați să vă regăsiți propriul centru, spiritul vostru, care este atotputere, înțelepciune perfectă, atotcunoaștere, iubire universală, și apropiați-vă zilnic de el. Atât timp cât veți rămâne rupți de centru, veți fi hâțânați, la discreția vânturile și a furtunilor ce suflă peste lume.

Desigur, îmi veți spune că sarcinile vieții zilnice vă obligă să părăsiți centrul pentru a vă continua activitățile la periferie. Chiar dacă este nevoie să vă îndepărtați din când în când de centru, aceasta nu vă obligă să rupeți legăturile cu el. Dimpotrivă, cu cât aveți mai multe activități în lume, la periferie, cu atât mai mult trebuie să întăriți legătura cu spiritul. Fiindcă din acest centru primiți energia, lumina, pacea, pentru a vă putea înfăptui cu bine toate acțiunile. Iar soarele vă ajută să mențineți legătura cu centrul din voi.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 28 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Soarele – să îl vizităm cu sufletul și spiritul nostru
– Virtuțile – sunt niște semințe ce cresc sub soarele spiritual
– Răsăritul de soare – o repetiție a primei dimineți de pe pământ
– Prietenii – soarele ne arată cum să îi atragem
– La răsăritul soarelui – să învățăm să ne concentrăm toate energiile pentru a străluci apoi în spațiu

“Iisus spunea: „Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez.” Dar cine, printre Inițiați poate pronunța o asemenea frază? Cine știe ce înseamnă cu adevărat a lucra? „Eu meșteresc…eu mă necăjesc…eu îmi sparg capul…eu fac niște încercări nefericite”, iată tot ceea ce pot spune cei mai mulți oameni. A lucra înseamnă complet altceva. Iată de ce, de două mi de ani, nu s-a sondat profunzimea acestei fraze:„Tatăl Meu până acum lucrează; și Eu lucrez”; ea ea rămas nefolosită, lipsită de sens. Oare ne-am întrebat ce este această lucrare a Domnului, cum lucrează El, în ce fel s-a asociat Iisus acestei lucrări?

Lucrarea lui Hristos este de a purifica, de a armoniza, de a lumina pentru a face ca totul să conveargă spre Izvorul Divin, care, în schimb, își revarsă curenții de viață pe întregul pământ. Este demn de a spune „eu lucrez” numai cel care a reușit să se înalțe până la Spiritul Divin pentru a se impregna de chintesența sa, făcând să beneficieze toate creaturile de ea.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 26 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Învierea – începe printr-o lucrare asupra vieții din noi
– Piatra filosofală, elixirul vieții imortale, panaceul universal, oglinda și bagheta magică – simboluri ale lucrării spirituale
– Lucrarea fizică – utilitatea sa pentru viața spirituală
– Legile înțelepciunii și metodele iubirii – după care trebuie să lucrăm
– Lucrarea spirituală – constituie adevărata odihnă

“Cu cât o ființă devine mai sensibilă, cu atât mai mult ea se expune suferinței la tot ce vede și aude în jurul ei. Oare, trebuie ca ea să devină insensibilă pentru a nu mai suferi? Nu. Cu un astfel de raționament, ea va deveni repede la fel de dură ca piatra. Nu trebuie să ne temem că suferim, iar suferința nu trebuie luată prea mult în considerație. Chiar dacă trebuie să suferim, este de preferat să ne creștem sensibilitatea, fiindcă gradul ei de sensibilitate determină măreția, înălțimea morală a unei ființe umane. Ea nu trebuie însă să confunde sensibilitatea cu sensibilitatea afectată.

Pentru știința spirituală, a fi sensibil înseamnă a fi capabil să te deschizi din ce în ce mai mult splendorii și bogățiilor Cerului, să captezi minunile lumii divine încât să nu mai simți atât de mult prostia, vulgaritatea și răutatea oamenilor. Marii Maeștri și, deasupra lor Îngerii, Arhanghelii nu suferă de urâțenie: ei nu o văd. Ei văd numai frumusețea și ei se află fără încetare în bucurie.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 25 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Sensibilitatea – este tocită de excese
– Sensibilitate – și sentimentalism
– Morții – sensibilitatea lor la cuvintele celor vii
– Sensibilitatea – să căutăm să îi ameliorăm manifestările
– Adevărul – nu putem decât să ni-l apropiem

“Maestrul Peter Deunov oferea următoarea regulă: „Așează bunătatea ca bază a vieții tale, dreptatea ca măsură, înțelepciunea ca limită, iubirea ca încântare și adevărul ca lumină.” Dacă aprofundăm această regulă, o vom găsi extrem de instructivă.

Bunătatea este singura bază solidă pe care se poate așeza o construcție. Chiar dacă această construcție este frumoasă, inteligentă, ea se va prăbuși dacă bunătatea, această bunăvoință ce suntem în stare să o manifestăm către toate ființele, nu o susține.

