Sandor Kasza tagged posts

Bună dimineața
și o săptămână caldă și luminoasă, plină de împliniri și frumusețe!
Vă doresc o zi a curajului asumării experiențelor vieții pentru a dobândi prin inteligența și energia grația divine a iubirii ce vă sălășluiește în inimii, claritatea,înțelegerea cunoașterii și înțelepciunea sinelui vostru spiritual.

Grația divină a iubirii ce prin Duhul vostru Sfânt vă sălășluiește în inimă, așteaptă să fie eliberată din colivia minții, pentru a vă dezvălui frumusețea, și măreția și a vă umple sufletul și viața cu frumusețe și darurile pe care dragostea vi le aduce atunci când nu permiteți fricilor, supărărilor, orgoliilor, vinovățiilor, frustrărilor, și ostilității să vă risipească energia.

Când vom putea înțelegem că frica e doar o iluzie a minții și un program mental prin care permitem îndoielilor, neliniștilor, supărărilor, suferințelor, nemulțumirilor să nu se cuibărească în suflet – vom înțelege că lipsa încrederea de sine și a curajului asumării dragostei și a iubirii ce nativ vă sălășluiește în inimii, vine din experiențele traumelor și a durerilor noastre trecute , încă nevindecate, și din lipsa experiențelor reușite bazate pe asumarea și manifestarea valorile iubirii.

Când vom înțelege că durerea și vinovățiile date de separarea ființei noastre de Sinele nostru Spiritual, sunt cauzate de deconectarea artificială și auto-indusă, de prezența iubitoare a lui Dumnezeu – vom înțelege că lipsa responsabilității, a prețuirii și a asumării iubirii și a darurilor ce vin spre noi – sunt cauzate de lipsa curajului de a iubii și de incapacitatea noastră de a-i crea abundența pentru a o dărui și a ne împlini viața prin ea.

Ceea ce nu știm și nu înțelegem când percepem lumea și ne trăim viața prin experiența separare de sinele nostru autentic, este faptul că prin ele și blocajele pe care ni le cauzăm mental prin ostilitate, negativitate și ne iubirea noastră – ne separăm și de conștiința iubirii noastre și prin el, de Dumnezeu

Separare pe care o resimțim în planul fizic al trăirilor noastre instinctuale și emoționale, ca fiind reală, toate decepțiile, nemulțumirile, neîmplinirile, neputințele și traumele noastre fizice și psihice pe care le-am resimțit prin trăirile noastre, sunt doar iluzii mentale pe care le plămădim prin inconștiența și ne-iubirea noastră. Ele sunt coșmaruri asemeni celor din visele noastre de noapte, însă sunt trăite mai real și la un nivel mai puternic de conștientizare.

Frecvența energetică a undelor cerebrale și vibrația emoțiilor, a gândurilor, a cuvintelor pe care exprimăm în dialog mental sau le rostim – ne induc atitudinii prin care facem alegeri și acționăm, și ne aduc trăiri emoționale, consecințe și experiențe ce se vor manifesta doar în acel spectru al sentimentelor și pe acel palier al polarității emoțiilor pe care noi alegem să le-o atribuim prin percepțiile, prejudecățile, cunoașterea sau înțelegerea noastră.

Negarea valorilor, negativitatea, suferințele și ostilitatea noastră sunt consecințe ale valorilor negative atribuite emoțional, trăirilor și consecințelor pe care le atragem în viața noastră prin gândurile, credințele, sentimentele și convingerile pe care le rostim.

Respingerea la nivel mental a măreției noastre, inducerea în percepția noastră sentimentului vinovăției și a convingerii neputinței noastre, sunt doar câțiva factori prin care ne hrănim fricile, negativitatea și crezul că – nu merităm să trăim frumusețea vieții. Astfel nu facem altceva decât să atragem experiențe și să manifestăm consecințe potrivnice binelui nostru, menite să ne întărească convingerile neputinței noastre de a iubi și a fi fericiți. ,

A cultiva convingeri precum: ”Dumnezeu nu mă iubește”, ”El este nemulțumit de mine”, ”Nu sunt vrednic de iubirea sa” – duc fie la credința mentală că ”am căzut din grația divină” sau la extrem, la negarea existenței Sale.

Sentimentele izvorâte din frică, necredință și ne iubire sunt consumatoare de energie și au doar menirea de a ne vlăgui sufletul de frumusețe, valoare și conținut. Astfel fără lumina iubirii, ne vom pierde claritatea, luciditatea și puterea de a iubi și a plămădi realitatea destinului nostru favorabil

Cei mai mulți dintre noi, continuăm să ne trăim viața prin vibrația fricii și în întunericul dat de conștiința vinovăției și a fricii. Pentru a ieși din labirintul întunericului nostru sufletesc și a ne elibera de povara suferințelor, a traumelor, a neîmpăcării și a experienței pierderii și durerii – e nevoie să ne ridicăm vibrația prin emoții și sentimente pozitive, pe care să le hrănim prin credința în minele nostru și prin conștiința iubirii.

Aceia dintre noi, care a azi suntem copleșiți de durere, insuficiențe, griji și frici și trăim suferința sufletelor dominate de nemulțumiri, lăcomii, neîmpăcare, negare, ostilitate și negativitate – ne-am negat credința și ne-am înstrăinat de valorile, sentimentele și energia iubirii, atât de mult, încât azi nu mai putem regăsi aceea credință și putere lăuntrică a sinelui nostru divin, prin care ă ne dizolvăm fricile, vinovățiile, ne-iertările, traumele, suferințele, ostilitatea și negativitatea.

