Monthly Archives May 2016

Bună dimineața
și o zi binecuvântată, plină de frumusețe, lumină și grație divină!
Fie ca azi să descoperiți compasiunea și puterea energetică a luminii din voi, pentru a vă dobândi liniștea sufletească, împăcarea și frumusețea divină a iubirii.

Liniștea este esența inimii fiecăruia dintre noi. Pentru a fi în plinul ei, este necesar să ne iertăm pe noi înșine și să-i iertăm și pe ceilalți prin abundența iubirii ce ne sălășluiește în inimi.

Renunțând la a ne învinui sau a căuta vinovați în afară pentru suferințele pe care ni le inducem când mintea ne întoarce împotriva inimii – ne vom putea reorienta atenția și gândurile către valorile noastre lăuntrice și către ceea ce putem iubii.

Cât timp vom fi îngrijorați, nemulțumiți, neiertători și furioși, nu vom putea fi în planul inimii noastre și nici în adevărul ei. Vom fi doar în iluziile întunecate ale minții și vom experimenta reversul negativ al ”monedei” karmei noastre,în durerea sufletului vlăguit de energie, iubire și lumină.

Călătoria către lumină, începe cu imaginea mentală a frumuseții, create prin credință și iubire. Ea ne arată calea și ne îndrumă prin pasiune și entuziasm pentru viață, către lumină.

Dându-ne răgazul să ne observăm gândurile și sentimentele în dialogul nostru mental, înainte de a le transforma în alegeri, acțiuni și realități palpabile în plan fizic – vom înțelege pe deplin, : – când suntem agățați sau ancorați în trecut sau în viitor, prin iluziile, fricile și anxietatea minții (pe care le hrănim inconștienți prin convingeri și sentimente negative atașate lor); sau – când suntem în adevărul inimii și ne dăm răgazul să construim și să hrănim prin energia emoțiilor noastre pozitive doar acele imagini mentale și trăiri, pe care le putem iubi și ne împlinesc sufletește.

Ceea ce este important pentru a găsi calea spre lumină, este conștientizarea și accesarea aspectelor mai profunde al ființei noastre spirituale care are deja memoria uniuni prin conștiință și a împăcării inimii cu mintea.

Toate ființele umane au capacitatea de a atinge o stare superioară de conştiență și compasiune. Totuși, sunt foarte puțini oamenii care știu că există în ei această capacitate de a-și găsi pacea lăuntrică. De aceea, majoritatea ființelor umane trăiesc viața sub corvoada fricilor, a insuficienței și a neîmpăcării, chinuindu-se să-și ducă zilele de azi pe mâine sau hrănindu-și lăcomiile materiale nesaturabile.

Când mințile ne sunt ocupate cu gânduri, supărări și griji, rațiunea conștientă ne este blocată. Mintea ne risipește energia copleșită de nemulțumiri și frici, iar trupul ne este în mod constant în luptă cu agresivitatea emoțională și psihică la care prin furii și neîmpăcări o supunem, slăbindu-i sistemul imunitar.

Sunt puține ființele umane care se ocupă în mod direct de starea lor de bine, în plan fizic, mental, emoțional și sufletesc. Nu e de mirare că majoritatea oamenilor copleșiți de griji, rămân captivi în planul material și al convingerilor programate în mintea lor – fără a fi capabili să conștientizeze sau să înțeleagă că se agresează, vlăguindu-și viața de frumusețe și de perspectiva spirituală asupra ei.

Cei puțini ce-și pot activa și desăvârși prin credință, iertare și iubire, planul spiritual, contribuie la echilibrul energetic al lumii, dând un nou imbold vieții și perspectivelor experiențelor pe care le trăiesc atât în planul material al existenței lor, cât și în plan Sinelui lor energetic, pe care le oglindesc în lume.

Atâta timp cât ”majoritarii” vor continua să trăiască în iluzia ego-ului minți și a fricii lor și nu le va păsa de pacea și frumusețea propriului suflet – vor continua să-și trăiască declinul vieții, risipindu-și energia și valorile sufletești, fără să conștientizeze că prin negativitatea și durerea lor, îi contaminează pe cei ce iubesc și aleg să trăiască fericiți.

Cei ce continuă să-și răspândească negativitatea și ostilitatea în jur și să-i acuze pe alții pentru propriile suferințe și problemele cu care se confruntă ca efect al atitudinii, alegerilor și acțiunii lor – nu vor face altceva decât să agreseze viața celor din jur, condamnându-se la și mai multă suferință și la nefericire.

”Minoritarii”, vor trebui să dezvolte abilități superioare pentru a se proteja prin iubire, de agresivitate și, pentru a se adapta continuu, unui mediu ostil. Astfel, ei vor deveni capabil prin trezirea conștiinței iubirii și dobândirea clarității prin Spirit, să vadă perspectivele benefice a propriei viați și a lumii din jur. Asta le va da puterea, frumusețea și responsabilitatea menirii lor.

Cei lipsiți de iubire, vor fi molipsiți de negativitatea pe care în mod inconștient și-o auto-induc în suflet prin inconștiența minții. Astfel se vor simți victime ”conjuncturale” prinse în capcana propriei ignoranțe de a iubi și a ierta când poverile sau neîmplinirile îi copleșesc, atunci când e vorba de serviciul lor, de relaţiile pe care le dezvoltă, de locul unde se află sau trăiesc fizic, precum și de rolurile şi responsabilităţile cărora trebuie să le facă față.

Atunci când vom deveni responsabili în raport cu convingerile, emoțiile și acțiunile cărora le dăm curs, prin gândurile, convingerile, emoțiile și alegerile pe care le facem – vom înțelege că scuzele, eschiva responsabilității și justificările minții, găsite după ce acțiunile noastre neinspirate au dus la consecințe și rezultate ce ne sunt potrivnice – sunt inutile, tardive și de prisos.

