Category Gandul Zilei

“Credincioșii tuturor religiilor au ca un prim crez că Dumnezeu este creatorul cerului și al pământului. Ei Îl pomenesc în rugăciunile lor și Îl cântă în cântecele lor, apoi se întorc la ocupațiile lor obișnuite. Soarele, luna și constelațiile răsar și apun pe cer; pe pământ, florile înfloresc, fructele se coc, râurile curg…Întreaga natură Îl slăvește fără încetare pe Creator, sărbătorindu-i opera.

Ce fac în acest timp oamenii? Ei se întâlnesc ca să preamărească o anumită persoană care posedă talent, unele calități sau virtuți sau se slăvesc pe ei înșiși. A-L slăvi pe Dumnezeu nu face parte din preocupările lor. Chiar cei care au făcut-o pentru un moment în rugăciunile sau cântecele lor se gândesc apoi să Îi adreseze cât mai multe plângeri sau cereri. Oare conștientizează ei vreodată această contradicție?”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 17 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Îngerii rebeli – se vor întoarce într-o zi la Dumnezeu
– Voința lui Dumnezeu: să ne vadă crescând în iubire, înțelepciune și adevăr
– Ierarhiile îngerești – prin care ne legăm de Dumnezeu
– Nici o pedeapsă nu ne este impusă de Dumnezeu
– Osânda veșnică a păcătoșilor – această credință este în contradicție cu iubirea și înțelepciunea lui Dumnezeu

“Orice vârstă ați avea, străduiți-vă să fiți niște copii încrezători, bucurându-vă de cele mai mici lucruri, uitând repede jignirile și eșecurile, niște copii cu o inimă dispusă mereu să iubească. Astfel nu veți îmbătrâni niciodată.

Dacă Inteligența Cosmică determină neapărat ființa umană să treacă de la copilărie la bătrânețe, este pentru că vârsta înaintată aduce deopotrivă unele lucruri bune. Se poate spune că, în mod simbolic, copilăria și bătrânețea corespund celor două principale virtuți ce le avem de dezvoltat: copilul reprezintă iubirea ce vrea să acționeze și să exprime toate posibilitățile vieții; bătrânul reprezintă înțelepciunea care analizează și trage concluziile tuturor experiențelor sale. Copilul și bătrânul, iubirea și înțelepciunea, cele două trebuie să învețe să meargă împreună: iubirea în inimă și înțelepciunea în intelect. Inima trebuie să rămână veșnic tânără, iar intelectul să devină foarte bătrân.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 15 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Iubirea și înțelepciunea – ne îndreaptă spre adevăr
– Voința lui Dumnezeu: să ne vadă crescând în iubire, înțelepciune și adevăr
– Osânda veșnică a păcătoșilor – această credință este în contradicție cu iubirea și înțelepciunea lui Dumnezeu
– Iubire și înțelepciune – echilibrul de găsit între cele două
– Înțelepciunea – prima născută a Domnului, este o apariție recentă în om

“Multe ticăloșii au fost comise în numele iubirii de Dumnezeu, și din ce în ce mai mulți oameni părăsesc această Divinitate îndepărtată care nu a fost decât un pretext pentru a duce niște războaie „sfinte”, ei insistând, de acum înainte, pentru respectul persoanei umane. Este foarte bine. În realitate, cel care nu are considerație pentru ceva superior care locuiește în fiecare ființă nu îi poate respecta cu adevărat pe oameni: natura sa inferioară îl va împiedica să îi respecte. El își va respecta deopotrivă aproapele atunci când va avea respect pentru ceva mult mai mare decât „persoana umană”.

Ființa umană nu trebuie să acorde atâta încredere la ceea ce iese din mintea și inima sa, chiar dacă conține cu siguranță unele lucruri bune, dar conține și lăcomia, violența, posesivitatea. De aceea, chiar când își dorește binele creaturilor, ea nu trebuie să Îl uite niciodată pe Creator, pentru a-și păstra orientarea corectă. Altminteri, gândurile, sentimentele sale vor fi atât de puțin luminate, încât îi va face să sufere pe alții, făcându-și rău și ei însăși.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 14 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Ocultismul – pericolele metodelor sale pentru cel care nu respectă legile armoniei universale
– Cuvântul magic – îl posedă numai cel care cultivă respectul față de tot ce există
– A-ți iubi aproapele – a respecta în el viața pe care a primit-o de la Dumnezeu
– Spiritele naturii – să avem o atitudine de respect față de ele
– Viața – ce trebuie să o respectăm și să o ocrotim la toate creaturile

“Ca să trăiești viața spirituală, trebuie să ai spiritul liber. Or, este dificil să ai spiritul liber când ai o întreagă avere de păstrat…și chiar de mărit! Fără a mai vorbi despre tentațiile reprezentate de ea. Cum să renunți la plăceri când ai atâtea mijloace să-ți satisfaci dorințele?

