Category Dezvoltare spirituala

Cuvinte de intelepciune – 1 octombrie 2014

Atunci când partenerul tău este trist sau mânios, trebuie să ştii că acele sentimente sunt responsabilitatea lui, nu a ta. Poate că tu ai declanşat sentimentele, dar nu tu eşti cauza lor fundamentală şi nici nu eşti responsabil pentru modificarea stării celuilalt.

Aceasta nu înseamnă că încetează să-ţi mai pese. Poţi să nutreşti o afecţiune profundă, fără să-ţi asumi o responsabilitate care nu-ţi aparţine. Întrucât nu accepţi să ai un sentiment nejustificat de vinovăţie, din punct de vedere emoţional eşti liber să-i răspunzi celeilalte persoane într-un mod plin de afecţiune.

Îi poţi face un mare dar numai ascultând ce simte ea – fără a încerca să schimbi sau să îndrepţi ceva. Nu ai putea face asta dacă te-ai simţi responsabil pentru durerea sau tristeţea ei. Întrucât nu te simţi responsabil, îi poţi oferi spaţiul necesar pentru ca ea să se împace cu emoţiile ei.

Un simplu gest de sprijin poate avea un rezultat foarte profund. El face ca persoana să ştie că este iubită şi acceptată, indiferent ce simte – şi, astfel, prietenia capăta o bază foarte solidă.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– A da un sfat
– David R. Hawkins – Renunţarea la aşteptări
– David R. Hawkins – Beneficiile renunţării
– Cerul înstelat – tot ce ne aduce contemplarea sa
– INCEPUTURI, SFARSITURI SI INCHEIERI

Lecţia 12

“Sunt indispus pentru că văd o lume lipsită de înţeles.”

Importanţa acestei idei constă în faptul că ea conţine o corecţie adusă unei distorsiuni perceptive majore. Eşti de părere că ceea ce te indispune este o lume înfricoşătoare, sau o lume tristă, sau o lume violentă sau o lume dementă. Toate aceste atribute îi sunt conferite de tine. Lumea, în sine, este fără înţeles.Aceste exerciţii se fac cu ochii deschişi.
Priveşte în jurul tău, de data asta cât mai pe îndelete. Încearcă să-ţi imprimi un ritm, aşa încât deplasarea lentă a privirii tale de la un lucru la altul să se facă într-un interval de
timp cât mai constant. Nu permite ca timpul deplasării să se lungească sau să se scurteze simţitor, dar încearcă, în schimb, să păstrezi un tempo egal, măsurat, până la capăt. Ceea ce vezi nu contează. Te deprinzi în timp cu aceasta, în timp ce acorzi fiecărui lucru asupra căruia ţi se opreşte privirea, atenţie egală şi timp egal. Iată un prim pas în a învăţa să le conferim tuturor valoare egală.
Uitându-te împrejur, spune în sinea ta:
“Mi se pare că văd o lume înfricoşătoare, o lume periculoasă, o lume ostilă, o lume tristă, o lume rea, o lume nebună.”
şi aşa mai departe, folosind orice termen descriptiv care îţi vine în minte. Dacă se nimereşte să-ţi vină termeni mai degrabă pozitivi decât negativi, include-i. S-ar putea, de pildă, să ţi se pară “o lume bună” sau “o lume satisfăcătoare”. Dacă asemenea termeni îţi vin în minte, foloseşte-i alături de ceilalţi. S-ar putea să nu înţelegi încă de ce aceste adjective “frumoase” aparţin de aceste exerciţii, dar aminteşte-ţi că “o lume bună” implică una “rea”, iar o “lume satisfăcătoare” o implică pe cea “nesatisfăcătoare”. Toţi termenii care îţi trec prin minte sunt subiecte potrivite pentru exerciţiile de astăzi. Calitatea lor aparentă nu contează. Încredinţează-te că nu modifici intervalele de timp între aplicarea ideii de astăzi la ce ţi se pare plăcut şi la ce ţi se pare neplăcut. Având în vedere scopul acestor exerciţii, între ele nu este nici o diferenţă. La sfârşitul perioadei de exersare, adaugă:
“Dar sunt indispus pentru că văd o lume lipsită de înţeles.”
Ce este lipsit de înţeles nu este nici bun nici rău. De ce, atunci, te-ar indispune o lume lipsită de înţeles? Dacă ai putea accepta lumea ca fiind lipsită de înţeles şi ai lăsa să fie scris pe chipul ei adevărat, în loc să îl scrii tu, aceasta te-ar face nespus de fericit. Dar, fiindcă este lipsită de înţeles, te simţi îndemnat să scrii pe chipul ei ceea ce ai vrea tu să fie lumea. Şi tocmai asta vezi în ea. Tocmai asta este, într-adevăr, lipsit de înţeles. Sub cuvintele tale stă scris Cuvântul lui Dumnezeu. Adevărul te indispune acum, dar când cuvintele tale vor fi şterse, le vei vedea pe ale Lui. Acesta este scopul ultim al acestor exerciţii.
Este suficientă aplicarea de trei sau patru ori pentru astăzi, iar perioadele de exersare să nu depăşească un minut. S-ar putea să ţi se pară şi acesta prea lung. Pune capăt exerciţiilor de îndată ce simţi încordare.