Înțelegând că stările negative ale ego-ului, durerile fixzice și suferințele sufletești, își au rădăcina în trecutul nostru sau în iluzia fricilor proiectate în viitor – vom putea să alegem în mod conștient să trăim în prezent, învățând să aducem prin iubire în armonie, ceea ce gândim, rostim și facem, și lucrurile în care credem și sunt în armonie cu adevărul inimii și pacea noastră sufletească.

Stările emoționale pozitive și atitudinile energetice benefică vieții – ne vor putea susține în dobândirea clarității și prețuirii a ceea ce suntem în mod autentic, dându-ne puterea asumării, a acceptării, a experimentării, a învățării, a adaptării, a înțelegerii, a cumpătării, a moralității și a acțiunilor conștiente pro-active, dublate de entuziasm, pasiune și iubire față de oameni, față de experiențele noastre și față de ceea ce există și suntem.

Printr-o atitudine conștientă și pozitivă, vom ști în permanență că avem liberul arbitru și că depind de noi și de alegerile pe care le facem: drumul pe care-l parcurgem, stările sufletești pe care ni le inducem, convingerile pe care le hrănim și calitatea vieții pe care alegem să o trăim.

Atunci când vom ști că depinde doar de noi – să renunțăm la a ne mai agresa, a ne victimiza sau a mai continua să ne hrănim iluziile fricile și să dăm curs nemulțumirile și negativității, într-un cerc vicios al necugetării, inconștienței și a i-rațiunii conștiente a minții.

Doar prin detașarea și eliberarea de vechile traume, relații păguboase sau suferințe – ne vom putea susține în mod autentic proces de vindecare trupească și sufletească.

Prin a da curs vibrațiilor noastre pozitive, înlocuind în mod conștient și constant, emoțiile negative cu cele pozitive pro-active și constructive – ne vom da prilejul de a vedea și a trăi viața și din perspectiva valorilor și a frumuseții noastre sufletești, izvorâte din adevărul și abundența de iubire a inimii.

Atunci când vom înțelege pe deplin că, doar emoțiile pozitive converg către atitudini și consecințe pozitive – vom trăi o realitate materializată de noi așa cum o dorim, devenindu-ne favorabilă, ca vibrație a energiei vitale cu care ne hrănim abundența, frumusețea și realitatea.

Fie ne place fie nu și indiferent de mergem pe calea lungă a insuficienței, ignoranței și durerii, sau de o luăm pe calea dreaptă a iubirii, compasiunii și dăruirii – după fiecare etapă a parcursului ales, după fiecare alegere și experiență trăită, și prin fiecare prin conjunctură atrasă – va trebui să dăm ”examenul de maturitate”, confruntându-ne cu consecințele și lecțiile vieții.

Măsura iubirii și a abilități noastre de a ne învăța lecțiile vieții adaptându-ne în permanență schimbărilor din jur – vor forma planul destinului nostru. Într-un târziu, toate alegerile, gândurile, emoțiile și acțiunile noastre se vor socoti, atunci când vom ajunge în fața examenului final al vieții.

Atunci însă când vom ajunge în fața examenului final al vieții – va fi mult pre târziu să mai putem schimba ceva în parcursul destinului nostru sau, să scăpăm de suferințele date de regretul de a nu ne fi asumat experiențele vieții sau dreptul sufletului de a trăi în vibrația iubirii și a fericirii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Spatiul spiritului – O calatorie in constiinta
– ADEVARUL ESTE USA DESCHISA
– CONSTIINTA UNITATII
– ATASAMENT FATA DE UN REZULTAT
– Fluviile – analogie cu destinul unor țări și al locuitorilor lor

“„Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor” spunea Iisus. Pentru a interpreta corect aceste cuvinte, trebuie să înţelegem la ce corespund această hrană şi aceşti câini în viața noastră interioară. Pâinea reprezintă toate lucrurile bune pregătite de inima noastră, de intelectul, de sufletul, de spiritul nostru. Nu trebuie să le lăsăm mâncate de câini, adică în mod simbolic de entitățile inferioare ale planului astral, ci să le păstrăm cu mare grijă pentru a-i hrăni pe îngeri, pe arhangheli şi toate entităţile celeste. Fiindcă niște vizitatori ai lumii divine vor fi fericiţi să vină să locuiască cu noi, dar dacă apropiindu-se, ei constată că nu sunt așteptați și că niște entități inferioare au mâncat deja totul, ei se îndepărtează.

Niște spirite luminoase coboară zilnic să îi viziteze pe oameni. Ele sunt niște oaspeţi regeşti încărcați cu daruri.Trebuie însă să fim cel puțin pregătiți să le primim cu o hrană pe care ele o apreciază: niște gânduri și sentimente de cea mai mare puritate. Altminteri, ele vor pleca.”

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 17 mai

Recomandam urmatoarele articole:
– Hrana – importanța de a face din ea o activitate conștientă
– Viața – o hrană ce o dăm și o primim
– Duhul Sfânt – soțul luminii
– O SINGURA IDEE
– ESENTA TA

Iertarea, este capacitatea ființei de a-și elibera conștiința de trauma suferinței și a durerii, detașându-se de vinovății și frici – pentru a-și vindeca sufletul și mintea, și a redobândind prin credință și împăcare, puterea de a iubi.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Iertarea – legea divină o acordă numai celui care și-a îndreptat greșelile
– ADEVARUL ESTE USA DESCHISA
– IUBIRE NECONDIȚIONATĂ
– HUMPTY-DUMPTI
– RIDICAREA VALULUI

Adevărul inimii stă în puterea noastră de a iubi și a ierta dincolo de nemulțumirile, supărările și orgoliile minții – acceptând și asumând ceea ce nu vrem sau nu putem schimba.

