subconstient tagged posts

“Să te aventurezi în subconştient este la fel de periculos ca să te cufunzi în adâncurile oceanului. Fiindcă și în subconștient bântuie niște monștri pregătiți să îi înghită pe cei imprudenți care vor să coboare aici, fără să fie nici instruiți, nici echipați. Veți întreba: „Unde să ne instruim și să ne echipăm?” Într-un loc situat dincolo de conștiință și de conștiința de sine: în supraconștiință, în conștiința divină.

Așadar, atenție! Cel care vrea să-și cerceteze străfundurile ființei, să știe că, pentru a o face fără pericol, trebuie să se înalțe, mai întâi, până la regiunile superioare ale conștiinței sale, unde va dobândi niște cunoștințe despre structura acelor lumi obscure, cât și despre natura entităților care le locuiesc. Acolo, el va dezvolta și o voință puternică și își va forma în jur o aură luminoasă. Aceste condiții sunt indispensabile pentru a coborî fără pericol în adâncuri. Monștrii care le populează se îndepărtează numai din fața ființelor instruite și bine înarmate.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 20 noiembrie

Recomandam urmatoarele articole:

– Private: Subconștientul – o lume de animale preistorice
– ACUM, ESTE SINGURUL TIMP CARE EXISTĂ
– Practica spirituală – se bazează pe repetarea acelorași adevăruri
– PACEA SUFLETULUI
– Mantrele – cum să le pronunțăm

“Avântându-se în explorarea subconștientului, psihanaliștii nesocotesc deseori faptul că sunt pe cale să pună în mișcare niște regiuni unde se înghesuie toate animalele preistorice: mamuți, dinozauri, brontozauri…Toți acești monștri se află acolo, vii. Veți spune că aceste animale au dispărut de mult timp. Ele au dispărut de pe suprafața pământului, dar ele locuiesc mereu în om sub forma unor instincte, a unor impulsuri, a unor dorințe. Ele nu mai eistă în mod fizic, dar corpul lor astral există. Iar prin corpul lor astral, toate animalele, nu numai animalele preistorice, sunt prezente în subconștientul oamenilor.

De aceea, căutând în subconștientul unor persoane originea anumitor tulburări ale lor, psihanaliștii care nu au studiat Știința Inițiatică trezesc toate aceste animale. Eu nu spun că psihanaliza este neapărat o practică periculoasă, dar ea trebuie exersată de niște persoane ele însele foarte puternice psihic, foarte experimentate, care nu-și vor expune pacienții riscului de a fi înghițiți de monștrii lor interiori.”

Omraam Mikhaël Aïvanhov

Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov

Gândul zilei de 3 septembrie

Recomandam urmatoarele articole:

– PACEA SUFLETULUI
– Mantrele – cum să le pronunțăm
– Inspirația – condiții ca ea să ne viziteze
– Problemele – să le lăsăm un moment deoparte pentru a le găsi o soluție mai bună
– CUMPĂTARE

Capitolul 2. Ce este meditaţia?

Meditaţia propiu-zisă începe în momentul în care gândurile şi emoţiile au fost liniştite. Este o stare de intensă conştientizare interioară, o stare în care atenţia persoanei respective nu mai este angajată în ovaţionarea continuă a paradei de probleme şi proiecte în care viaţa mărşăluieşte peste noi, ci este captivata de experienţa supraconştienta interioară. Meditaţia mai poate fi definită, de asemenea, mai general, ca orice practică al cărei scop este conştientizarea supraconştientă.
Pentru că acestea sunt cele 3 stări ale conştiintei: nu doar conştientul şi subconştientul (despre care majoritatea oamenilor ştiu câte ceva), ci şi supraconştientul (despre care puţini ştiu ceva).
Mintea conştientă este starea noastră normală de veghe a conştiinţei. Ea reprezintă doar o mică parte din conştiinţa noastră totală. O parte a ei cu mult mai mare rezidă în subconştient.
Subconştientul, popularizat în timpurile moderne de Sigmund Freud, reprezintă partea ascunsă, dar adeseori dominantă a psihicului nostru. Ne confruntăm cu aspecte ale acestuia în timpul somnului.

Capitolul 1. De ce să medităm?

Gândeşte-te la cât de multe lucruri faci în speranţa că, odată ele îndeplinite, vei avea o stare de relaxare.
Îţi spui: Hai să cumpăr maşina aceea sport roşie ori modelul acela compact alb, ori dubiţa aceea mare şi frumoasă pentru întreaga familie. Nu voi avea linişte până nu o voi cumpăra!
Sau poate îţi spui: Îmi voi cumpăra casa aceea nouă cu verandă acoperită şi dormitorul matrimonial mare: cu sufrageria aceea liniştită, spaţioasă, ca să nu mai trebuiască să mâncăm întotdeauna în bucătărie cu castraveţii, cu livingul înclinat. Oh, după ce voi avea toate acestea, voi putea în sfârşit, să mă relaxez! Adeseori, reprezentarea noastră mentală a unui ideal atins este asemenea unei picturi puse în rama: statică şi niciodată schimbătoare. Este un scop în sine, nu o trecere către noi începuturi şi noi provocări. Chiar şi atunci când ne considerăm scopurile mijloace de a ajunge la alte finalităţi, viziunea viitorului pe care o nutrim ne poartă într-un timp în care relaxarea va deveni, cu adevărat, posibilă.