Fără a ne regăsi credința și iubirea și fără a ne elibera sufletul de durerile cauzate de emoțiile și atitudinile noastre negative – nu vom putem găsi ieșirea la lumină, din labirintul întortocheat și întunecat al minții, copleșită de deznădejde, durere și teamă de suferință.

Pentru a scăpa de convingerile negative cauzate de experiențele traumei și durerii, este nevoie să reînvățăm să ne prețuim darurile, să ne eliberăm de nevoia subconștientă de a ne induce iar și iar suferința, și astfel să reînvățăm să ne iubim și să credem în noi și în dreptul nostru la fericire.

Din păcate, până nu vom accepta prin fiecare por al ființei noastre, credința în iubire și în valorile noastre sufletești, ca singura calea de vindecare trupească, mentală și emoțională, prin care ne putem trezi conștiința – nu vom putea accepta și înțelege faptul că, prin convingerea propriei neputințe și ne iubiri – ne hrănim coșmarurile nemulțumirile, pierderile, neîmpăcările și neîmplinirile pe care le trăim.

Tot ceea ce mintea crează prin iluzia fricii, neasumare și neîmpăcare – ne induc insuficiențele și durerile pe care le experimentăm. Ele sunt efectul iluziilor minții, a îndoielilor și a temerilor de tot felul pe care ni le auto-inducem mental, prin false crezuri și convingeri.

Pentru a schimba reperele negative ale convingerilor noastre cu valori pozitive, este esențial să ne asumăm prin curaj, credință și iubire, experiențele și consecințele care vin spre noi, renunțând la prejudecăți, vinovății sau la dorința de a-i împăca și mulțumii pe cei din jur, care adesea ne contestă sau ne condamnă alegerile și experiențele.

Teama de a recunoaște propriile erori, de a ne desprinde de convingerile păguboase și continuarea manifestării lor (izvorâte din frica de pedeapsă, din teama asumării consecințelor, de neliniștile și incertitudinile date de acceptarea și asumarea experimentării altei realități decât ceea cu care am fost obișnuiți – chiar de ele înseamnă suferință) – ne împiedică să recunoaștem și să ne asumăm greșelile, inerente în procesul de învățare și asumare a lecțiilor vieții, atunci când dorim să pășim pe calea spirituală.

Lipsa curajului asumării, este consecința iluziei fricii pe care mental, din lipsa experiențelor pozitive, ni le inducem inconștienți. Iar frica și sentimentul vinovăției pe care-l propagăm prin convingerile și prejudecățile pe care le hrănim – sunt doar iluzii născătoare de suferință, prin neputința de a iubi și a crede în valorile dragostei ce le purtăm în inimi.

A conștientiza că fiecare stare, experiență, trăire și emoție negativă are și un revers pozitiv – ne ajută să admitem că reversul neîmplinirilor, negativității și suferințelor noastre -poate fi împlini prin hrănirea atitudinii iubirii și a curajului, de a manifesta puterea creatoare și a crede într-o altă realitate a vieții, una ce ne este benefică și favorabilă prin experiența frumuseții și a fericirii, obținute prin împăcare, deschidere, asumare, responsabilitate, armonie, dăruire, iertare, toleranță și pace sufletească.

De ne vom da răgazul printr-o atitudine deschisă și favorabilă iubirii – să ascultăm răspunsul Lui Dumnezeu la cererile și rugăminților noastre, El ne va vorbi prin consecințele noastre și prin cuvintele mesagerilor noștri, exprimate de oamenii cu care interacționăm și ne va confirma sau atenționa de fiecare dată suntem pe drumul cel bun, sau am deviat de pe el.

Când suntem neîmpăcați, nemulțumiți sau ostili semenilor și vieții, Dumnezeu ne atenționează prin consecințele potrivnice pe care le experimentăm (cauzate de sentimentele, gândurile, alegerile, acțiunile și atitudinea noastră), că – suntem în afara căii păcii sufletești și a adevărului inimii.

Din păcate atunci când suntem în mental, devenim mult prea preocupați cu interesele, nevoile, neajunsurile sau lăcomiile noastre materiale, pentru a ne da răgazul să-i așteptăm răspunsul la rugămințile, îndoielile și fricile noastre, sau dacă le ascultăm și nu ne convin, le respingem punându-le la îndoială, și astfel, ne-filtrând informația și prin adevărul inimii, pierdem esența, sensul și lecția lor.

Când ne dăm răgazul să ascultăm, să auzim și să înțelegem răspunsul divin la fricile și îndoielile noastre – suntem prin credință și încredere în El, în iubire și în adevăr. Atunci când suntem în adevăr, inima noastră se liniștește și sufletul nostru devine împăcat. Când suntem liniștiți și împăcați, pentru a fi deschiși să înțelegem din mesajele lui Dumnezeu, vom înțelege că suntem iubiți fără condiții.

Atunci când mintea ne este în armonie cu inima, și când ceea ce gândim și spunem se transformă în ceea ce facem – vom înțelegem că – gradul fericirii noastre (prin tot ceea ce experimentăm, hrănim, simțim, percepem, vedem, înțelegem și dobândim în adevăr) – este dat de măsura firească a atitudinii frumuseții, prețuirii și armoniei noastre interioare.

