SARACIE

Bună dimineața!
Vă doresc ca azi, să fie pentru voi o zi a vindecării și reconcilierii sufletești, pentru a ști să vă redobândiți demnitatea și încrederea de sine, atunci când valorile voastre sunt încălcate sau când vă pierdeți credința și iubirea de sine.

Rănile sufletești, decepțiile și dezamăgirile, sunt doar iluzii ale minții ce pot fi corectate, atunci când ne putem detașa de fricile, negativitatea și ostilitatea prin care le-am provocat. A ne nega rănile sau a le ascunde, înseamnă a ne îndepărta de adevărul de care ne-am vlăguit inima. Până ce nu vom ști să aducem iubire asupra rănilor noastre, nu vom găsi calea spre vindecarea lor.

Pentru a aduce lumina asupra întunericului inimii și a vindeca partea rănită a sufletului nostru (măcinat de frici, supărări, neliniști și traume nevindecate) – este nevoie să ne trezim conștiința întregului nerănit, pentru a retrezi la viață scânteia iubirii divine din noi, și a ne permite astfel vindecarea.

Cât timp vom continua să ne crucificăm, să ne manifestăm ostilitatea, să ne plângem de milă și să ne victimizăm – vom continua să ne provocăm răni. Iar când mintea noastră va transforma obiceiul de a ne răni în convingerea că suntem victime ale conjuncturilor externe, realitatea noastră va fi distorsionată de gândurile și sentimentele noastre ostile nouă, lumii și celor din jur.

În realitate, nevoi de a trăi și retrăii iar și iar experiența victimei și a durerii, va genera ostilitatea noastră față de noi, fată de semeni și față de viață, fără a mai putea înțelege și accepta că: – NOI suntem cauza iluziilor plămădite de mintea noastră și a rănilor auto-induse prin negativitate, și -noi suntem singurii capabili să ne desprindem din întunericul și sărăcia de iubire a sufletelor noastre, reînvățând să ne iubim, de la cei ce ne iubesc și ne dăruiesc valorile și energia lor.

Pentru a ne vindeca de nevoia și atașamentul sau dependența de a rămâne pe frecvența stărilor noastre emoționale și sufletești în care suntem expuși ostilității, agresiunilor, supărărilor, nemulțumirilor, insuficiențelor, neîmpăcării, ne iubiri, etc – avem nevoie de iubire. Fie să o primim de la cei ce ne iubesc necondiționat, fie să o accesăm singuri, prin reînvățarea manifestării exclusivă a emoțiilor și sentimentelor noastre pozitive.

Când vom învăța să prețuim si să recunoaștem darurile, valorile si energia frumoasă ce vine spre noi prin oameni cu o vibrație mai înaltă decât a noastră, și nu ne vom mai crea sărăcia energetică risipind-o prin emoții negative, vom începe și noi să acumulăm energie, ajungând să deținem în mod autentic abundența ei, sub formă de iubire.

Când ne vom iubi și vom înceta să ne agresăm, procesul de iertare și se va încheia, iar în noi și în celulele noastre se va declanșa procesul firesc de auto-vindecare, datorat creșterii vibrației corpului nostru energetic și fizic, sub influența stările sufletești date de iubire, bucurii, mulțumire, împăcare, fericire, recunoștință, etc

Când vom începe să ne hrănim valorile sufletești programele mentale ce ne hrănesc convingerile negative, fricile, ego-ul, lăcomiile, dependența de suferință, negativitatea, supărările, nemulțumirile, etc – lipsite de energie, nu vor mai putea funcționa. Astfel vom avea prilejul de a ne dezvăța și de atașamentele față de durere și nevoia de a suferi și a ne agresa.

Când iubirea cuprinde inima și sufletul celor răniți, suferința începe să dispară. Mintea însă va continua să se opună pierderii stării în care se simte ”confortabil”. Și o va face, pentru că nu mai cunoaște experiența binelui și a împăcării și îi e frică de schimbare sau că, va trebui să recunoască faptul că, cei ce ne sprijină i vor să ne ajute să ieșim la lumină, au dreptate și că toate convingerile minții lor au fost doar iluzii și amăgiri deșarte.

Când renunțăm să ne mai vedem sinele ca pe o victimă, atașamentele față de durere dispar. Atunci vom înțelege că rănile noastre sunt doar iluzii ale minții, cărora le dăm putere prin negativitatea noastră, cât timp conștiință noastră adormită, nu ne permite să le conștientizăm, pentru a ne detașa de ele și a renunța să ne mai manifestăm negativitatea.

Când renunțăm la a ne mai victimiza și plânge, durerile sau provocările vieții, pot să vină și să plece. Sinele nu mai poate fi rănit de către propria sa experiență. Pentru că, odată cu renunțarea la a ne mai răni, experiențele noastre se schimbă.

Atunci când prin conștiință trează ne regăsim pacea sufletească și liniștea inimii, întreaga experiență a vieții – contribuie la retrezirea amintirii sinelui unic, atotcuprinzător și invulnerabil, ce nu va mai putea fi vreodată divizat din exterior sau de iluziile minții.

Înbrățițându-ne cu iubire – fricile, negativitatea, iluziile, coșmarurile, convingerile potrivnice, neiertările, rănile fizice și traumele sufletești -ele se vor dizolva în lumină, dispărând atât din conștiința noastră cât și din cea a minții colective, marcată încă de lăcomii, insuficiențe, ostilitate, negativitate temeri și griji.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– DARURILE VIEȚII
– IMPARTASIREA BOGATIEI
– DANSUL ENERGIEI
– VIATA TA E O OPERA DE ARTA
– A ne deschide – pentru a primi viaţa a tot ceea ce ne înconjoară