Ignorând adevărul inimii în favoarea ego-ului, a ”dreptății” minții și a convingerilor noastre limitative bazate pe experiența erorilor, a neîmplinirii și a durerii – nu vor face altceva decât să ne perpetuăm rănile și neîmpăcările, exprimându-ne în fața lumii și a lui Dumnezeu – nefericire, necredința, ne prețuirea și neputința de a iubi.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– ADEVARUL ESTE USA DESCHISA
– GLASUL INIMII
– INTELIGENȚA INIMII
– A ASCUNDE ADEVARUL DE TINE INSUTI
– TRISTEȚEA INIMII

Bună să vă fie ziua!
Vă doresc o zi cu soare și lumină, în care să vă bucurați pe deplin de frumusețile vieții, continuând să hrăniți iubirea copilului din voi. Fiți cei ce aduc frumusețea în sufletele și viața voastră și apoi în viața celor care au uitat să aprindă lumina iubirii – în odaia minții, a sufletului și a vieții lor.

Când în lumina iubirii inimii sufletul ni se va liniști, redobândindu-ne luciditatea minții – ni se va trezi pe deplin conștiința. Atunci, vom deveni capabili să renunțăm la fricile, judecățile și agresiunile minții – pentru a ieși la lumină din coșmarul ce-l sădim în propriul suflet și al celor din jur, prin somnului rațiunii conștiinței, și prin inimilor noastre înghețate lipsite de iubire.

Când vom schimba perspectiva dată: – de percepțiile, nevoile, interesele, atașamentele și orgoliile ego-ului și, – de cea dată de negativitatea indusă de rănilor noastre sufletești și de fricile minții, – cu perspectiva dată înțelegerea și claritatea izvorâtă din adevărul ce ne sălășluiește în inimii – vom înțelege că ceea ce vedem este realitatea întunecată sau luminoasă, a lumii noastre sufletești.

Claritatea dobândită prin sinele nostru spiritual prin iertare, acceptare , asumare și trezirea conștiinței ne va susține în a înțelege că – ceea ce vedem, atunci când furiile, neîmpăcările și gândurile temătoare ne domină mintea, este o iluzie a minții, ce nu are nici-o legătură cu valorile noastre sufletești sau cu abundența energiei luminii ce ne sălășluiește în inimi.

Treptat, ne vor reaminti cu toții, că adevărul și iubirea divină este sădită în inimi și depinde doar de noi să-i auzim și să-i ascultăm glasul.

Pentru a ne păzi sufletul de suferințe și a nu ne trăda dreptul la fericire – e nevoie să învățăm să ne prețuim valorile sufletești, nelăsându-le întinate de ipocrizia ego-ului sau de lăcomiile și frustrărilor minții, preocupată cu nevoia de a-și hrăni lăcomiile sau cu a controla, domina, poseda, constrânge și impune reguli ce nu țin cont de suflet și de nevoia sa de iubire.

Pentru a nu ne întina frumusețile și valorile sufletești este nevoie să ne desprindem de ”dreptatea” minții, pentru a înțelege adevărul din inimi. Doar astfel vom putea învăța să prețuim ceea ce suntem, avem și facem – pregătindu-ne să întâmpinăm cu bucurie experiențele vieți, trăindu-le prin atitudinea și energia, entuziasmului, pasiunii, credinței și iubirii.

Demult, înainte ca ego-ul nostru să încerce să preia controlul asupra călătoriei vieții – Sinele nostru Spiritual nu era separată de ființa noastră trupească. Atunci încă, Spiritul erau căpitanul răbdător al propriei noastre ”nave”, care se îndrepta în mod firesc către o destinație intuită de noi, dar necunoscută încă de minte.

La fel se întâmplă și acum, chiar dacă avem convingerea că trebuie să ne zbatem pentru a prelua de la minte, comanda destinului nostru implacabil. Credința însă ne arată că de fiecare dată, energia divină iubirii își urmează cursul în armonie cu legile naturii, și ne învață alternativa căii firii, neconstrânsă de legile umane.

E firesc ca adesea necunoscutul să ne sperie și grijile să ne copleșească – atunci când în procesul de învățare, ne confruntăm cu consecințe potrivnice așteptărilor pe care le avem. Totul însă, ne învață. Chiar și o alegere ce pare aparent greșită după judecata minții, pentru spirit este doar o cale ce ne aduce lecții ce ne slujesc trezirii, vindecării și devenirii.

Renunțarea la negativitatea ego-ului și agresivitatea minții, ne va susține prin iubire – la a nu mai permite ego-ului să se opună adevărului din inimi și dreptului nostru la fericire. Cu cât vom constata mai rapid, prin conștiinței iubirii, faptul că – frica ne este programată prin educație și convingerile ce le formează – cu atât ne vom susține mai mult spiritul să preia controlul minții.

La fel cum și teama de pedeapsa ne îndeamnă la eschivă, așa și, curajul asumării consecinței sau a realității…devine doar o vremelnică mască ce ne îmbată cu iluzii. În fața refuzului minții de a asuma și consecințe dureroase sau a convingerii că greșala este rușinoasă sau de condamnat – curajul dobândit prin credință, ne va susține de fiecare dată pe cale asumării fericirii, prin atitudinii iubirii.

Am fost educați să ne temem de pedeapsă, însă a greși este ceva firesc și inerent în procesul de învățare, chiar și atunci când ceea ce asumăm devine pentru cei din jur, motiv de învinuire și judecată.

Cât timp vom căuta să fim perfecți pentru a nu-i dezamăgi pe cei din jur, le vom ceda propria putere și propriul drept e a alege viața și a o trăii liber prin propriile experiențe. De vom permite fricii să ne împiedice asumarea ei – vom continua doar să dăm prilej minții să se eschiveze de responsabilitate, căutând doar scuze care să ne disculpe.