Tot ceea ce izvorăște din empatie, altruism, bunătate, îngăduință, toleranță, iertare, asumare și are sălaș în inimă, exprimă abundența energiei iubirii, a entuziasmului și a pasiunii. Ele dau măsura frumuseții, a luminii și a valorilor noastre sufletești.

A ști și a înțelege în lumina clarității iubirii și a adevărului ce ne sălășluiește în inimii, să dăruim energie și iubire, înseamnă a înțeleg să alegem în mod conștient să ne hrănim cu iubire, gândurile, sentimentele și atitudinea pe care o manifestăm față de semeni, – față de acțiunile și consecințele noastre, – față de lume, și – față de viața pe care o trăim.

Când vom înțelege să trăim prin vibrația credinței și a valorilor iubirii, prin conștiința noastră eliberată de frici și vinovății, vom intra în comunitate Dumnezeu, prin divinul din noi, și ne vom începe procesul de vindecare.

Când vom reîncepe să ne iubim și vom înceta prin iertare să ne rănim și să ne inducem suferințele – prin conștiința iubirii, vom ști să nu ne mai ocupăm mintea cu a căuta și exprima defecte, vini, judecăți, nemulțimiri și vinovății, ci vom exprima prin gânduri, cuvinte, alegeri atitudini și fapte, doar ceea ce iubim.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Capricorn și Leu – concentrare și dilatare
– Despre concentrarea
– Aura – atrage entitățile luminoase
– Lipsa de timp – nu poate constitui niciodată o scuză pentru a neglija exercițiile spirituale
– Întrecerile sportive – analogie cu greutățile din viața zilnică

Loialitatea este expresia firească a frumuseții și purității energiei sufletești – manifestată natural, prin tot ceea ce suntem, gândim, simțim, exprimăm, facem și dăruim, în armonie cu dragostea ce o purtăm în inimi.

Loialitatea nu are nevoie de “teste” comparații sau confirmări. Ea pur și simplu există dincolo de ego – acolo unde două inimi bat la unison, pe aceeași frecvență sufletească a iubirii – învingându-și prin credință, încredere, moralitate, asumare, dăruire și valoare de caracter – geloziile, vinovățiile, îndoielile și frica de a pierde.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– LOIALITATE
– Neliniștea – o senzație împotriva căreia trebuie să reacționăm imediat
– TĂMĂDUIRE
– A NU DA ALTORA DREPTATE
– Omul care nu credea in iubire

Trezește-ți valorile sufletești – ascultând vocea inimii și iubirea ce izvorăște din ea – pentru a deveni pilda dragostei, a armoniei sufletești și a curajului asumării – nelăsându-ți vreodată temerile, egoismul, lăcomiile, frustrările, supărările, vinovățiile și ne iubirea, să-ți îngrădească fericirea.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– TREZIRE LA VIAȚĂ
– TREZIREA INIMII
– TREZIRE
– DESPRE TREZIREA CONȘTIINȚEI și criza identității umane
– A TE IERTA PE TINE INSUTI

Bună dimineața!
și o duminică binecuvântata plină de lumina dragostei și abundentă în bucurii, care să vă dea puterea de a trece dincolo de frici, de resentimente, de neliniști, vinovății, îndoieli și griji – pentru a vă redobândi prin mulțumire și împăcare sufletească, liniștea inimii și fericirea.

Vom dobândi această stare de grație, înțelegând că, sentimentul de mulțumire și de pace sufletească, izvorăsc din adevăr inimii și din acceptarea lui, chiar și atunci când dreptatea minții sau ”logica sa” bazată pe dovezi și certitudini palpabile ce ne par pe moment favorabile, ar contrazice-o.

Cât timp manifestăm și exprimăm prin gândurile, crezurile și atitudinea stărilor noastre emoționale, sentimente dominate de: resentimente, durere, întristare, mâhnire, nemulțumire, supărare, tristețe, neliniște, ură, neasumare, vinovăție și neîmpăcare – vom rămâne adormiți în conștiință fricii și neputincioși în a ne exprima, asuma și dărui iubirea.

De aceea, cât timp vom rămâne captivi în întunericul sufletesc, vom opune rezistența la schimbare și ne vom lăsa mintea să ne manipuleze conștiința, dominându-ne sufletul și inima prin frici, vinovății, neîncredere și resentimente față de binele nostru și al celorlalți – ne va fi imposibil să ne împăcăm mintea cu sinele nostru spiritul și să ne împlinim fericirea, ascultând de adevărul inimii.

Odată ce atașamentele mentale dezvoltate față de suferințe, negativitate, ostilitate și frici se vor transforma în obiceiuri și convingeri subconștiente ale minții – vom rămânând incapabili să iubim.

Din lipsa înțelegerii și a clarității ce poate fi dobândită exclusiv prin conștiință trează a iubirii și rațiune prin Spirit, nu vom putea înțelege că – așa cum NOI suntem sursa negativității, a nefericirii, a neîmpăcării, a neîncrederii, a neîmplinirii, a ranchiunei și resentimentelor față de ceilalți… tot noi putem redeveni și sursa propriei fericiri și împliniri, atunci când ne vom asuma în mod conștient iubirea, pentru a o împlini.

Pentru a ne vindeca sufletul de supărări, dureri și tristețe, e nevoie să ne întoarcem la adevărul inimii și la valorile noastre de bază pe care le cuprinde.

