Blog Archives

Nu prea vad rostul intrebarii “de ce”, in multe cazuri, dar mai ales cand e aruncata cu iz de mustrare, de cerut socoteala, de invalidat. Cu precadere copiii primesc deseori aceasta intrebare, acest soi de mustrare, ori de cate ori fac o “pozna”: De ce ai varsat ciorba pe tine? De ce ai facut pipi in pantaloni?” “De ce te-ai lovit?” “De ce ai stricat masinuta?”

Ce-ar putea raspunde copilul (valabil si pentru adult) la aceasta intrebare. De regula duce privirea in pamant, rusinat, pentru ca ceea ce intelege el este ca a gresit si ca e inadmisibil. In mod sigur mama/tata s-a suparat din cauza lui. Ce-ar mai fi de spus, in afara de a indruga ceva in apararea lui, asta in cazul in care ii mai ramane o bruma de curaj si demnitate.

Ce poti tu, ca adult, sa raspunzi la intrebarea “de ce ai facut cutare?” “de ce ai spus cutare?” “de ce ai intarziat” etc. Pai nu e clar? Pentru ca asa ai gandit/crezut/considerat in momentul respectiv. Pentru ca atat ai putut. Sigur ca intrebarea asta nu e pusa cu scopul obtinerii vreunui raspuns, dimpotriva, este o intrebare inchisa, care nu lasa loc unui dialog si mai ales gasirii vreunei solutii sau crearii unei punti de comunicare. Este, de regula, o intrebare insotita de o anumita privire, un anume ton, o anume emotie, care activeaza reflexul de aparare in celalalt. Cand primesti intrebarea asta, ce auzi este “ai gresit!” “esti incapabil sa fii asa cum ar trebui/cum as vrea eu”… Cand partenerul este intrebat, de pilda, “de ce ai venit tarziu?” el simte nevoia sa se apere, iar asta il indeparteaza in loc sa-l apropie in comunicare.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– DE CE PORTI MASCA?
– De ce te trezești obosit dimineața
– DE CE NE ÎMBOLNĂVIM?
– Apropie-te de centrul fiintei tale: Prin IUBIRE!
– De ce Portal Spiritual?

Dimineața este un nou început și poate fi mereu șansa unui nou tu, dacă alegi.

Iubesc diminețile, iar cei care ma cunosc știu că prefer să salut cu “bună dimineața” indiferent de momentul zilei. Dimineața e liniște, e pace, e totul nou, inclusiv eu. E ca și când mă nasc din nou și am o mulțime de alegeri disponibile. E momentul în care mă pot inventa, iar și iar.

Facem mereu dușul de dimineață, ne spălăm corpul, însă uităm adesea că nu suntem doar corp iar “dușul” este incomplet.

De când nu ți-ai spălat mintea de reziduuri, de impurități, de gânduri apăsătoare? De când nu ți-ai mai spălat inima, sufletul? Cum ar fi dacă, în fiecare dimineață, ți-ai acorda timp pentru igiena completă, pentru un duș al corpului, minții si sufletului?

1. Pentru corp

– dușul obișnuit, cu apă. Insă e esențial să conștientizezi că nu e doar o spălare fizică de impurități, nu este doar pentru suprafață corpului fizic. Fii prezent la legătura cu apa și roag-o să te curețe de orice energie de vibrație joasă. Simte apa ca pe o binecuvântare, cu recunoștință.

– un “duș” intern- pe stomacul gol, înainte de orice, poți să bei un pahar cu apă la temperatura camerei sau chiar caldă. Poți adăuga și zeamă de lămâie, pentru un efect detoxifiant mai accentuat.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar. Editia 2012
– Despre fericire, viata si multe altele
– Viata secreta a emotiilor
– Mandala – cercul sacru
– Iti traiesti viata in acord cu valorile tale?

