Category: 
Comments: 
Atunci când, la nivel perceptual, o ființă instinctuală cu un grad normal de conștientizare, care însă, în plan emoțional este dominat de nevoi materiale, de insuficiențe, neîmpliniri și griji – spiritualitatea, ”evoluția spirituală” sau ”rațiunea prin Spirit”, vor fi pentru ea, doar concepte, noțiuni abstracte și idei subiective, percepute adesea ca o ”filosofie inutilă” sau deranjantă.
Nu de puține ori ”spiritualitatea” este asociată de multe persoane (în special de cele lipsite de credință – chiar și atunci când vremelnic experimentează succesul financiar și abundența materială), cu religiei sau cu unele convingeri dogmatice. Adesea, vor considera abordarea temei spiritualității într-un dialog, ca o pierdere de timp și o piedică care le înfrânează interesele, nevoile, atitudinile și acțiunile.
Din păcate a ne separa de Sinele nostru spiritual, a ne respinge latura spirituală a existenței, a ne eschiva de la a o cunoaște și a o dezvolta ca ca parte intrinsecă a existenței noastre – ne împiedică de cele mai multe ori, să vedem și să ne înțelegem viața, experiențelor și provocările ei, din prisma sensului și al rostului vieții pe care o trăim. A pierde rolul, rostul și sensul existenței noastre Spirituale, prin trupul pe care îl însuflețește – ne lasă mai săraci, cauzând ratarea perspectivelor spirituale (bazate pe înțelegere și rațiune conștientă) asupra cauzalității și experiențelor vieții pe care o trăim.