A trăii în adevăr și împăcare înseamnă a trăi în echilibru, compasiune și iubire și a înțelege că nemulțumirile și negativitatea noastră sunt sursa neîmpăcării, a fricii, a bolii, a nefericirii și a dezechilibrului nostru fizic, chimic, micro-biologic, energetic, emoțional, relațional, mental, profesional, financiar și spiritual.

Când inima ”se trezește” din nou la viață, iubirea necondiționată va izvorî din ea, în mod firesc. Când permitem luminii și energiei iubirii să ne cuprindă sufletul, vom dobândi claritatea. Mintea ego își va pierde puterea în lumina conștiinței trezite la rațiune, și nu ne va mai putea domina, controla și constrânge gândurile și acțiunile, prin resentimente și frici.

Atunci când sinele nostru Spiritual este eliberat din dominația minții, vom înțelege că e în firea lucrurilor să simțim compasiune pentru noi și pentru semenii noștri. E în firea noastră să întindem o mână de alinare unui prieten sau să dăruim bucurie din preaplinul sufletului nostru, printr-o vorbă bună și o încurajare.

Când vom ști din nou să ne bucurăm de frumusețile vieții, să prețuim lucrurile cu care rezonăm, să ne detașăm fizic, mental și emoțional de ceea ce nu ne priește sau nu putem iubi și prețui, accepta fără resentimente, atitudinea, modul de viață și experiențele pe care ceilalți aleg să le trăiască în ”școala vieții” (chiar dacă ele diferă de valorile noastre) – vom putea admite că trăim în adevăr și iubire.

Atunci când trăim în iubire, o putem recunoaște când o primim, și vom înțelege că stă în firea lucrurilor să dăruim iubire, dar s-o și primim de la cei cărora le pasă de noi, fără a le pune la îndoială onestitatea.

Cu toate că nimic din toate astea nu cere efort și nu cere învățătură, motivul pentru care trăim atât de rar experiența iubirii, este înstrăinarea de Dumnezeu. La început, când nimic nu nea imposibil, am trăit în comuniune sufletească cu Dumnezeu.

Cât timp prin conștiință trează și Spirit, am fost una cu El, împărtășindu-ne din atotputernicia Iubirii Sale manifestată prin toate darurile ce ne înconjoară prin energia Sa dătătoare de lumină și viață – a experimentat bucuri, iubirea și prețuirea, și am fost fericiți.

Atunci însă, când ispitiți de dorințele și nevoile noastre frivole și egotice de a crea separat de Dumnezeu, ne-am declarat stăpânii lumii și am dat frâu liber lăcomiei firii noastre – I-am negat prezența și am ignorat existența Sa prin energia vitală care ne înconjoară și ne îmbrățișează la tot pasul.

Când ne-am negat iubirea pentru a satisface nevoile vanitoase ale minții – ne-am negat valorile sufletești și, – am negat inconștient tot ceea ce ființează și există în noi și în afara noastră, în Univers și aici pe Pământ, dincolo de capacitatea minții noastre de a le cunoaște, cuprinde și iubi.

Acum când experimentăm neîmpăcarea sufletească, continuăm să ne negăm Sinele, preferând să ne amăgim sufletul prin iluziile minții și prin apărarea ”dreptății” sale – rămânem incapabili să auzim glasul inimii pentru a-i da crez și astfel, ratăm capacitatea de a înțelege că – separându-ne de iubire și adevăr, ne-am condamnat la rătăcire și exil din ”raiul” nostru sufletesc.

Când vom renunța la încrâncenarea de a crede că vom reuși în viață – dând prilej minții să ne hrănească negativitatea și amărăciunea, amanetând iubirea și părți din suflet pentru iluzia fericirii și a bunăstării materiale de moment – vom da prilej inimii și sufletului nostru, de a cunoaște bucuria prin abundența autentică a iubirii.

Prin conștiința iubirii și prin binele și bucuria sădite în inia, conștiința și în sufletele noastre și a celorlalți – vom dobândi claritatea esenței vieții, împăcarea sufletească, recunoștința, bucuria și puterea înțelegerii vieții prin prisma valorilor, a frumuseții și a darurilor ei, oglindite spre exterior, de frumusețea noastră lăuntrică.

Prin darurile și valorile noastre sufletești – vom dobândi în mod natural și firesc, fără vre-un efort, atât fericirea și bucuria de a trăi, cât și prosperitatea materială, toate ca efect al gândurilor, acțiunilor, experiențelor practice și al asumării lor prin sentimente pozitive, pasiune, entuziasm, credință și iubire, induse prin bogăția inimii și abundența noastră sufletească.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– IMPARTASIREA BOGATIEI
– Recompense spirituale
– Bucurii și necazuri – o alternanță pentru care trebuie să ne pregătim
– CEEA CE IUBESTI, PROSPERA
– Somnul – călătorie sfântă ce o facem în cealaltă lume

Când te simți trist, copleșit și dezamăgit din iubire sau, când suferințele din dragoste te copleșesc – adu-ți aminte că durerile tale și golul tău sufletesc îți arată propriile tale carențe de iubire și incapacitatea ta de a-ți asuma dragoste și a dărui necondiționat.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Suferința – o depășim identificându-ne cu spiritul din noi
– CEEA CE IUBESTI, PROSPERA
– A PUNE CAPAT UNEI INVOIELI
– RĂNILE IUBIRII
– IERTAREA NE AJUTA SA NE ELIBERAM DE TRECUT

Viața este un dar ce așteaptă să-l celebrezi! Așadar începe să te iubești pentru a te simți, măreț, apreciat, respectat, prețuit, fericit și împlinit. Ascultă-ți glasul inii și vocea divină din ea – renunțând la a-ți mai risipi timpul, valorile, energia, resursele și darurile inimii, pe iluzii, trăiri superficial, vinovății, resentimente, regrete, negativitate, suferințe, amânări, neasumări, neîmpăcări, neliniști, ostilitate și frici.