Multi oameni cred ca exista un rost, un scop, o menire, o misiune. Se chinuie sa gaseasca acest scop. Ca si cand e un dat si trebuie neaparat sa fie ceva greu de descoperit si musai de urmat. Si ceva “inalt”, desigur. Ne place sa fie complicat, sa fie grav si de negasit. Ceva care sa merite cautarea si importanta pe care ne-o dam sau sa justifice starea de asteptare permamenta, trecerea zilelor in asteptarea ceva-ului care sa le umple viata, nefericirea de a supravietui fiecarei zile cu scuza “nu inca, nu am gasit ce trebuie sa fac”. “Care o fi misiunea mea?” “Ce am venit eu sa fac”? Apoi, inevitabil, urmeaza indoiala si ingrijorarea: “dar daca nu fac ce trebuie?” “si daca n-o sa gasesc niciodata acel ceva si o sa traiesc degeaba?”

In anumite perioade, se intampla sa ne inspire ceva atat de mult si sa spunem, pe ton victorios: “asta e misiunea mea”! Si sigur ca este. In momentul respectiv chiar este. Pentru ca asa ai ales sa fie. Pentru ca bucuria ta poate sa fie misiunea ta, indiferent de cale. Daca alegi. Asa cum misiunea ta, posibilitatea pe care o alegi acum, poate sa fie sa stai sa privesti spre cer si sa fii in pace. Sau sa mananci o portocala.

Dar ce se intampla cand, din bucuria aceea a creatiei unui lucru, a unei experiente, te alegi cu un rol cu care te confunzi, un fir de care te agati sau chiar o obligatie. Bucuria dispare treptat, dar tu nu vezi asta si continui sa fii “misiunea ta”. Doar ai declarat ca e misiunea ta, deci acum nu mai poti sa te reinventezi, sa schimbi ceva sau sa dai o alta forma, pentru ca te temi ca iar n-o sa te mai iubeasca Dumnezeu, ca ai renuntat la misiune. Desi Dumnezeu n-are nicio vina ca tu iti faci asta si probabil n-are nici veo pretentie de la tine asa cum vrei tu sa crezi.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1966.02.06 – Misiunea artei. Simbolismul piramidei. (B)
– Omraam Mikhael Aivanhov – 1966.02.06 – Misiunea artei. Simbolismul piramidei. (A)
– Vindecarea intregului
– Ingerii si ghizii spirituali
– Omraam Mikhael Aivanhov – Scoala initiatica

Sa-ti traiesti Divinitatea, sa te traiesti pe tine in totalitate ca cine esti cu adevarat, implica sa fii mereu dispus sa recunosti Divinitatea din ceilalti si sa ii ajuti pe acestia sa-si aminteasca cine sunt, chiar si cand, sau mai ales cand gresesc.

Inseamna, inclusiv, sa ne raportam la latura divina din ceilalti, sa relationam cu aceasta si nu cu egoul lor. Sa putem vedea scanteia divina din fiecare si nu doar coaja, suprafata, forma. Sa privim dincolo de masti si sa le amintim ori de cate ori putem, ca sunt divini. Si ca, din cand in cand, au dreptul sa greseasca, in timp ce cresc si isi amintesc… cine sunt.

Daca cineva alege sa-si manifeste egoul, sa judece, sa manifeste furie sau control, cu alte cuvinte sa faca alegeri din frica, in loc sa-l judecam si sa-l sanctionam, ceea ce nu face dacat sa-i intarim convingerea ca nu e bun de ajuns, ca a gresit si ca merita sa se simta vinovat, putem sa ii aratam compasiune si iubire chiar in acel moment. Decat sa-l impingem intr-o frica si mai puternica, putem aduce iubire acolo. Decat sa il incuiem in intunericul din mintea sa si sa alunecam si noi impreuna cu el, mai bine ii amintim cine este, fiind cu iubire langa el.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Vindecarea intregului
– OSHO – Emoţiile şi sănătatea
– EGO-ul – umbra din noi
– Admirația – dă savoarea existenței, dar sunt necesare niște criterii
– Valeriu Popa – Sfaturi pentru sănătate

Desi ne aflam in plina epoca informationala, cind suntem bombardati in fiecare secunda cu o multime de date noi despre cuceririle facute de stiinta si tehnica, in multe zone de pe glob, oamenii obisnuiti cu superstitiile din trecut, de care se debaraseaza greu, isi mai fac probleme ca le va merge prost in ziua in care cineva le-a iesit cu galeata goala in cale, cand intilnesc un popa sau cind le taie drumul o pisica neagra. Dar ziua cea mai ghinionista din toata saptamana se pare ca este, dupa unii superstitiosi, vinerea, si in special, cand aceasta este si a 13-a din luna. De cand si de ce aceasta teama de vineri 13?