Dreptatea este o calitate a măsurii. A fi drept, așa cum indică simbolul balanței, înseamnă să știi să păstrezi mereu echilibrul: să nu cântărești pe un singur taler, ci să veghezi să adaugi puțin într-o parte, să iei puțin din cealalta…

Înțelepciunea este o limită, adică o frontieră datorită căreia ne putem apăra de dușmanii exteriori și interiori care ne amenință.
Iubirea ne dă gustul lucrurilor. Chiar dacă nu posedăm bogăția, cunoașterea, gloria, viața ne va părea insipidă fără iubire!
Adevărul este lumina ce ne luminează calea: datorită lui noi înaintăm, fără să riscăm să ne rătăcim sau să cădem.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 23 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Forța – folosirea ei nu rezolvă problemele
– Mila – regăsirea sensului originar al acestui cuvânt
– Gândurile – niște entități vii și active
– Binele – realizarea sa cere niște sacrificii
– ACCEPTARE

“Observăm peste tot niște trandafiri, oferim niște trandafiri, dar, oare, ce ne aduce aceasta atât de mult? I-am pus într-o vază, apoi nu le mai acordăm nici o atenție; de abia dacă le simțim parfumul, trecând pe lângă ei. Și totuși, un trandafir devine mai viu dacă îl priviți cu o conștiință luminată: un contact se stabilește între el și voi, simțiți că o creatură minunată locuiește această floare și că ea vi se adresează.

Unii vor spune că nu este posibil, că așa ceva se citește numai în povești. Ei nu vor putea auzi niciodată vocea florilor. În realitate, există mai multe modalități de a auzi vocea florilor. Dacă ceea ce eu vă spun vă pare extras dintr-o poveste, să știți că poveștile nu sunt numai niște simple istorioare inventate pentru copii de unii oameni care aveau multă imaginație. Ceea ce se spune în povești are o realitate foarte profundă, și o veți putea sesiza în ziua în care veți reuși să vă deschideți pentru a face niște schimburi cu întreaga natură. ”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 22 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– FLOAREA ALBA
– Vara – floarea dă naștere fructului
– Limbajul – este responsabil de multe evenimente fericite și nefericite
– De la omidă la fluture – procesul evoluției
– SUFLETE ÎNFLORATE

“Părăsind pământul, omul nu trebuie numai să-și părăsească bunurile materiale: tot ceea ce, în domeniile inteligenței și al sensibilității, îi vine de la alte persoane, niște cărți, niște opere de artă se șterg deopotrivă, exceptând cazul când el le-a verificat, le-a experimentat, le-a trăit în profunzime. Dacă nu este cazul, când el va reveni în încarnarea următoare, el va trebui să reînvețe totul cu multă dificultate. Chiar dacă cineva poate vorbi sau scrie despre tot felul de subiecte, aceasta nu dovedește că el le cunoaște cu adevărat, și poate că va trebui să reia totul de la început, ca și cum ar fi fost ceva nou pentru el.

Iată unul dintre cele mai evidente exemple. Bărbații și femeile se căsătoresc, ei au copii, dar mulți se simt persecutați și pierduți, ca și cum ar trăi această situație pentru întâia oară. Și totuși, de câte ori nu au cunoscut-o în precedentele lor încarnări! Dar, cum ei nu au căutat niciodată să aprofundeze cu adevărat rolul și responsabilitățile lor de soț, de soție, de părinți, este ceva complet nou pentru ei, și ei comit unele greșeli, ei suferă…Așadar, fiecare rol, fiecare activitate trebuie luată în serios, pentru a nu vă găsi prea mult împovărați într-o viitoare încarnare. ”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 21 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Reîncarnarea – o aplicație a legii cauzelor și a consecințelor
– Ciclul Reincarnarea – Dovezi ale reincarnarii in Evanghelii (B)
– Ciclul Reincarnarea – Dovezi ale reincarnarii in Evanghelii (A)
– Sentimentele rele – sunt dăunătoare pentru cel care le resimte înainte de a fi pentru cei care le inspiră
– CONSECINȚE ȘI DESTIN

“Fiecare dintre voi este locuit de o flacără, o aspirație divină și, oricât de slabă ar fi aceasta, depinde de voi să o întrețineți pentru ca ea să devină un jar imens. Când începeți să simțiți această flacără arzând în voi, fiți prudenți, să nu o expuneți tuturor curenților de aer ce ar putea să o stingă; adică, să nu frecventați pe oricine, să nu citiți orice, să nu vizionați orice fel de spectacol: alegeți cele mai bune influențe pentru inima voastră, pentru intelectul vostru, pentru sufletul și spiritul vostru, niște influențe ce vă întăresc interior.