Dacă vrei să te bucuri de darurile divine din viața ta – depune măcar efortul de a-ți întinde mâna pentru a le băga în ”traistă” înainte de a le pierde și risipi. Dacă încă nu-ți poți poți iubi viața, darurile, valorile și timpul – începe să înveți a le prețuii, arătându-ți prin atitudinea, gândurile, sentimentele și faptele tale, recunoștința pentru ele.

Pentru a dobândi abundența darurilor tale, învață să le prețuiești valoarea, ne risipindu-le prin superficialitatea, necumpătarea, nepăsarea, ne recunoștința sau ne iubirea ta.

Dăruiește daruri doar din abundența energiei și a valorilor tale pentru a învăța cumpătarea și renunțarea la a-ți mai risipi valorile, resursele și energia – cheltuindu-le peste măsura sărăciei sau a abundenței tale sau dăruindu-le celor ce nu le pot încă recunoaște, prețui și aprecia valoarea.

Învățând prețuirea și cumpătarea – vei evita să-ți exprimi nemulțumirile, nechibzuința și dezamăgirea pierderii, prin a-i ajuta din sărăcia ta pe cei strâmtorați sau profitori sau, prin a face acte de binefacere, din roadele ce nu-ți aparțin sau, ți-au fost și ție dăruite.

A risipi energie și resurse, a dărui din lipsurile tale sau a ajuta din roadele ce nu-ți aparțin – este o grandomanie gratuită ce-ți va aduce pierderi, pagube materiale și lipsuri financiare, însutite ca valoare, în raport cu efortul pe care trebuie să-l depui pentru a dobândi abundența și prosperitate.

Învățând cumpătarea, prețuirea și recunoștința față de ceea ce ești, ai faci și dobândești, prin dezvoltarea abilităților, valorilor și resursele tale financiare – vei evita experiența pierderilor, a suferinței, a nemulțumirii, a insuficienței și a lipsurilor financiare – făcând loc în viața și trăirile tale, abundenței, mulțumirii, împlinirii, împăcării și prosperității materiale.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Timpul – în viața spirituală nu trebuie luat niciodată în considerare
– VIATA TA E O OPERA DE ARTA
– TREZIRE LA VIAȚĂ
– Apa – un sprijin pentru viața noastră spirituală
– DESPRE VIAȚĂ

Bună dimineața
și un sfârșit de săptămână plin de bucurii și satisfacții personale!
Vă doresc să aveți parte azi, de o zi a clarității, a integrității și a încrederii în voi și în adevărul inimii voastre, dincolo de orice constrângere sau circumstanțe nefavorabile, și de orice vanitate sau nemulțumire a minți, izvorâte din nevoia de a impune, a controla sau de a avea dreptate.

A deveni un creator integru al propriei realități și vieți, presupune a renunța să trăim doar după regulile miții și iluziile falsului său pragmatism.

A fi, a simții și a trăi în afara adevărului inimii, a iubirii și a blândeții sale, înseamnă a o nega și a ne osândi la o viață plină de durere, nemulțumiri, neîmpliniri, decepții și negativitate. E ca și cum am sili o plantă să se dezvolte în întuneric, apoi am fi nemulțumiți că-și pierde vlaga și se ofilește.

A nu conștientiza realitatea propriei cauzalități și vini, atunci când devenim copleșiți ne neliniști, neîmpliniri, insuficiențe, griji, frici și mânii sau când totul în viața noastră se năruie, sau – a ne complace în a trăii în infernul dureros al negativității și întunericului nostru sufletesc – înseamnă a permite minții să se eschiveze de asumarea propriilor carențe, erori și realități, ce prin alegerile noastre au dus la eșec.

A ne preface că nu ne vedem defectele și erorile, sau a nu conștientiza propria vină (cel puțin din prisma alegerilor și acțiunilor prin care am ajuns la experiența consecințelor neprielnice) – înseamnă a permite minții să născocească scuze pentru noi și cauze a căror vini să o arunce în cârcă altora.

Crezându-ne victime ale circumstanțelor exterioare, și permițând minții să ne distorsiona percepțiile, gândurile, sentimentele,crezurile și realitate – vom rata lecțiile vieți și nu vom putea vedea și înțelege când suntem în derivă sau când în detrimentul adevăratelor valori din viața noastră risipim energia pe pseudo-valori din afară după care mintea tânjește pentru ași hrăni atașamentele sau dependența.

Pentru că, adesea nu înțelegem că, însingurarea, înstrăinarea de valori, de oameni cu caracter și de adevăr crezul neputinței, al vinovăției, al resemnării, al neîncrederii în noi și al victimizarea – devin efectul lipsei de conștiință trează ce ne obturează luciditatea și claritate claritatea de a discerne valorile de non-valori și a înțelege care emoții ne servesc în mod real fericirea pe termen lung.