Nu vom înțelege nefericirea noastră: – mișcându-ne în van, și alegând încrâncenați după ”succes”, – agresându-i pe cei din jur când nu ne susțin interesele sau – opunându-ne dreptului la fericire a celor care aleg o altă experiență sau cale decât ceea de a continua să ne hrănească așteptările, nevoile și atașamentele cu prețul sacrificării propriului lor drept de a fi fericiți.

Preocupându-ne mintea cu a judeca, critica sau a încerca să schimbăm, să corectăm sau să modelăm experiența celorlalți – vom rata esența vieții și nu vom înțelege că – rolul nostru este acela de a acorda atenție propriilor experiențe, consecințe și lecții de viață și binelui propriului suflet… și nu urii, agresivității, victimizării și împiedicării celorlalți, de a fi fericiți.

Acceptându-ne unicitatea și dreptul la fericire, înseamnă a-i elibera pe cei pe care-i iubim și propria inimă, de constrângerile și opoziția minții la bucuria de a fi și a prețui ceea ce este și se întâmplă în viața noastră și a celorlalți cu un scop bine definit.

Acceptând că deja suntem maximul potențialului nostru prin ceea c am experimentat și trăim și, asumând ceea ce trăim, simțim, avem și facem, ca efect firesc al alegerilor și atitudinilor noastre anterioare față de noi, față de semeni și față de viață – vom înțelege că prin alegerile noastre, experimentăm propriile consecințe și ceea ce ne-a fost sortit.

A ne confrunta cu ceea ce suntem, a nega perfecțiunea experiențelor noastre sau dreptul celorlalți la experiențele lor – nu vom face altceva decât să ne opunem vieții și dreptului nostru și a celorlalți de a fi fericiți.

Acceptând calea și experiențele noastre, reînvățând lecția iertării, a prețuirii, a recunoștinței, a credinței, a acceptării, a asumării, a toleranței și a iubirii – vom înțelege că, nu vom mai avea nici-un motiv să fim nefericiți.

De credem însă altceva, nu avem cum înțelege, că, fără a prețui ceea ce deja suntem, facem și avem și fără a accepta și respecta alegerile și experiențele celor din jur – nu vom face altceva decât să-i agresăm și să ne condamnăm karmic la a retrăi suferințele pe care celorlalți le-o provocăm.

Prin orice atitudine ostilă față de noi și față de cei din jur – astfel de atitudine nu vom recunoaște, nu vom prețui și nu vom înțelege nici îndestularea, nici iubirea și nici dreptul nostru la fericire și nici dreptul celor din jur, de a-și alege calea și a fi fericiți , prin lucrurile după care tânjim.

De prea mulți ani ne mișcăm foarte rapid și lipsiți de cârmă, fără să înțelegem că ne zbatem să înotăm ”contra râului”, și istoviți îi pierdem energia. Așa că, nu e de mirare că lipsiți de cârmă, având întrerupte circuitele tabloului de bord, și programele computerului virusate – atunci când ne trezim sporadic și privim pe geamurile încețoșate ale minții și nu ne place ceea ce vedem – simțim că Universul nu ne sprijină sau că Dumnezeu ne-a abandonat.

În realitate însă, Sinele nostru este încă înfricat și insuficient de treaz pentru a înțelege comenzile propriei nave, și a-i redresa direcția, pentru a reintra în armonie cu fluxul și cursul energiei vitale, lăsându-ne călăuziți de energia luminii sale. Atunci când vom renunța să ne mai hrănim fricile și să ne împotrivim cursului firesc al vieții – îngăduindu-ne să inspirăm și să expirăm energia iubirii – râul vieții ne va găsi și ne va adopta.

Atunci vom deveni atât ”purtătorul de cuvânt”, al vieții cât și confidentul ei. Vom fi și cei care o ascultăm și cei care îi rostim adevărul. Vom fi cei care îi facem servicii fără să fim tentați să păstrăm ceva pentru noi, și cei care o iubim fără a-i cere recompense sau ceva la schimb.

Când ne vom trezi la conștiință, vom înțelege întru totul că – destinul nostru este acela, de a fi deodată atât creatorul vieții cât și cel creat de viață. A fi masculin în feminin și a fi feminin în masculin, a fi activ și receptiv, și a merge dincolo de dualitate, pe aripile incertitudinii și paradoxului, asumându-ne viața.

Dincolo însă de ceea ce credem sau ne lasă cunoașterea minții să înțelegem și să acceptăm în baza dovezilor sale limitate și subiective – timpul ne va învăța și ne va face pe toți să înțelegem că – noi suntem atât mântuitorul, cât și cei care învățăm să respirăm, pentru a ne ridica din întunericul conștiinței și din durerea conflictelor auto-create.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– A ASCUNDE ADEVARUL DE TINE INSUTI
– TIPARUL ADEVARULUI
– ADEVARATA INTELEPCIUNE
– Fericirea – cea adevărată nu are cauză
– 10 adevaruri care-ti vor schimba viata

Bună dimineața
și o săptămână plin de bucurie, prețuire și iubire.
Fie ca azi să fie pentru fiecare dintre noi, prilej de bucurii și împliniri, în toate planurile vieții. Să fie un nou început, ca efect al uniunea prin conștiința iubirii – a ființei noastre materiale dominate de temeri, insuficiențe, nemulțumiri, vinovății și griji – cu Sinele nostru Spiritual autentic, plin de grație și de abundența energetică a dragostei ce ne sălășluiește în inimi și strălucește prin scânteie divină din noi.

Doresc să a veți puterea rațiunii prin Spirit și, capacitatea de a discerne și a armoniza prin conștiință trează: – nevoile trupului și a ființei, ca sursă a nemulțumirilor, și neîmpăcărilor sale și, – abundența de iubire a Spiritului, ca sursă de energie vitală, dobândită prin conexiunea cu divinul.

