Gândul zilei de 16 decembrie
“Problema castității, a abstinenței, este în general pusă prost de religie. De ce ? Pentru că, în realitate, actul iubirii nu este în sine nici bun, nici rău : el este numai ceea ce bărbatul și femeia sunt în stare să facă din el. Dacă ei nu au lucrat asupra lor înșiși pentru a se purifica, a se înnobila, a se lumina, prin acest act ei comunică partenerului lor anumite influențe nocive. Adevărata iubire trebuie să amelioreze totul în ființa pe care o iubiți, ea trebuie să o înalțe, să o întărească, să o ilumineze. Este secundar faptul că ea se va exprima apoi în mod fizic. Putem iubi pe cineva fără să îl atingem vreodată și să îl otrăvim cu această iubire.
Așadar, aveți numai o întrebare să vă puneți pentru a judeca calitatea iubirii voastre: oare, datorită ei, ființa pe care o iubiți se împlinește? Dacă ea se ofilește, dacă ea slăbește, dacă ea își pierde pofta de viață, întrebați-vă ce ați făcut pentru a distruge această creatură. Ar fi trebuit să o cultivați ca o floare într-o grădină, și nu aveți de ce să fiți atât de mândri de voi. Vă rămâne să căutați cum să vă îndreptați greșelile. Iubirea voastră trebuie să facă să crească o ființă. Dacă vedeți că ea se împlinește din cauza iubirii voastre, numai atunci vă puteți bucura și mulțumi Cerului.”
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov
Recomandam urmatoarele articole:
– Iubirea pentru o creatură – este durabilă numai dacă, prin intermediul ei, ne putem lega de Creator
– Dușmanii – ne ferim de ei prin iubire
– Iubirea – precauții de luat pentru a o păstra
– Fericirea – cum să o găsim în iubire
– Iubirea de sine – conștiința propriei demnități de fiu al Domnului