Lipsa curajului de a ne împotrivi opoziției minții la schimbare sau ostilității sale față de adevărul inimii și valorilor noastre sufletești autentice – duce într-un final la pierderea valorilor și a darurilor pe care nu le prețuim. Astfel, prin pierderea valorilor și a darurilor noastre pierdem și binecuvântările divine pe care ele le aduc integrității noastre, risipind părți semnificative din sufletul nostru.

Pentru a ne descoperi integritatea și a ne reîntregi sufletul, e nevoie să ne sădim iubire în inimă și să ne trăim viața în adevărul ei: – prin manifestarea valorilor ei pozitive (dominate de iubire, iertare, acceptare, asumare cumpătare, toleranță și bunătate), și – prin renunțarea la a mai pretinde că suntem victime și avem nevoie să primim soluții și ajutor din afară, sau să vină mereu alții ca să rezolve în locul nostru, problemele pe care le-am provocat cât timp eram lipsiți de integritate.

A pretinde că nu avem instrumente necesare sau a crede că ne lipsesc resursele, sau că mediul și conjuncturile ne sunt nefavorabile – înseamnă a crede că lucrurile se schimbă de la sine. A aștepta ca lutul să se modeleze de la sine, în produsul finit, înseamnă a trăii într-o cumplită eroare.

Asa cum olarul învață să modeleze lutul, până la urmă și noi va trebui să învățăm să ne modelăm viața, renunțând la a mai privi lumea și oamenii prin prisma așteptărilor noastre și a modului în care ei ni le împlinesc. A învăța să ne cinstim pe noi înșine înseamnă a renunța la a mai crede că altcineva greșește față de noi.

A face ceea ce e bine pentru noi, înseamnă a ne ocupa mintea cu lucrurile, trăirile, emoțiile, acțiunile și gândurile pe care le putem iubii și accepta, și înseamnă a fi integri moral, în lumina dragostei ce o purtăm în inimi, pentru a acționa prin atitudinea adevărului inimii și a valorilor noastre sufletești – hrănind și susținându-ne prin ele realitatea, cu entuziasm, pasiune și energia emoțiilor pozitive.

A renunța la a mai fi în conflict emoțional cu noi înșine, cu ceilalți sau cu lumea și viața pe care o trăim, înseamna: – a renunța să ne mai plângem de milă; – a renunța la a ne mai opune dreptatea minții, cu dreptatea celor care aleg să perceapă, să creadă, să trăiască, să simtă, să experimenteze și să vadă viața, în mod diferit, și – ști să renunțăm la a ne mai preocupa mintea cu ceea ce ne este potrivnic, nefolositor sau ostil.

Doar astfel vom putea stopa risipa noastră de energie vitală și vlăguirea vieții de ea ca efect al negării sinelui și a adevărului inimii, a negativității și lăcomiilor noastre și a conflictelor generate cu noi înșine, cu ceilalți, cu propria viață și cu lumea din jur.

Prezentul este aici și începe acum. A-l trăi prin prisma nemulțumirilor din trecut sau prin a-l proiecta în viitor, înseamnă a permite gândurilor noastre să ne distorsioneze realitatea și a hrăni iluzii ale minții ce ne împiedică să vedem prezentul cu claritate pentru a-i trăi frumusețea în integritate. Pentru a reveni în prezent și a ne trăi viața AICI și ACUM, nu e nevoie să binecuvântăm trecutul. Dacă experiențele trecute ne nemulțumesc și nu avem ce binecuvânta, suntem liberi să-l părăsim pentru a ne desprinde de ele și a nu le retrăi iar și iar, în prezent.

A intra pe deplin în propria viață, înseamnă: – a face ceea ce e bine pentru noi, – a nu considera că alții greșesc când suntem tentați să ne hrănim nemulțumirile, – a ne exprima recunoștința față de ceilalți și pentru experiența pe care o dobândim, – a ne lua rămas bun, pentru a nu-i părăsi pe ceilalți în grabă sau cu furie, atunci când dispar valorile care să ne leagă sau când nu mai găsim elemente comune prin care să fim dispuși să construim împreună, și – a binecuvânta persoana cu care ne-am împărțit viața și locul unde am trăit.

Doar prin atitudinea iubirii, asumării, recunoștinței și prețuirii, cumpătării și toleranței vom deveni capabili să vedem lumea și viața cu claritate, pentru a le binecuvânta: – prin a fi puternici în raport cu convingerile pe care le avem și blânzi cu ceilalți.

Având acces la lecțiile vieții și la înțelegerea erorilor firești pe care le comitem în procesul de învățare și alegerea experiențelor vieții – vom fi capabili să ne împăcăm inima și mintea cu adevărul ei, pentru a ne regăsi pacea sufletească.