În ziua în care vă veți simți cu adevărat solizi, de nezdruncinat, veți putea să înfruntați totul, iar aceleași condiții, aceleași întâlniri ce altădată vă doborâseră, acum vă întăresc. Atunci când o flacără a găsit suficientă hrană pentru a se transforma într-un jar, nici o furtună nu o poate stinge; dimpotrivă, ea o ațâță.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 20 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Flacara Violet, intre sacru si profan!
– A PASI DINCOLO DE FRICA
– RIDICAREA VALULUI
– Duhul Sfânt – soțul luminii
– CONTINUA SA GASESTI IUBIREA

“Metamorfoza omizii în fluture este un proces al cărui echivalent îl putem găsi în viața noastră psihică. Pe parcursul unei perioade din existența sa (iar aceasă perioadă poate dura veacuri întregi!), ființa umană este precum omida care are nevoie să se hrănească cu niște frunze, adică să-și satisfacă poftele pe cheltuiala altora, și ea îi murdărește, îi distruge. Dar, într-o zi îi este rușine de purtarea sa și ea decide să se îndrepte; ea începe astfel să pătrundă în sinea sa și se roagă, meditează, pregătind o gogoașă pentru a-și ocroti lucrarea interioară. Până în ziua în care, din această gogoașă, iese un fluture care zboară în aer.

Veți spune: „Care este această gogoașă ce trebuie să o pregătim?” Este aura. Discipolul care începe să conștientizeze puterea aurei, care lucrează asupra aurei, nu se mai „hrănește” cu ființe; el este ca un fluture care nu mai mănâncă frunze, ci zboară cu ușurință, din floare în floare, pentru a se hrăni cu nectarul lor. Diferența dintre un om obișnuit și un Inițiat se poate rezuma foarte simplu: felul în care ei se hrănesc.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 16 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Paradisurile artificiale – marturisesc nevoile sufletului căruia nu i se dă adevărata hrană
– Prietenii – soarele ne arată cum să îi atragem
– Natura – să încercăm să intrăm în legătură cu toţi locuitorii ei
– Depășirea de sine – un contact cu Eul Superior
– Experiența mistică – o tentativă de a captura spiritul divin

“Metamorfoza omizii în fluture este un proces al cărui echivalent îl putem găsi în viața noastră psihică. Pe parcursul unei perioade din existența sa (iar aceasă perioadă poate dura veacuri întregi!), ființa umană este precum omida care are nevoie să se hrănească cu niște frunze, adică să-și satisfacă poftele pe cheltuiala altora, și ea îi murdărește, îi distruge. Dar, într-o zi îi este rușine de purtarea sa și ea decide să se îndrepte; ea începe astfel să pătrundă în sinea sa și se roagă, meditează, pregătind o gogoașă pentru a-și ocroti lucrarea interioară. Până în ziua în care, din această gogoașă, iese un fluture care zboară în aer.

Veți spune: „Care este această gogoașă ce trebuie să o pregătim?” Este aura. Discipolul care începe să conștientizeze puterea aurei, care lucrează asupra aurei, nu se mai „hrănește” cu ființe; el este ca un fluture care nu mai mănâncă frunze, ci zboară cu ușurință, din floare în floare, pentru a se hrăni cu nectarul lor. Diferența dintre un om obișnuit și un Inițiat se poate rezuma foarte simplu: felul în care ei se hrănesc.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 15 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Omule, indrazneste!
– Omraam Mikhael Aivanhov – Ştiinţa educaţiei
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1961.12.27 – A gandi corect. Iubirea in cele trei lumi (A)
– ADEVARATA INTELEPCIUNE
– ESENTA TA

“Întâlnim persoane care, pretinzându-se necredincioase, afirmă că le invidiază pe cele care au credință. Ele nu merg însă mai departe; ele procedează ca și cum, a avea sau a nu avea credință, este ceva ce nu depinde în mod absolut de ele, credința fiind o înzestrare primită sau nu de la natură. Tocmai aici ele se înșeală: în realitate, credința este o cristalizare a unei cunoașteri trecute, ea se bazează pe o experiență a lumii divine făcută odinioară, o experiență ce a lăsat în fiecare ființă niște urme de neșters și care depind de ea să le însuflețească.

Multe persoane regretă că nu au credință, percepând în mod confuz în sinea lor prezența unor asemenea urme: ele simt că le lipsește ceva esențial. Dar, dacă ele nu fac nimic să îl regăsească, ele vor suferi încă mult timp această lipsă, din ce în ce mai mult. Credința provine dintr-o lucrare. Așadar, să nu ne închipuim că, nefăcând nimic, vom găsi credința dintr-odată, într-o clipă, sub efectul unei grații divine de neașteptat. Este imposibil: noi trebuie să lucrăm, chiar pentru a obține credința și a o păstra.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 4 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Speranță, credință, iubire – forma, conținutul, sensul
– CREDINȚĂ
– Seninătatea înțeleptului – îi este inspirată de credința sa în forța spiritului
– CREDINȚĂ
– CREDINȚA IUBIRII