Cuvinte de intelepciune – 30 septembrie 2014

Nimic nu dezechilibrează mai repede o relaţie, decât frecventele acceptări de a-l învinovăţi pe celălalt şi de a te culpabiliza.

Nu uita că trebuie să-ţi disciplinezi propria viaţă.

Nu eşti întotdeauna fericit. Atunci când trăieşti singur, ai momente de tristeţe, de auto încriminare, de frică, de nelinişte, ai sentimentul că eşti nevrednic şi ratat. Ai nevoie să scoţi la suprafaţă aceste momente şi să îmbrăţişezi aceste gânduri şi sentimente cu compasiune – altfel nu vei putea trăi.

Ce te face să crezi că nu va trebui să faci acelaşi lucru şi în cadrul unei relaţii?

Adevărul este că ai nevoie să fii încă şi mai plin de compasiune fată de tine însuţi – şi încă şi mai responsabil faţă de gândurile şi sentimentele tale, atunci când trăieşti alături de altcineva.

Asta, pentru că tendinţa ta egotică şi cea a partenerului tău va fi aceea de a vă învinovăţi reciproc pentru stările voastre emoţionale negative.

A te abţine de la o astfel de atitudine este una din cele mai mari provocări ale unei relaţii.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– Invidia, una dintre cele mai grele boli spirituale
– Un principiu care iti va schimba viata!
– A folosi afirmaţii pentru a nega sentimente
– Perceptia
– Ispitele evolutiei spirituale: devalorizarea

Cuvinte de intelepciune – 29 septembrie 2014

Unele conflicte între oameni au puţin de-a face cu datele unei situaţii şi foarte mult de-a face cu
demonii interiori care sunt deranjaţi şi scoşi afară din adâncurile lor întunecate, în lumina conştientei conştiente.

Partenerul tău nu este responsabil pentru demonii tăi, nici tu nu eşti responsabil pentru ai lui. Dar voivă ajutaţi unul pe celălalt, pentru a accede la o mai mare conştientă. A trăi cu o altă persoană adesea îţi declanşează stările cele mai ascunse şi provoacă explozii neaşteptate. Temerile tale, pur şi simplu, nu pot rămâne ascunse. Asta nu-ţi face întotdeauna plăcere. Dacă tu te aştepţi să îţi facă mereu plăcere, vei fi foarte dezamăgit. Fiecare relaţie trece de la povestea de dragoste la realism –
şi apoi la adâncurile disperării. Cuplurile cad din starea de graţie, la fel ca persoanele individuale. Fiecare are o noapte întunecată a sufletului, o încleştare cu tărâmul demonic.

