OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
L’Arbre de Vie – (Arborele Vieţii)
Conferinţa din 05.06.1963
(Ţinută în Elveţia în ziua Pogorârii Sfântului Duh)
A
«Să determini numărul personal înseamnă să primeşti pe neaşteptate o moştenire de zece milioane de leva. Dacă sunteţi o fiinţă cu judecată, veţi rezolva cu acest număr multe dificultăţi. Numerele ascund o putere magică. A avea zece milioane de leva înseamnă a avea case, bunuri, prieteni. Ce poate fi o mai mare bogăţie? Toată lumea se înclină în faţa celor zece milioane. De ce?
Pentru că acest număr este viu. Şi dacă într-un număr se ascunde o asemenea forţă, cât de mare trebuie să fie ea când se manifestă într-o fiinţă omenească. Când un om pătrunde în puterea numerelor, profesorii luminii îi deschid porţile Universităţii lor. Şi dacă o singură poartă i se deschide omului, el va intra pe un car de foc, aşa cum Ilie a intrat în Cer. Dar acela care nu înţelege numerele vii, se va învârti îndelung în jurul porţilor acestei Universităţi, căci nimeni nu i le va deschide. Pentru a putea intra în Universitatea luminii, trebuie să ai iubire. Iubirea rezolvă toate problemele. Dacă mama nu-şi iubeşte copilul, ea nu-i va da nimic. Dacă copilul nu-şi iubeşte mama, el nu poate primi nimic de la ea. Mama trebuie să-şi iubească copilul, iar copilul trebuie să-şi iubească mama. Acelaşi raport trebuie să existe între om şi Dumnezeu: dacă Dumnezeu nu vă iubeşte şi dacă voi nu-L iubiţi, nu veţi profita de nimic. În afara iubirii, totul este iluzie».
Citind această pagină de astăzi a Maestrului (Peter Deunov), dragi fraţi şi surori, veţi găsi din nou în ea, ca şi ieri, lucruri ciudate. Şi dacă nu vi le explic, veţi rămâne din nou cu noţiuni, cu idei nu tocmai corecte. Ce vrea să spună Maestrul, aici? El spune că toată lumea se înclină în faţa a zece milioane de leva. Zece milioane de leva nu este o sumă extraordinară. Ce Înseamnă zece milioane în ziua de azi?! Nici cât să-ţi construieşti o baracă! Şi atunci, «cel care are zece milioane, are toată fericirea, are case, are prieteni…»
Nu-i aşa desigur! Veţi spune: dar atunci vă contrazice-ţi, vă criticaţi Maestrul! Deloc! Dimpotrivă, vă voi arăta aici profunzimea a ceea ce vrea să spună. De ce alege el 10, numărul 10? Pentru că vorbeşte de numere; el spune că acela care îşi cunoaşte numărul… Ce înseamnă asta? Înseamnă că Maestrul poseda ştiinţa ezoterică, pentru a putea vorbi într-un asemenea limbaj, ca Pitagora, ca toţi Iniţiaţii, care afirmă că totul este în număr, că numărul stă la baza Creaţiei, că numărul conţine toată înţelepciunea, şi că dacă am cunoaşte numerele, am putea face orice… şi aşa mai departe. Mai ales Kabbala. Pentru a vorbi astfel despre numere şi a crede că numerele sunt atât de puternice din punct de vedere magic, asta denotă că ştia ceva. Acum ne interesează ce era în mintea lui, cu privire la aceste numere. El spune: «dacă vă cunoaşteţi numărul».
Asta înseamnă că fiecare are un anumit număr, care este în Univers, în Cosmos, un număr care vibrează într-un mod anume, special şi după această vibraţie fundamentală, esenţială, particulară, dacă vreţi, este determinat tot restul: karma lui, adică destinul lui, calea lui, chipul, corpul, sănătatea, tot. Pentru că vibraţia fiinţei sale intime, numărul, determină tot: atrage lucruri, le respinge pe altele, în conformitate cu legea afinităţii despre care v-am vorbit ieri – legea polarităţii şi aşa mai departe.
Aceasta este o ştiinţă foarte profundă. El nu explică, bineînţeles; ştiinţa numerelor n-o poţi explica într-o pagină, nici măcar într-un volum: e nevoie de o viaţă întreagă. Şi nici o viaţă nu-i de ajuns. Pentru că dacă există cu adevărat ceva infinit, profund, imens, aceasta este ştiinţa numerelor. Iar toate celelalte ştiinţe chiar pălesc în faţa acestei ştiinţe a numerelor. Veţi spune: Dar de ce, de ce? Nu înţeleg de ce!» Pentru că Iniţiaţii consideră numărul ca pe un schelet al lucrurilor – adică tot ce e mai subtil, care stă la baza a tot şi în jurul căruia toate se formează. Cum sunt persoane (vânzători ambulanţi), care vor să distreze publicul: ei iau nişte substanţe chimice dintr-o sticlă şi le proiectează asupra unui schelet de zinc reprezentând un copac: praful se lipeşte, se aglutizează şi dă impresia unui adevărat copac – sau un alt simbol, o altă imagine. Exact aşa este (creaţia). Numărul stă la baza a tot, e fundamentul a tot. El e ceva abstract, ceva subtil, ceva necunoscut, atât de îndepărtat… Şi în planul fizic, se face carne şi os, dacă vreţi, piele, sânge, tot. Dar de fapt era un număr. Un număr oarecare, dar e atât de îmbrăcat încât nu-l putem vedea. Trebuie să-l dezgoleşti, să-i îndepărtezi carnea, oasele, sângele, muşchii, tot, chiar şi sistemul osos, dacă vreţi, care îl reprezintă de fapt, pentru a vedea ce număr este acela. Aşadar, Iniţiaţii consideră numărul ca bază a tot. Chimia, fizica, cristalografia, geologia, toate acestea sunt formaţiuni, cristalizări în jurul unui număr. Ca atunci când puneţi ceva în apă, o sare; ea e invizibilă, e transparentă, nu vedeţi în apă, dar după un timp, dacă o puneţi în anumite condiţii, de pildă la rece, veţi vedea în ea cristale. Ăsta este numărul: ceva misterios, ceva nevăzut, ceva necunoscut, ceva imponderabil, nu-l poţi înţelege nici măcar cu intelectul. Este atât de sus, la vârful lucrurilor – noi spunem «la bază», la baza lucrurilor – de fapt el este în vârf. Şi după, după, după, formându-se, cristalizându-se, acumulându-se în jurul lui, apar copacii, stâncile, munţii, florile, oamenii, animalele, insectele. (Toate) sunt numere deja formate. Vă explic în mare, pentru că nu prea există cuvinte şi modalităţi de a explica aceste lucruri. Şi în felul acesta omul, venind aici, este determinat, tocmai datorită numărului fundamental care i-a fost dat, pe care el însuşi a reuşit să-l obţină, prin felul lui de a trăi, de a gândi, de a simţi, timp de secole şi de milenii.
(citeşte restul conferinței cu un click pe iconul PDF de mai jos)