Rațiunea conștientă prin spirit, dobândită prin atitudinea și manifestarea cu preponderență a emoțiilor și a stărilor sufletești pozitive și benefice ființei – veți putea înțelege efectul gândurilor, emoțiilor și alegerilor pe care le faceți, înainte de a deveni acțiuni si rezultate.

Încrederea de sine și capacitatea de a discerne efectul starilor voastre emoționale asupra realității și a consecințelor pe care le atrageți – vă va susține în a elibera acele energii cerebrale și fizice, care susțin în mod favorabil și benefic materializarea celor mai curajoase creații mentale, fără a vă mai limita rezultatele și dreptul la fericire, prin frici, ne iubire, îndoială sau necredință.

Dislocând în mod eficient prin iubire, încredere de sine și credință, resursele energetice de care aveți nevoie pentru a vă materializa creațiile mentale și, înțelegând sursa nemulțumirilor și negativității voastre, pentru a nu le da curs și a nu vă risipi prin ele energia vitală [+] – veți avea suficientă energie pentru a o dirija către lucrurile și acțiunile cu adevărat importante pentru voi.

Prin atitudinea asumării, a încrederii de sine, a prețuirii și a iubirii – veți dobândi curajul și credința necesară pentru a împlini acele nevoi, năzuințe, scopuri și intenții pozitive, către care vă dedicați prin energia entuziasmului și a pasiunii voastre și, care servesc interesele voastre, prin împlinirea, susținerea și slujirea așteptărilor celor din jur.

Vom fi cu adevărat împliniți doar dacă vom înțelege că vom servi cu adevărat interesul nostru și al celorlalți atunci când binele nostru, acțiunile și rezultatele pe care le obținem izvorăsc din iubire și din sufletul nostru, eliberate de constrângeri și când, nu sunt clădite cu scop vădit de a induce suferințele celor din jur.

Prin lezarea și agresarea drepturilor și a libertăților celorlalți, în a alege și a opta: – pentru a experimenta viața în funcție de imboldurile mentale sau sufletești interioare și – pentru a-și exprima simțămintele, a gândi, a crede, a alege, a face, a fi și a trăi, neîngrădiți de criticile, judecățile, învinuirile, împotrivirile și ostilitatea noastră – ne vom leza propriul drept la fericire.

Prin a fi ostili și a împiedica dreptul celorlalți la fericire – nu vom face altceva decât să ne agresăm și să ne lezăm propriile libertăți și drepturi, în a ne exprima, a fi, a face, a avea, a ne împlinii, a ne bucura, a iubi, a trăi și a ne împlinii viața, prin exprimarea frumuseții, valorilor și a beatitudinii lumii noastre sufletești.

Până ce nu vom înceta să-i criticăm, să-i învinuim, să-i judecăm și să-i condamnăm pe cei diferiți de noi (prin experiențe, valori, trăiri, bagaj karmic, etc) – nu vom înceta a ne judeca, critica, învinui și condamna în mod indirect pe noi. Și până ce nu vom înceta să ne judecăm și să ne învinuim – nu ne vom putea nici ierta și nici înțelege calea către adevărul inimii, pentru a ne elibera prin adevăr și iubire, de dominația minții ego, trezindu-ne spiritul.

Continuând să trăim în separare, înstrăinare, însingurare și negare in intimitatea sufletului nostru sau în relații de cuplu – vom fi nu doar propria sursă a nemulțumirilor, neîmplinirilor, a răului, a suferințelor și a decăderii noastre psihice, ci vom fi și sursa răului din sufletul nostru, pe care o oglindim în lume. Neînțelegând asta prin ego lipsa iubirii ne va face să-i contaminăm cu vinovății și nefericire pe cei pe care-i judecăm sau la adresa cărora lansăm gânduri ostile.

Putem ignora și nega rămânând în ego și atașamentele minții noastre – nevoile noastre de afectivitate sau incapacitatea accesului nostru la sursa lăuntrică a energiei luminii divine din sufletul nostru, putem rămâne în continuare negativiști și ostili față de cei din jur și față de noi, negându-ne și negându-le iubirea, însă – nu vom putea distruge scânteia originală a iubirii și a Luminii divine din noi.

Lumina împăcării, a iubirii, a iertării și a acceptării izvorâtă din inimi – va deveni cu atât mai vizibilă pentru noi, cu cât întunericul pe care alegem inconștienți să-l străbatem prin negativitate, supărări, suferințe, neîmpăcări, vinovății și frici – va deveni mai profund și mai dureros prin consecințele potrivnice vieții și ostile iubirii, pe care alegem să le atragem și să le experimentăm, atunci când ignorăm adevărul din inimi.

Alegând să trăim în adevăr și iubire – renunțăm la frici și falsitate, pentru a ne reîntregi și a ieși din dualitatea și separarea ego-ului de spirit. Prin conștiință iubirii și intuiția întregul ce-l definim, devenim parte a miracolului lumii, a vieții și a grației divine. Asta ne va susține în a înțelege rostul și sensul existenței spiritului întrupat aici pe Pământ. Vom înțelege esența ființării noastre materială prin trupul ce aparține Pământului, și – prin Spiritul nostru etern, aparținând Cerului și întregului Univers.

Indiferent de ceea ce credem despre propria viață și destinul ce-l trăim, sau referitor la ceea ce putem sau nu, accepta și conștientiza, prin ceea ce formăm, oglindim și reprezentăm ca sens al ființării, la nivelul conștiinței și a capacității noastre de a evolua, a discerne și a ne înțelege menirea – prin Spirit.

Prin Spiritul, ca esență prin Duhul Sfânt, al dumnezeirii noastre sufletești, prin care trupului nostru a dobândit rost, sens, valoare, discernământ și viață – suntem parte a planului și miracolului divin, ce definește Adevărul și Întregul ce sălășluiesc în noi, prin noi și în afara noastră, pentru a ne călăuzi, a ne vindeca și a ne învăța iubirea.