Vineri 13 in perioada biblica

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie facuta o lunga incursiune in istorie, incepand din perioada biblica, vreme in care numarul 12 era considerat norocos, iar tot ce urma dupa acesta erau considerate numere malefice. Ziua de vineri este considerata nefasta tot din acest timp indepartat, pentru ca se spune ca Eva l-a “ispitit” pe Adam sa guste din marul oprit intr-o zi de vineri, tot in aceasta zi fiind declansat Potopul, iar limbile celor din Turnul Babel s-ar fi incurcat tot intr-o zi de vineri. Tot din Biblie aflam ca la Cina cea de taina, desfasurata intr-o zi de vineri, au participat 13 persoane si s-a terminat in mod dramatic pentru Isus Christos, care a fost rastignit pe cruce in Vinerea Mare. Templul lui Solomon a fost distrus intr-o vineri si, tot in aceasta zi, Abel a fost ucis de Cain, toate aceste intimplari facind sa se traga concluzia ca ziua de vineri este una de pedeapsa pentru crestini.
Paraskavedekatriafobia

M-am tot întrebat ce este cu tine, de ce ai mereu în ochi o nelinişte ciudată, de ce eşti atât de nefericit. Problemele le-am intuit de foarte mult timp, ştii bine. Toate sunt exprimate prin drame, iar dramele seamănă între ele. Nu m-au uimit, doar m-au întristat… Însă… disperarea din privirea ta m-a îngrijorat.
Acum însă am înţeles: am înţeles de ce erai speriat, am înţeles de ce eşti mereu abătut, de ce stai mereu cu ochii pe telefon, de ce toţi din jurul tău se plâng de comportamentul tău, de ce tu te plângi mereu de cei din jurul tău. În sfârşit, am priceput!
Ţi-ai alocat o întreagă viaţă minciunii şi fricii. Trăieşti în minciună şi te amăgeşti că ştii tot adevărul!

Ai observat cât de uşor putem fi dezamăgiţi? Cât de uşor uităm să ne iubim şi să ne apreciem, judecându-ne doar după respingerile şi jignirile pe care le primim şi niciodată după aprecierile şi dragostea pe care o inspirăm?!
Să ne gândim la fluturele care era nu demult o omidă disgraţioasă… Cum l-ar privi cei din jur acum, când el este atât de mândru de aripile lui frumoase, dacă în ochii lor s-ar oglindi aşa cum era cu puţin timp în urmă…?! I-ar vedea sufletul, lumina din inimă, sau i-ar vedea doar părul ţepos şi mişcările scârboase încercând încolăcirea pe o frunză găurită?

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Omraam Mikhael Aivanhov – Izvorul
– Partea XXI – Charles Haanel – Cheia Universala
– Neville Goddard – Indrazneala nerusinata
– Legatura intre gandirea pozitiva si vindecarea naturala
– Dr. David R. Hawkins – Letting Go – Calea renunţării

Sunt un pic din fiecare om “potrivit” sau “nepotrivit” din viata mea. Oamenii s-au “schimbat” doar cand i-am acceptat asa cum erau, relatiile mele transformandu-se atunci cand n-am mai judecat, cand am iertat neconditionat si am vorbit din inima.

Partenerul meu este oglinda a ceea ce sunt, lumea in care traiesc s-a dovedit a fi fascinanta si perfecta si, in tot ce “ imi place” sau “nu-mi” place, gasesc o infinita sursa de inspiratie pentru a lucra in fiecare moment cu mine insami.