Când vom înțelege că pacea lăuntrică este unica premiză valabilă pentru trezirii conștiinței de Sine și singura cale prin care putem trăi aci și acum în lumina conștiințe iubirii, o viață plină de bucurii bazată pe sentimentele și energia iubirii, a fericirii și a integritatea valorilor noastre sufletești – vom fi pregătiți să începem în mod autentic și conștient, călătoria eroică a vieții și evoluția Spirituală.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– DANSUL ENERGIEI
– A-TI FACE UN DAR
– CEEA CE IUBESTI, PROSPERA
– A PUNE CAPAT UNEI INVOIELI
– ESENȚE

Pentru a trăi o viață plină de frumusețe, măreție, abundență, prosperitate și culoare – este nevoie să iubim viața și prin ea, să ne iubim pe noi.
– Doar astfel ne vom putea elibera de frici, supărări, griji, neliniști, suferințe, vinovății, neasumare, ostilitate și ne iertări – pentru a ne bucura de ea, a o prețuii și a o celebra.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– VIATA TA E O OPERA DE ARTA
– TREZIRE LA VIAȚĂ
– Apa – un sprijin pentru viața noastră spirituală
– DESPRE VIAȚĂ
– Viața afectivă – este în mare parte făcută din schimburi subtile

Bună dimineața!
Vă doresc o zi a abundenței binelui și iubirii în viața voastră și puterea vindecătoare a sufletului, dobândită prin capacitatea de a dărui și a vă dărui. Dăruirea prin iubire, iertare, sprijinire și slujire, este singura cale care dărâmă în conștiința noastră, barierele separării, și învinge frica, slăbind vanitatea ego-ului minții.

Dăruirea, permite celorlalți să știe și să afle cine suntem noi cu adevărat. Ostilitatea sufletească, negativitatea și nemulțumirea, sunt bariere sufletești ce ne împiedică și pe noi, să vedem frumusețea din sufletele celor din jur sau să îmbrățișăm prin darurile noastre, sufletele celor rătăciți, dar care știu să prețuiască o mână întinsă, fără să abuzeze sau să profite de ea.

Așa cum și darurile noastre ne-au fost dăruite de Dumnezeu, prin situații și conjuncturi energetice favorabile (pentru că am știut să iubim mai întâi imaginea mentală a lucrului dorit), va trebui să înțelegem că abundența lor nu o dobândim prin a le poseda și acumula în mod egoist, ținându-le doar pentru noi – ci în a le dăruii, înțelege că ele aparțin tuturor.

A ridica în jurul nostru ziduri menite să îngrădească energia darurilor noastre, pentru a nu rămâne fără ele – le va transforma doar în energie moartă, Foc lor se va stinge în momentul în care nu vor mai fi dispui să le hrănim cu atenția, prețuirea și energia iubirii noastre, sau a celor ce le pot primi ca daruri și ”semințe ale abundenței”, și le pot prețui.

Când vom înțelege că lucrurile pe care le pierdem, că relațiile care ni se destramă, neajunsurile vieții, lipsurile și insuficiențele materiale, etc – își au rădăcinile în fricile noastre și în dorința de a controla și poseda lucruri și persoane – vom deveni conștienți cu privire la faptul că, doar reînvățând lecția iubirii, iertării, acceptării, asumării toleranței, empatiei și prețuirii vom putea dobândi abundența, pentru a recunoaște și pune preț pe darurile noastre și pe cele pe care le dăruim, pentru a nu le pierde și a nu le risipi.

În viață există diverse moduri de a ne împărtăși bogăția. Ceea ce însă trebuie să înțelegem este faptul că, pentru a ne putea împărtăși abundența, este nevoie să o dobândim la nivel perceptual și spiritual.

Atâta timp cât la nivel fizic, mental, emoțional și perceptual experimentăm insuficiența și teama – ego-ul ne va împiedica să dăruim sau să ne dăruim sufletește servirii binelui celuilalt.

Atâta timp cât noi înșine suntem nemulțumiți și așteptăm de la ceilalți, să primim, să fim ajutați și sprijiniți, ”darurile” noastre vor fi energii otrăvite de așteptări, de condiționări și de negativitatea, neliniștile, suferințele și ostilitatea și supărările din sufletul nostru.

Chiar dacă în percepția minții noastre, noi dăruim cu inima deschisă, și nu conștientizăm că de darurile noastre atașăm și stările noastre de neîmpăcare sufletească, ele vor deveni prilej pentru nemulțumirile noastre viitoare, în raport cu așteptările pe care le avem și cu neîmplinirea lor, din partea celor cărora ne dăruim ”bogățiile”.

Dăruirea autentică este un act de iubire necondiționată. Cât timp însă noi înșine – suntem neîmpăcați și nemulțumiți cu viața pe care o ducem, cu relațiile noastre, cu statutul social sau cu situația financiară sau cu ceea ce suntem, avem, experimentăm, trăim și facem – impulsul dorinței nostru de a ajuta, va fi doar o iluzie a minții, menită să ne abată atenția de la nevoia noastră de ajutor și de iubire.

Dacă dorim să dăruim, să ne dăruim, să ajutăm, să fim de folos, să sprijinim, să îndrumăm sau să ne servim semenii în mod autentic, va trebui să înțelegem că ”sărăcia” sau ”bogăția” noastră, nu stau în situația noastră materială, locativă sau financiară, ci în valorile noastre sufletească și în abundența energetică a inimii.

Când sufletul nostru este împăcat, și la nivel material și energetic, înțelegem echilibrul energetic al lucrurilor, prin cumpătare. Darurile noastre vor dobândi valoare în viața celor ce le știu recunoaște, înțelege și prețui.

Fără prețuirea propriilor daruri și fără a ne manifesta recunoștința față de ele, darurile noastre vor fi risipite și își vor pierde valoarea și în mâna celor cărora le dăruim.