Ceea ce este și trebuie să fie – este și va fi, indiferent de ceea ce putem accepta și crede la nivel mental, și independent de ceea ce alegem să credem, să respingem sau să ignorăm prin convingerile pe care le formăm și prin fricile și vinovățiile pe care le ni le induc programe mentale, la nivel de simțuri, de conștiință a vinovăției și prin percepții.

Mintea se teme căci așa este programata prin conștiința insuficienței, a nemulțumirii, a greșelii și a vinovăției. Spiritul divin însă, este ghidat prin abundența sa energetică, izvorâtă din conștiința iubirii.

Mai devreme sau mai târziu va trebui să înțelegem că esența sinelui nostru divin este iubirea! Prin ea ne vindecăm de răni și ne eliberăm de vinovății și griji, pentru a ne putea exprima sinele spiritual, prin abundența energiei dragostei și a Luminii ce ne sălășluiește în suflete și inimi. Acesta este adevărul de dincolo de frici, de îndoieli, de griji și de iluzii.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– OSHO – Fiul
– Omraam Mikhael Aivanhov – Rugăciunea
– Abandonul de sine
– Orice creație – presupune o depășire de sine
– VINDECAREA SINELUI DIVINIZAT

Arta de a iubi necondiționat – este capacitatea ființei de a-și trezi Sinele Spiritual și conștiința, prin abandonul ego-ului și a firii sale instinctuale – pentru a asculta de adevărul inimii și a intra în armonie cu vibrația energetică a habitatului său și cu ființele din jur.

Trupul, mintea, credințele și acțiunile – ne sunt ghidate de instinctualitatea, necesitățile și nevoile noastre. Ele sunt induse atât genetic, cât și prin programele mentale asimilat din mediu (în procesul de adaptare, experimentare, asimilare, învățare, înțelegere și evoluție. Astfel percepțiile, reacțiile și comportamentele noastre mentale, emoționale și instinctuale – sunt induse, hrănite și controlate subconștient, prin convingerile învățate și prin amintirea experiențelor și a durerilor noastre trupești și sufletești.

Când nivelul nostru de conștientizare poate evolua dincolo de percepțiile materiale, atașamente, rutine, stereotipuri mentale și nevoile egotice pe care le hrănim – vom deveni capabili să ne activăm și să ne folosim percepțiile și abilitățile energetice și extrasenzoriale, bazate pe activarea și folosirea energiei iubirii. .

Aceste noi abilități ne vor permite să vedem, să ne vedem și să înțelegem lucrurile, lumea și viața, dintr-o nouă perspectivă. Una a acceptării, asumării, prețuirii, fericirii, păcii sufletești și a iubirii, necondiționate de așteptări, atașamente și suferințe.

Cât timp însă, ne vom lăsa inconștienți dominați de ego, de supărările, nemulțumirile și reacțiile noastre instinctuale, mintea ne va separa de sinele nostru spiritual, capabil de rațiunea conștientă și de a asulta de glasul inimii.

De vom rămâne robii ego-ului și a minții, lasându-ne supuși și manipulați prin temeri, nemulțumiri, supărări și griji – gândurile noastre vor distorsiona relitatea, înstrăinându-ne de iubire.

Fără a ne crește vibrația și a ne vindeca de durere, prin iertare și prin atitudinea credinței, a iubirii exprimate prin gânduri și emoții pozitive – nu vom fi pregătiți pentru saltul conștiinței și nici pentru bucuria și trăirea experimentarea frumuseții și a beatitudinii vieții, în afara materiei și a fricii, de a ne asuma și a ne dărui iubirea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– DESPRE IUBIRE
– Sacrificii – pe care le facem din iubire fraternă: singurele ce plac Domnului
– IUBIREA NU ESTE NICIODATA PARTINITOARE
– Căsătoria – condiții pentru ca ea să nu ucidă iubirea
– DACA IUBIREA NU APARE ACUM

Decât să-ți ocupi mintea căutând pricini pentru a fi nemulțumit, neîmpăcat, supărat și nefericit – mai bine ascultă glasul inimii și las-o să-ți ofere motive pentru care meriți să iubești, să te bucuri de viață și să fii fericit.

De te vei iubi, alegând să pășești pe calea fericirii – vei permite lumii să devină prin tine, mai frumoasă, mai generoasă și mai plină de iubire.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– VOCEA INIMII
– IZVORUL
– TIPARUL ADEVARULUI
– MARILE FIINTE SPIRITUALE NU APARTIN TRECUTULUI
– UNITATE SPIRITUALA

Bună dimineața!
și o duminică senină, plină de iubire și grație divină!
Pe drumul vieții, se întâmplă adesea să apară în calea noastră provocări ce ne pot aduce în viață consecințe neplăcute. În urma lor, devenim copleșiți de griji, nemulțumiri, suferințe și de căderi. Pentru a ne elibera de povara lor este important să ne vindecăm sufletul și trupul de frici, neîmpăcări, furii și supărări.

Orice pierdere sa neîmplinire, e mereu urmată de alte provocări. Pentru a vă vindeca de durerea pierderilor și neîmplinirii – vă doresc un nou început, plin de maturitate emoțională în care să dobândiți curajul asumării propriilor năzuințe, visuri, experiențe, consecințe și încercări.

Teama de a cădea, a greși sau a fi învinuiți de către cei ce nu vă pot prețui experiențele, calea și valoarea, va face să atrageți în viața voastră persoane cu aceleași temeri, dar și evenimente menite să vă întărească convingerile. Prin ele veți materializa exact conținutul fricilor pe care prin emoții negative le hrăniți.