Nu este suficient să renunți la ceea ce posezi ca să trăiești viața spirituală. Nu folosește la nimic să renunți la bunurile materiale dacă nu te descotorosești și de unele gânduri, sentimente și dorințe ce întunecă vederea interioară. Cei care nesocotesc ce reprezintă adevărata spiritualitate își pot închipui că, renunțând la bunurile materiale, vor găsi mântuirea. Astfel, ei se refugiază din societate în mânăstiri sau în altă parte…Dar, iată că ei găsesc numai vidul. Și chiar mai rău: lipsiți de tot ceea ce lumea exterioară le aduce ca activități, distracții, în loc să întâlnească niște prezențe luminoase, ei se confruntă cu proprii demoni. Înainte să renunți la achizițiile materiale, trebuie să te asiguri că posezi destule bogății interioare ca să fii capabil să trăiești viața sufletului și a spiritului.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 11 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Știința Inițiatică – nu trebuie să folosească unor scopuri materialiste
– Angajamentul spiritual – să nu așteptăm de la el niște avantaje materiale
– Apa – materializare a fluidului cosmic. Să învățăm să o folosim pentru o lucrare psihică
– Bogății materiale și spirituale – pentru a le păstra, trebuie să îi facem și pe alții să beneficieze de ele
– Spiritualistul – superioritatea sa față de materialist: el își poartă peste tot bogățiile

“Fiecare știe cât de important este să fii atent, dar atenția are mai multe aspecte. Aspectul cel mai cunoscut este acea concentrare susținută, necesară înfăptuirii corecte a unei lucrări, să înțelegem ce ni se spune, să studiem etc. Mai există însă și o altă formă de atenție ce se numește observație de sine. Ea constă în a conștientiza în fiecare clipă a zilei ceea ce se întâmplă în noi, discernând curenții, dorințele, gândurile ce ne străbat, influențele, hărțuielile la care suntem supuși. Această atenție nu este suficient dezvoltată.

Dacă vi se întâmplă să fiți cuprinși de unele gânduri și sentimente ce vă răpesc curajul, încrederea, bucuria, înseamnă că nu sunteți atenți, vigilenți. Iar ceea ce adoarme vigilența este tendința spre ușurință, spre plăceri. De fapt, cum să mai fii vigilent când dorești să te lași numai în voia a ceva ușor și plăcut? Este ca o mică ploaie depusă pe aripile sufletului ce încearcă să îl împiedice să zboare. Iar când sufletul vostru nu mai poate zbura, oricare entitate întunecoasă din lumea invizibilă poate pune stăpânire pe el, luându-vă liniștea, bucuria, speranța.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 9 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Libertatea de mișcare – ea depinde, în mod fizic și psihic, de vigilența noastră
– Limbajul – este responsabil de multe evenimente fericite și nefericite
– De la omidă la fluture – procesul evoluției
– Stările negative – metodă pentru a le depăși
– Entitățile luminoase – manifestările lor în noi

“Pământul este o școală, un centru de studiu unde coborâm din mai multe motive, în principal pentru a ne achita de niște datorii pe care, prin greșelile noastre, le-am contractat în precedentele noastre încarnări. Deopotrivă, trebuie să înțelegem și condițiile ce ne-au fost date pentru această existență, căutând să ne perfecționăm în toate domeniile.

Cei mai mulți oameni, care nu știu de ce se află pe pământ, se mulțumesc să caute tot ce le poate asigura bunăstarea, să-și satisfacă toate dorințele. În timp ce, acela care este luminat, știe că se află aici pentru a-și îndrepta greșelile comise în viețile sale anterioare. El încearcă totodată să înțeleagă de ce s-a încarnat într-o anumită țară, într-o anumită familie, și ce se așteaptă de la el. În sfârșit, el se străduiește să dezvolte toți germenii calităților și virtuților depuse în el de Creator de o veșnicie. Iată pentru ce o Școală Inițiatică este atât de necesară: nu există nimic deasupra luminii aduse de ea discipolului despre sensul vieții sale pământene.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 7 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Existența Domnului – devină evidentă pentru cel care știe să dea un sens din ce în ce mai bogat propriei vieți
– Toamna – corespondența sa în existența umană
– Viața după moarte – vom merge în regiunile spre care ne-am îndreptat gândurile în existența noastră pământeană
– Talismane și pantacle – diferența dintre ele
– Gândul Creatorului – pe care trebuie să îl punem în centrul existenței noastre

“Ce este un talisman și ce este un pantaclu ? Un talisman este un obiect (piatră, floare, inel, brățară etc) pe care natura însăși, sau o ființă puternică psihic l-a impregnat cu energie. Un pantaclu este o figură ce a fost gravată în metal, piatră, sau a fost pictată pe un pergament, sau chiar brodată pe o stofă, unde există și niște litere încrustate. Multe pantacle poartă pe ele cuvinte scrise în ebraică și, conform Cabalei, fiecare literă a alfabetului ebraic se află în legătură cu o formă geometrică existentă în natură, iar prin intermediul fiecărei forme geometrice acționează forțe determinate.

