“Văi, izvoare, prăpăstii, cascade, lacuri, zăpadă, totul este încărcat de niște semnificații simbolice și corespunde unor realități ale vieții interioare. Cel care meditează asupra unui adevăr filosofic, mistic, urcă în sine pe vârful unui munte, fiindcă acest adevăr îl pune în legătură cu cerul, iar apa care începe să curgă în el îl spală și îl însuflețește.
A tinde spre vârf înseamnă a avea un înalt ideal, a hrăni în sine gândurile și sentimentele cele mai nobile. A cădea în prăpastie înseamnă a te lăsa în voia celor mai joase instincte, celor mai mizerabile care te pot înghiți încet-încet. Dar vârful și prăpastia sunt într-o legătură apropiată: prăpastiile sunt cu atât mai adânci, cu cât vârfurile sunt mai înalte. Iată încă un adevăr asupra căruia trebuie meditat.”
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov
Gândul zilei de 3 februarie
Recomandam urmatoarele articole:
– Muntele – simbol al ascensiunii noastre spirituale
– „Pâinea cea de toate zilele” – simbol al hranei spirituale ce trebuie să o luăm zilnic
– Diamantul – simbol al luminii ce strălucește în noi
– Mistria și sabia – semnificația acestor două simboluri masonice
– Pasărea – simbol al spiritualistului