Adesea, când darurile noastre sunt condiționate de așteptări (de cele mai multe ori, neverbalizate), sau cei cărora ne dăruim bogățiile (sub formă de experiențe, cunoaștere, bogății materială sau Spirituale), își manifestă lipsa de recunoștință și prețuire pentru ceea ce primesc și față de noi – vom da doar prilej minții să ne hrănească, nemulțumirile, dezamăgirile și decepțiile.

Dominați de frici și convingeri negative – vom lăsa inconștient frica, vinovățiile, supărările, neîncrederea, neasumarea și ostilitatea , ă se cuibărească în inima noastră, golindu-ne de energie și erodându-ne sufletul de iubire și frumusețe.

Pentru a ne proteja sufletul de negativitate, decepții și dezamăgiri, este esențial și important să înțelegem că, atunci când noi sau darurile nu sunt prețuite, cel ce le primește, este încă nepregătit sufletește să le dobândească.

A continua de dragul de ”a ajuta” – să ne dăruim darurile celor ce nu ni le cer sau celor ce le risipesc, în condițiile în care asta înseamnă pentru noi prilej de nemulțumire, decepție și dezamăgire – este un act de imaturitate emoțională și de ne-prețuire manifestate față de propriile daruri, și față de energia, timpul, și viața noastră.

Când vom înțelege că toate darurile sunt exprimări creatoare ale Sinelui nostru Spiritual – vom fi pregătiți: – să lăsăm la o parte așteptările pe care le au alții față de noi; – să lăsăm la o parte ”ar trebui” și ”s-ar cuveni”, să nu ne mai sădim în suflet vinovățiile și teama de asumare.

Când ne vom elibera de frici, de resentimente și ne iertări, pentru a ne iubi – vom ști să ne bazăm gândurile, alegerile, atitudinea și viața, doar pe acele pentru a lua în considerare doar acele acțiuni care ne aduc în suflet bucurie și împăcare.

Când nu vom mai simți nevoia să judecăm, să criticăm, să corectăm, să ajustăm sau să condamnăm experiențele și alegerile celorlalți – vom fi pregătiți să lăsăm energia să curgă prin noi fără a o mai bloca prin nevoi, neliniști, insuficiențe, frici, ostilități sau nemulțumiri, pentru a trăi dinăuntru în afară și din afară în lăuntru.

Atunci când vom înțelege că nu înseamnă egoism a căuta bucuria, și a ne iubii, ci doar a ne elibera de nevoia inconștientă de a ne pricinui durere prin manifestarea emoțiilor și a sentimentelor negative – vom înțelege că dăruirea energiei din abundența noastră, este iubire și ceea mai binevoitoare acțiune față de noi și semenii noștri.

Iubirea este o acțiune în plan energetic ce necesită a fi exersată ca obicei, pentru a deveni o deprindere și o măsură de caracter. Când vom înțelege iubirea și la nivel energetic de manifestare, o vom recunoaște când o primim, indiferent de modul în care se manifestă sau de forma pe care o îmbracă.

exersa bucuria – prin a reînvăța dăruirea ei prin semănarea ei la rândul nostru, în sufletul celorlalți (prin iubire, dăruire, prețuire, bunătate, toleranță acceptare și iertare), n-o vom

Pentru a recunoaște darurile iubirii și valorile sufletești și pentru a nu le risipii prin ne recunoștință și ne prețuire este necesar să exersăm bucuria dăruirii și a primirii.

Este nevoie să reînvățăm prețuirea iubirii pe care o primim sau o dăruim, pentru ca atunci când o sădim în sufletele celorlalți (ca daruri, valori, energie, atenție, toleranță, acceptare, eliberare, sfaturi, experiențe sau lucruri materiale) să ne putem bucura, fără a aștepta recompense sau prețuire din partea lor.

Singurul aspect la care trebuie să fim atenți când ne oferim iubirea sub formă de ajutor, energie, sentiment sau daruri – să limităm posibilitatea celor ce o primesc, să o risipească, susținându-i în a învăța să o prețuiască și să învețe apoi să o dobândească singuri, pentru a o dărui la rândul lor ca valori personale… și nu să le susținem atașamentul de a o consume, a o aștepta sau a o pretinde.

Pentru a dărui eficient și pentru ca darurile și semințele iubirii noastre să rodească, este esențial ca ogorul sufletesc și conștiința celor către care dăruim energia, să fie curățate și ei, să fie capabili să se elibereze de întunericul sufletesc și de ”buruienile” negativității, a vinovăției, a neîmpăcării, a ostilității, a supărării, a ne iertărilor și a sărăciei spirituale. emoționale. Doar astfel
valorile și darurile noastre le vor aduce bucurie sufletescă.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– Adevărul – calitățile manifestate de cel care îl posedă
– Copiii cei Noi au sosit. Tu ai un copil de Cristal?
– Iti traiesti viata in acord cu valorile tale?
– Solitudinea
– Materia – obiectul lucrării noastre în exteriorul nostru și în sinea noastră

Când sădești iubirea în inima ta și când și sufletul tău cunoaște pacea prin mulțumirea, prețuirea, bucuria și recunoștința pentru tot ceea ce ești, simți, gândești, exprimi, dobândești, dăruiești și faci – te afli în grația iubirii autentice.

Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara

Recomandam urmatoarele articole:
– A RETINE IUBIREA
– IUBIRE NECONDIȚIONATĂ
– DESPRE IUBIRE
– Sacrificii – pe care le facem din iubire fraternă: singurele ce plac Domnului
– LEGAMANTUL DE IUBIRE PENTRU TINE INSUTI