Cuplurile care îşi înfrunta demonii şi păşesc dincolo de frică, câştiga o bătălie decisivă împotriva propriei lor ignoranţe. Ele sunt cele care transcend limitele pe care le-au impus anterior iubirii. Ele sunt cele care învaţă să iubească fără condiţii.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– Dependent de o poveste de dragoste
– Din învăţăturile unui preot iezuit
– Sufletul pereche
– Farmacie pentru suflet
– Folosirea puterii mentale pentru acumularea si dirijarea fortei vitale in corp

Cuvinte de intelepciune – 28 septembrie 2014

Atunci când ceilalţi îţi cer opinia sau sfatul, te rog împărtăşeşte-ţi experienţa, cu menţiunea că s-ar putea să nu li se aplice şi lor. A împărtăşi ceea ce funcţionează pentru tine le poate fi de ajutor celorlalţi, numai dacă le păstrezi un spaţiu în care ei să poată auzi ce le spune propriul lor ghid interior.

Atunci când simţim un impuls de a împărtăşi celorlalţi ce gândim, dorinţa de a-i ajuta poate fi un atac mascat.

Aşa că, trebuie să fim extrem de atenţi şi să ne întrebăm: “Oare pot eu comunica acest lucru cu respect, fără să fiu ataşat de felul în care va fi primit?” şi: “Oare povestea mea îi va putea da forţă celui cu care vorbesc?” Dacă răspunsul este “nu”, atunci e mai bine să o laşi pe altă dată.

Faptul că cineva îţi cere sfatul, nu înseamnă că tu ai un sfat bun de dat. Dacă adevărul e că nu ştii ce să spui, atunci a spune: “Nu ştiu” poate fi un mare dar făcut celuilalt, pentru că îl ajută să-şi întoarcă privirile spre interior, pentru a găsi propriul răspuns.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– Eckhart Tolle – Sfaturi #06
– Sfaturi pentru sănătate
– Pacea – sau cum să ne hrănim în planurile fizic și psihic
– Cum să ne comportăm cu Maestrul nostru spiritual
– Dependent de o poveste de dragoste

Cuvinte de intelepciune – 27 septembrie 2014

Toate judecăţile, opiniile şi interpretările maschează adevărul. Toate sunt forme de abuz. Atâta vreme cât judeci pe cineva, nu poţi vedea adevărul cu privire la acea persoană. Ceea ce vezi este doar omască.

Numai atunci când îţi dai jos propria-ţi masca, poţi vedea dincolo de măştile pe care le poartă ceilalţi. Abia atunci vezi cine sunt oamenii cu adevărat. Abia atunci îi vezi pe ceilalţi, aşa cum te vede Dumnezeu pe tine.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– DE CE PORTI MASCA?
– Filmul vieţii noastre
– EGO-ul – umbra din noi
– Toate motivaţiile se găsesc în planul cauzal
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1968.07.28 – A primi si a darui (A)

Cuvinte de intelepciune – 26 septembrie 2014

Atunci când îi învinovăţeşti şi îi judeci pe cei din viaţa ta, vei trăi experienţa separării. Poţi realiza o punte de legătură peste această separare, numai comunicând cu ceilalţi, într-un mod lipsit de ostilitate.

Dacă ai un sentiment de mânie, de exemplu, lasă cealaltă persoană să ştie că eşti mânios, dar nu o învinovăţi pe ea pentru că te “face” să fii mânios.

Nu îţi ascunde sau deghiza mânia. Admite-o în mod deschis. Asumă-ţi responsabilitatea pentru ea. Comunică cu onestitate ceea ce simţi şi apoi ascultă, fără să judeci, cum se simt ceilalţi. În acest fel, eviţi stările extreme de a-ţi înăbuşi sentimentele, sau de a le proiecta şi de a-i ataca pe ceilalţi.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– DESPRE COMUNICAREA CU DUMNEZEU
– Momentul prezent
– Curs de miracole – culegere de exerciţii
– Trădarea emoţională şi sexuală
– Manipulator de suflete sau metafizician genial?

Cuvinte de intelepciune – 24 septembrie 2014

În orice relaţie vor exista momente când nu vei fi de acord cu partenerul tău. Problema este cât de bine te vei descurca când nu veţi fi de acord? Există oare loc în relaţia voastră pentru ca amândoi să aveţi opinii diferite, cât şi interese şi activităţi pe care nu le împărtăşiţi? O relaţie care, pentru a se dezvolta, cere o înţelegere desăvârşită şi o împărtăşire totală a opiniilor şi intereselor nu poate fi una realistă. Aceasta înseamnă să aştepţi mult prea mult de la orice relaţie.