Am inteles ca o zodie nu defineste un om, ca un gol din suflet nu poate fi umplut de cel de langa mine, oricat de mult m-ar iubi si s-ar stradui. Visam cu ochii deschisi o lume de basm, imi inchipuiam mirosul fericirii, si-l cautam cu infrigurare pe acela care sa ma faca sa ma simt speciala. Credeam ca trebuie sa am un ideal si ca o relatie inseamna, inainte de toate, compromisuri sau noroc. Am uitat de mine devenind o persoana serioasa, care stia, din ceea ce auzise sau citise, ce vrea: confort material, siguranta, respect si… iubire.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– O viata fara limitari
– Permite-mi sa simt ce simt
– In umbra ta suntem noi! Ne vezi?
– Chiar vrei sa ai dreptate?
– Abundenta, dreptul fiecaruia!

Voiam sa ma apuc sa scriu seria de articole privind meditatiile. Cum te conectezi la ingeri, cum meditezi asupra iubirii, etc. Dar m-a pocnit o dilema. Vorbim despre meditatie, dar oare cati stiu ce inseamna asa ceva? Ori cati practica meditatia intr-o forma care sa le aduca rezultate? Sper ca, prin acest articol, sa aduc un pic de lumina asupra acestui subiect.

Inainte sa aflam ce inseamna, ar trebui sa stim cat de veche este notiunea. Ei bine, era folosita in preistorie, primele scrieri apar in Biblie (si dateaza cam din 1400 IH), iar Vedas-urile hinduse fac referire la meditatie ca o practica intalnita in 1500 IH.

O prima definitie a meditatiei (data mai ales de ‘profani’) este: meditatia este o stare de relaxare a trupului si mintii. Da, dar doar la prima vedere. Meditatia inseamna mult mai mult, dupa cum o sa aflam in continuare.

A medita inseamna a gandi, a contempla. De acord, dar este mult prea vaga notiunea. Cum? La ce? Sunt intrebari la care trebuie sa raspundem.
Din punctul meu de vedere, meditatia este o practica (sau o suita de practici) prin care practicantul se concentreaza asupra unui gand sau unei stari. Meditatia asupra unui gand implica gandire, dar aproape la nivel de subconstient.

Fizic, e greu ca cineva sa iti spuna ce se intampla. Este clar o stare de relaxare, incepand de la nivelul muschiilor si coborand pe masura ce inveti sa meditezi pana la nivel de celula. In primul rand as putea spune ca este o stare de liniste si calm. Stiintific, s-au demonstrat rezultate incredibile cu privire la modificari ale metabolismului, presiunii sanguine, diferite schimbari ale corpului si, cel mai important, activari la nivelul creierului. Principala modificare este frecventa impulsurilor electrice emise de creier (brain cycles), care poate fi masurata foarte usor cu EEG.

Orice creier are urmatoarele moduri de lucru, daca pot sa ma exprim asa, in functie de aceasta frecventa:

Gama – creierul emite pulsuri intre 25Hz si 100Hz (la oameni limita maxima e undeva la 50Hz). Este asa numita stare de ‘constiinta permanenta’, de hiperactivitate, in care toate simturile sunt activate la maxim. Una din imprejurarile in care aceasta stare apare este cea de pericol, sau de frica. Frecventa la inceputul gamei (sa zicem la 30hz) pot fi date si de o stare de agitatie, stress.

Beta – starea normala, cu o frecventa intre 13 si 25Hz. Este starea noastra uzuala, de zi cu zi.

Theta – intre 4 si 7 Hz. Este acea stare intre constient si somn sau starea de atipeala.

Delta – intre 0.1 si 4Hz sau somn profund. Este momentul in care constientul se uneste cu subconstientul, apar visele si premonitiile.

Alfa – starea de relaxare (intre 8 si 12 pulsuri pe secunda). Aparent, a fost identificata ca un mecanism de inactivitate, dar testele recente au arat ca este vorba de mai mult. Cand creierul intra in stare alpha, incep sa se inchida suprafete ale cortexului care nu sunt necesare si se activeaza cele resposabile de comunicare. Starea de alfa este redusa daca ochii sunt deschisi (atunci creierul incepe sa rezoneze spre Beta) sau daca apare senzatia de somn (rezonanta catre Theta).