Așadar, cel care știe cum fiecare literă se află în legătură cu puterile invizibile poate declanșa niște curenți cosmici: înscriind sau gravând anumite forme, el stabilește o comunicare cu entitățile corespondente din lumea de dincolo. Când un Inițiat încearcă să cunoască legăturile dintre forțe, forme și litere, cât și cum să le manevreze, o face pentru a stabili o legătură binefăcătoare între pământ și Cer, între lumea de jos și lumea din înalt.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 3 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Gândurile și sentimentele – sunt ca niște talismane ce atrag sau resping influențele
– Un talisman – un obiect care, prin felul nostru de a-l considera, ne dă o putere
– Gânduri și sentimente – niște copii pe care trebuie să îi educăm
– Gândurile și sentimentele – ce le hrănim pot fi realizate de alții
– Gând, sentiment, voință, imaginație – sunt în planul psihic echivalentul capacităților noastre fizice

“În planul fizic, cele patru elemente au proprietatea de a se întări mutual sau a se neutraliza. Aerul întreține focul sau îl stinge. De asemenea, apa stinge focul, dar focul o poate transforma în aburi. Cât despre pământ, el absoarbe apa.

Regăsim echivalentul acestor fenomene în planul psihic. Eu v-am indicat unele exerciții pe care să le faceți cu pământul, fiindcă în planul psihic pământul are de asemenea puterea să absoarbă curenții răi care sunt comparabili cu o apă. Când vă simțiți tulburați, iritați, puteți face o mică groapă în pământ, punându-vă un deget în ea și cerând entităților care lucrează în măruntaiele lui să absoarbe acele stări negative. La ora actuală, schimbările ce se produc în societate fac ca oamenii să fie din ce în ce mai puțin în contact cu pământul; este păcat, deoarece aceste contacte sunt mereu benefice pentru psihic. De mai multe ori, eu am sfătuit unele persoane care sufereau de anxietate, de obsesii, să lucreze pământul. Săpatul, smulgerea buruienilor, plantatul pot fi practicate ca o terapie.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 2 octombrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Înainte de Iisus și după el – niște fii ai Domnului s-au încarnat pe pământ
– Pământurile interioare – unele sunt de vizitat, iar altele de evitat
– Pământul – locul evoluției noastre
– Lumea divină – este pământul nostru originar
– Datoriile noastre față de pământ – ne achităm cu bine de ele numai acordându-ne, mai întâi, la Cer

“Contrar unei păreri foarte răspândite, a te pune în slujba Domnului nu înseamnă să-ți neglijezi aproapele, dimpotrivă. Adevărații fii ai Domnului sunt cei care se străduiesc să Îl slujească și prin aproapele lor. Chiar dacă ei primesc numai nerecunoștință, ei nu se descurajează. Ei și-au rezolvat și depășit problemele personale, familiale, sociale, ei sunt liberi să gândească mai departe și mai sus. Ei se simt niște membri ai familiei universale, și lucrând pentru ea, sufletul lor își găsește hrana.

Este adevărat, nu toată lumea este pregătită pentru această lucrare. Cel care se consacră binelui tuturor nu trebuie să se aștepte să ducă o viață liniștită, el va avea de înfruntat chiar mai multe greutăți decât oricine. Dar, fiind un servitor al Domnului, niște entități luminoase care sunt ele însele în slujba Domnului îi vin în ajutor, ele îi preiau o parte din poveri. El nu este susținut în planul fizic, material, ci în planurile psihic și spiritual. Acolo el primește lumina și forțele pentru a suporta mai ușor încercările și a-și continua lucrarea.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 30 septembrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Natura inferioară – să o facem slujitoarea naturii superioare
– A-L sluji pe Domnul – să nu așteptăm bătrânețea ca să ne gândim
– Gândul Creatorului – pe care trebuie să îl punem în centrul existenței noastre
– ABUNDENȚĂ
– Bifurcarea – pericolele ei

“Din vârful unde s-a cocoțat, orgoliosul privește mereu în jos și, desigur, el nu vede decât niște ființe neștiutoare, slabe, vicioase. El le disprețuiește și se plimbă peste tot, plin de sentimentul superiorității sale. Mereu mândru de sine, el nu mai avansează.

În timp ce, acela care privește spre înălțimi vede ființe din ce în ce mai evoluate, mai înțelepte, mai luminoase, și acolo defectele sale încep să îi apară prin comparație. El se simte foarte mic; el devine umil, iar această umilință îl face mare. Fixându-și atenția asupra acestor ființe, admirându-le, el lucrează, el se străduiește, el ar dori atât de mult să devină asemenea lor! Astfel, el avansează. ”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 26 septembrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Corpul nostru fizic – este pentru spiritul nostru ceea ce universul este pentru spiritul Domnului
– Corpul fizic – analogie cu arborele care dă numai frunzele, florile și fructele sale
– Corpurile cauzal, budic și atmic – cum încep să se exprime în noi
– Viața psihică: efectele sale asupra corpului fizic
– Celulele corpului nostru – un popor ce ne observă și ne imită