Atunci când dragostea ta pentru partenerul tău se bazează pe acceptare şi nu pe contract, ai o şansă mai bună de a crea o intimitate reală. Contrar a ceea ce cred mulţi, într-o relaţie bună nu e nevoie să împărtăşeşti totul cu partenerul tău. Mai degrabă, ea îţi cere să aveţi acea încredere reciprocă unul încelălalt, care să a permită să fiţi autentici şi să vă exprimaţi pe voi înşivă – atât separat, cât şi împreună.

Desigur că intimitatea vine din intensitatea şi profunzimea îmbrăţişării voastre. Dar ea vine şi din dorinţa voastră de a renunţa, când e cazul, şi de a vă sprijini unul pe celălalt, atunci când există lucruri pe care nu le puteţi împărtăşi.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– Tara Brach – Radical Acceptance – [Guided Meditations]
– Filmul vieţii noastre
– Camera roșie – Conștientul Colectiv
– J. Donald Walters – Meditaţia pentru începători
– David R. Hawkins – Renunţarea la aşteptări

Cuvinte de intelepciune – 22 septembrie 2014

E uşor să devii dependent de o poveste de dragoste.

Aşa cum se întâmplă cu toată lumea, şi ţie îţi place să te îndrăgosteşti foarte tare. De aceea, atunci când o relaţie se sfârşeşte şi te simţi trist şi părăsit, cauţi imediat o altă relaţie care să-ţi refacă moralul.

A te îndrăgosti seamănă foarte tare cu un drog. Te poartă foarte sus, pentru o scurtă perioadă de timp – dar prăbuşirea e inevitabilă. Apoi, dacă ai devenit dependent, ieşi afară şi mai iei o doză. Găseşti pe altcineva de care să te îndrăgosteşti – şi vă pierdeţi unul în celălalt.

Nu trebuie să aveţi prea multe în comun ca să te îndrăgosteşti. Atunci când te simţi bine, ţi se pare că poţi împărtăşi totul cu partenerul tău. Numai atunci când drogul îşi pierde efectul, realizezi că e posibil ca tu şi cealaltă persoană să nu prea aveţi multe în comun. Poate fi foarte dureros să te uiţi la cineva cu care ai împărţit patul trei sau patru luni şi să îţi dai seama că aveţi sisteme de valori, intereseşi ţeluri diferite.

Tuturor le place să se îndrăgostească. Cui nu i-ar place “să-i fiarbă hormonii”? Dar foarte puţini oameni realizează cât de periculos poate fi acest lucru.

Într-adevăr, foarte puţine cupluri supravieţuiesc perioadei când sunt “îndrăgostiţi”. Acelea care supravieţuiesc sunt cele care fie că îşi fac timp să se cunoască înainte de a se îndrăgosti –
fie că sunt, pur şi simplu, norocoase.

Autor: Paul Ferrini

Recomandam urmatoarele articole:
– Capitolul 3 – Cum să medităm?
– Moralitate şi sex
– Libertatea – se găsește numai la vârf, în Dumnezeu
– Eckhart Tolle – Sfaturi #01
– ȘTIRILE DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂȚII

Pentru o clipă, să ne închipuim că nu ştim absolut nimic despre spiritualitate. Să ne imaginăm însă că ştim un singur lucru cert: că nu ştim nimic! Nu ştim nici cine suntem, nici pentru ce am venit în această întrupare, nici care e menirea noastră pe acest pământ. Uneori cunoaşterea se poate transforma într-o nebuloasă care se întăreşte tot mai mult pe măsură ce omul caută şi tot caută, dar nu găsește nimic care să-i întregească ființa. Setea omului către cunoaştere e cu două tăişuri atunci când această sete nu-l duce către ceva concret sau şi mai mult decât atât, nu-i dă destulă susţinere pentru a se putea sprijini pe ea oricând. Astfel încât, dacă această cunoaştere mai mult te încurcă decât te ajută, uită de ea măcar pentru un moment.