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Meditatia
– Meditația – câteva sfaturi
– J. Donald Walters – Meditaţia pentru începători
–
– J. Donald Walters – Meditaţia pentru începători

Gândul zilei de vineri 13 februarie 2015

“Ghiocelul ce înflorește spre sfârșitul iernii anunță apropiata sosire a primăverii. Priviți-l: el comandă zăpezii și pământului cu multă voință, cu mult curaj: „Îndepărtați-vă, eu vreau să ies!” Totuși, el este fragil, el are niște petale atât de moi, de delicate, poate fi distrus dintr-un nimic… Pământul și zăpada îl ascultă însă, ele îl lasă să treacă și el apare, el înflorește. Cum procedează ca să oblige pământul să se întredeschidă? El posedă o forță irezistibilă în mica sa tijă ce începe să încolțească și astfel învinge. Pentru că iubirea învinge întotdeauna!

Voi nu dispuneți oare de mai multe mijloace decât ghiocelul? Ba da. Numai că nu aveți suficientă credință și voință pentru a spune evenimentelor, dificultăților, îngrădirilor: „Plecați de aici, îndepărtați-vă, eliberați-mi drumul, eu vreau să ies, eu vreau să îl admir și să îl laud pe Creator!” Dacă veți persevera precum ghiocelul, veți reuși mereu să vă eliberați și să învingeți.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Recomandam urmatoarele articole:
– Descurajarea – o iarnă înaintea primăverii
– Libertatea – Curajul de a fi tu insuti
– Daca vrei sa transformi lumea, iubeste un barbat!
– Despre blesteme…cu drag!
– Cele 10 legi

Dacă vrei să transformi lumea, iubeşte o femeie, iubeşte-o cu adevărat.

Găseşte-o pe cea care îţi cheamă sufletul, nu opţiunea raţională.

Aruncă-ţi lista de preferinţe, doar aşează-ţi urechea pe inima ei şi ascultă.

Ascultă numele, rugăciunile, cântecele tuturor creaturilor – înaripate, cu blană sau fără,
de sub pământ sau din apă, înverzite sau înflorite,

nenăscute încă sau pe moarte…

Ascultă cântecul lor nostalgic urcând înapoi spre Cel care le-a dat viaţă.

Dacă încă nu ai auzit şi numele tău, înseamnă că nu ai ascultat suficient.

Dacă ochii tăi nu s-au umplut de lacrimi, dacă nu te-ai închinat la picioarele ei,

nu te-ai întristat niciodată fiind aproape de a o pierde.

Dacă vrei să transformi lumea… iubeşte o femeie – o singură femeie

dincolo de tine însuţi, dincolo de dorinţă şi raţiune,

dincolo de preferinţele tale masculine pentru tinereţe, frumuseţe şi varietate

şi dincolo de conceptele tale superficiale despre libertate.

Ne-au fost date atâtea opţiuni

încât am uitat că adevărata eliberare

vine din verticalitatea în chiar centrul ardent al sufletului

şi din topirea rezistenţei noastre în faţa iubirii.

Nu există decât unica Zeiţă.

Priveşte în ochii ei şi vezi – vezi cu adevărat

dacă ea este cea care te străfulgeră din cap pînă-n picioare.

Dacă nu, pleacă. Chiar acum.

Nu pierde timpul “încercând”.

Să ştii că decizia ta nu e din cauza felului în care este ea

deoarece în esenţă nu este vorba despre “cu cine”,

ci “când” alegem să ne abandonăm.

Dacă vrei să transformi lumea… iubeşte o femeie.

Iubeşte-o pe viaţă – dincolo de frica ta de moarte,

dincolo de frica de a fi manipulat

de Mama din capul tău.

Citeste articolul integral aici

Recomandam urmatoarele articole:
– Traieste, actioneaza si iubeste asa cum simti tu
– Permite-mi sa simt ce simt
– Moralitatea- intre pacat si eliberare
– G.I. Gurdjieff – Iubirea conştientă
– Omul care nu credea in iubire – povestire extrasa din “Arta de a iubi” de Don Miguel Ruiz