Când nu vă veți aprecia pentru ceea ce sunteți, faceți și aveți prin valorile materiale și sufletești – veți atrage în viața voastră situații în care nu veți putea materializa valorile sau, persoane, care caută doar prilej pentru a vă șicana pentru ceea ce sunteți, împotrivindu-se dreptului vostru de a fi fericiți.

Când vă agresați semenii, pentru că aleg altă cale decât a voastră, alte experiențe sau pentru că nu mai doresc să vă susțină nevoile interesele, atașamentele și așteptările – nu veți putea conștientiza că, vă condamnați la plăți karmice și suferințe în solidar cu cele provocate, și la a vă hrăni convingeri și scuze ce vă vor ascunde carențele și inabilitatea de a iubi.

În experiența ”încercării și a erorii” căderile și loviturile sunt firești. Ele sunt parte a procesului de învățare și experimentare a vieții. Căderile vă afectează doar în măsura în care dați vina pe ele, și nu sunteți dispuși să învățați lecțiile lor.

Dacă în urma unor experiențe nefericite – nu veți permiteți minții, prejudecăților, fricilor, orgoliilor și negativității să vă afecteze emoțional, – vă veți putea ridica în mod firesc și natural, după fiecare lovitură și după fiecare cădere. Astfel, durerea și poverile vieții, nu vă vor putea nici dezechilibra, nici copleși și nici afecta.

Dacă de fiecare dată când ne ridicăm, cădem în dezamăgire, nemulțumire sau supărare, și în loc să ne învățăm lecțiile de viață și să ne schimbăm atitudinea sufletească, preferăm să dăm vina pe ”factorii de mediu”, pe conjuncturi sau pe cei din jur, pentru inabilitatea noastră de a ne feri și a iubi – ne vom trezi din nou jos, împiedicându-ne de următoarea ”capcană” sau ”denivelare” de pe drum.

Dobândirea inteligenței emoționale sau evoluția noastră spirituală către trezire și dobândirea conștiinței iubirii – nu stau în cât de des ne ridicăm, ci în cât de repede învățăm de la prima căzătură, lecția vieții, pentru a nu o mai repeta și a nu retrăi iar și iar experiența suferinței provocată de lovitura căderii sau de supărările și vinovățiile prin care rănim și ne rănim.

Dacă permitem minții să se atașeze de rutina căderii și a suferinței, ea va crede că astfel este firesc, și va învăța o convingere greșită. Astfel, va căuta să repete experiența, și o va repeta firesc căci ființa nu a învățat lecția care să o ferească de ea… căci deja e obișnuită cu suferința și crede că are nevoie de ea.

Prin repetarea experienței suferinței, pe care nu o vom ști fără iubire să o transformăm în prețuire – vom continua să generăm iluzia fricii și să atragem suferința în forme diferite, tot mai des și tot mai dureros, fără a conștientiza că noi le generăm, cât timp ne situăm în afara iubirii și a adevărului din inimi.

Doar atunci când în urma suferinței căderii ne trezim la o conștiință sinelui nostru superior, pe care mintea ego nu o mai poate manipula – vom fi capabili să înțelegem cât de slabi am fost atunci când în mod stupid și inconștienți îi cedam puterea și-i cădeam în capcană și în robia sa.

Lăsându-ne mintea să ne manipuleze inima și sufletul, vlăguindu-le de energie și iubire ea ne va controla ființa și conștiința – controlându-ne gândurile, alegerile, sentimentele, trăirile și viața, prin iluzii, frici, vicii, proaste obiceiuri și atașamente mentale.

Atunci când ne vom trezi la conștiința adevărului inimii și a rațiunii prin Spirit – vom înțelege că, atâția ani, în care ne-am hrănit iluziile, am justificat ”dreptatea” și irealitatea minții și ne-am risipit energia prin negativități sau opunându-ne ”dreptăți” celorlalți, nu am făcut altceva decât – neam apărat viciile, atașamentele și convingerile păguboase.

Fără a ne înțelege ne iubirea și agresivitatea asupra noastră și a celorlalți – nu vom înțelege nici efectul asupra noastră a a agresivității sădite în sufletele celorlalți, atunci când îi judecăm, îi certăm, îi învinuim sau îi rănim, când prin gânduri ostile sau neîmpăcare – trimitem săgeți otrăvite la adresa celor pe care îi considerăm vinovați pentru suferințele, neîmplinirile și neajunsurile pe care le suferim.

Va trebui să ne înțelegem că, chiar și atunci când ne simțim îndreptățiți în urma consecințelor sau experiențelor pe care le trăim, să fim negativiști, supărați, revoltați, ostili, răzbunători, orgolioși, invidioși, geloși, intoleranți și neiertători, respingând tot ceea ce nu corespunde convingerilor pe care le hrănim – motivația sau justificarea minții exclude iubirea, iertarea și perspectiva dată de adevărul inii.

De ne vom putea detașa de suferințele auto induse și de nevoia de a o retrăi – vom constata că ele sunt rodul experiențelor noastre negative, care s-au dovedite în timp că ne-au adus doar iluzii, nemulțumiri și deservicii în toate planurile vieții.

Pentru a ieși onorabil din labirintul întunecat al minții și al durerilor pe care le trăim – va trebui să admitem că există mereu și o realitate favorabilă ființei, opusă irealității minții. Acea realitate este ceea trăită în lumina credinței, a speranței binelui, a iubirii, a iertării, a asumării și a păcii sufletești.

Va trebui să înțelegem că anii și energia risipită pentru a ne induce sau a hrăni suferințe, sunt ani, resurse și valori sufletești risipite inconștient din viețile noastre, pe care le-am pierdut definitiv. A ne trezi în lumina conștiinței iubirii, ne va aduce înțelepciunea de a ne bucura de viață și a fi fericiți prin ceea ce iubim – ne mai îngăduindu-ne să risipind nicio clipă din frumusețea și darurile noastre.

