“Se spune despre o persoană care se simte repede jignită că este sensibilă. Nu, adevărata sensibilitate este o deschidere totală spre frumuseţea şi lumina lumii divine, şi o respingere a urâţeniei şi absurdităţii lumii umane. Așadar, ceea ce este numită în general sensibilitate, adică capacitatea de a resimţi dureros indiferenţa, ura, criticile, jignirile, este în realitate o susceptibilitate, un sentimentalism. Ce sărmani nefericiţi pentru care nici Cerul, nici îngerii, nici prietenii, nici frumuseţea nu există, ci numai nişte oameni nedrepţi, haini şi rău intenţionaţi!
Nu trebuie să confundaţi sensibilitatea cu sentimentalismul. Sentimentalismul este reprezentarea bolnăvicioasă a unui „eu” sărac, meschin, limitat, nevralgic. Dimpotrivă, sensibilitatea constituie un grad superior de evoluţie ce îl pune pe om în legătură cu regiunile celeste şi îi permite să vibreze la unison cu întreaga frumuseţe a universului.”
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov
Gândul zilei de 13 iunie
Recomandam urmatoarele articole:
– Morții – sensibilitatea lor la cuvintele celor vii
– Sensibilitatea – să căutăm să îi ameliorăm manifestările
– Spiritul lui Hristos – se manifestă și ne vorbește prin intermediul soarelui
– Răul – există niște regiuni în noi unde el nu ne mai poate atinge
– INCOMPARABIL