Atunci când vom înțelege și accepta că noi suntem sursa a tot ceea ce credem, percepem, vedem, gândim, simțim, alegem, experimentăm și trăim – conștiința trează și rațiunea ce e conștientă de efectul propriilor atitudini, acțiuni și convingeri – ne vor ajuta și susținem în a credem în valorile noastre și în dreptul de a iubi.

Alegând să vedem, să gândim, să prețuim, să simțim, să iubim și să ne trăim viața, oglindind în lume, propriile valori, frumuseți și experiențe pozitive – vom putea renunța la nevoia de a mai critica, judeca, învinui, condamna și pedepsi oamenii diferiți de noi, ca experiențe și valori, sau pe cei pe care-i iubim, dar îi contaminăm cu suferințele și nevindecările noastre.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Suferința – o depășim identificându-ne cu spiritul din noi
– MĂȘTILE FRICII
– VINDECARE
– A ASCUNDE ADEVARUL DE TINE INSUTI
– IZVORUL

Bună dimineața
și un sfârșit de săptămână, plin de credință, bucurie, pace lăuntrică, dăruire, frumusețe, binecuvântare și grație divină, în lumina clarității și a iubirii! Vă doresc o zi a prețuirii și a recunoștinței pentru tot ceea ce sunteți, iubiți și aveți, prin lucruri materiale și valori sufletești.

Vă doresc, ca prin puterea inimii, inteligența minții, prin rațiunea spiritului și prin conștiință trează, să înțelegeți că – doar prețuind valoarea și învățând să sădim, să dăruim, să iubim, să credem și să asumăm ca și consecințe – ne vom putea bucurăm pentru roadele a ceea ce suntem, gândim, simțim, exprimăm, credem, vedem, alegem, experimentăm și culegem.

Până când, prin energia, atenția și gândurile noastre negative continuăm să hrănim și să ”venerăm” doar ceea ce nu ne place – nu vom ști să ne bucurăm de lucrurile mărunte, de frumusețea lumii, de oamenii pe care îi întâlnim și nici de propria frumusețe și viață.

De aceea, până când nu ne vom deschide inima și sufletul către oameni din jur, pentru a ne dărui energia, valorile, experiențele și iubirea – nu vom învăța să prețuim alegerile, experiențele și energia care vine spre noi prin oameni și lucruri.

Până când nu vom învăța să ne prețuim asumându-ne consecințele și prețuind experiențele și alegerile celor din jur – nu vom putea vedea și prețui valorile și energia lucrurilor și a oamenilor, prin ceea ce ele reprezintă și prin ceea ce ei iubesc și prețuiesc.

Continuând să ne manifestăm negativitatea și superficialitatea emoțională prin a fi ostili – vom ignorăm și ne-prețui lucrurile mărunte și valorile din viața noastră, dar și pe cele din viața celor din jur, neputând să vedem nici sufletele oamenilor și nici frumusețea din jur.

Până când nu vom putea prețui nici valorile și nici lucrurile mărunte din viața noastră – nu ne vom putea manifesta viața prin atitudinea iubirii. Fără a trăi prin atitudinea asumării, acceptării, toleranței și a iubirii – nu vom putea prețui ceea ce suntem și primim prin consecințele vieții, căci nu vom înțelege nici rostul experiențelor noastre și nici menirea pe care o avem prin darurile din viața noastră.

Până când nu ne vom prețui pe noi, valorile pe care le avem și consecințele pe care le atragem – vom rata lecțiile de viață care ne sunt destinate prin destinul favorabil – pentru a ne arata calea spre împăcarea, vindecare și desăvârșirea noastră sufletească.

Fără a ne împăca sufletește cu ceea ce experimentăm și trăim, ca și consecințe firești ale alegerilor și atitudinilor manifestate în timp – nu vom putea nici primi, nici prețui și nici păstra în viața noastră, lucrurile, oamenii și valorile mari.

Pentru a putea vedea și prețui valorile, lumea și oamenii din jur – va trebui să privim înspre exteriorul nostru , prin valorile noastre sufletești și nu prin convingerile negative și reperele experiențelor și trăirilor noastre mentale ce ne-au adus suferințe, eșecuri și pierderi.

Când ne vom împăca sufletește și vom privi lumea prin valorile și adevărul inimii – vom vedea frumusețea de dincolo de ”ambalaj”. Atunci, vom avea îngăduința divină de a desluși conținutul și valorile sufletești ascunse…, de cei ce prin atitudinea, necredința, ne iubirea, ne prețuirea, intoleranța și agresivitatea lor – devin lacomi, egotici, agresivi și superficiali.

Cei ce vor avea curajul să-și deschidă inima pentru a privi și a vedea lumea, valorile și oamenii din jur, prin lumina frumuseții ei și a lumii lor sufletești – își vor putea învinge necredința, lăcomia, negativitatea, intoleranța, neliniștea, povara și frica.

Atunci când vom ști să ne prețuim experiențele, darurile, valorile și viața pe care alegem să o trăim și am primit-o în dar – ne vindecăm de suferințe negativitate, insuficiențe, nemulțumiri, agresivitate și ură – desăvârșindu-ne spiritul și viața, prin credință, iubire, iertare și recunoștință.

Atunci când vom avea înțelepciunea și inteligența emoțională necesară pentru a alege în mod conștient să exprimăm doar ceea ce putem iubi, accepta și prețui – vom evita sa lăsăm ne-iubirea, frica și vina, să ni se cuibărească în suflet. Astfel vom redeveni, împăcați, mulțumii și fericiți.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Flacara Violet, intre sacru si profan!
– Viitor deja prezent-Octavian Ţigănuş
– J. Donald Walters – Meditaţia pentru începători
– Folosirea puterii mentale pentru acumularea si dirijarea fortei vitale in corp
– Neale Donald Walsch – Dumnezeu si minunile din viata noastra