“Lemnul folosit la foc este numit lemn uscat. Focul transformă în lumină, în căldură, în energie toate acele crengi întunecate, negre, răsucite. Veți spune: „Noi știm aceasta, dar ce treabă avem cu aceste crengi?” Ele vă privesc, pentru că, în mod simbolic, ele există și în voi. Și voi ați adunat în voi niște lemne uscate ce așteaptă să fie arse…Toate tendințele egoiste, pasionale, toate manifestările naturii voastre inferioare sunt ca lemnul uscat. Ardeți-le la focul spiritului, la focul iubirii divine, și ele vor aduce deopotrivă lumina, căldura și viața.
Focul ne învață că există peste tot o materie de ars. Uitați-vă: în biserici se aprind lumânări și candele.Dacă ele ar fi folosit numai la iluminat, de la descoperirea electricității nu ar mai fi fost utile. Dar, fiindcă un anumit ritual a fost păstrat, este bine să îi aprofundăm sensul: așa cum ceara se topește ca să întrețină flacăra, și noi trebuie să ardem o materie în noi ca să ne întreținem lumina interioară. ”
Omraam Mikhaël Aïvanhov
Autor: Omraam Mikhaël Aïvanhov
Gândul zilei de 9 noiembrie
Recomandam urmatoarele articole:
– Practica spirituală – se bazează pe repetarea acelorași adevăruri
– Minunile – fenomene naturale ce ascultă de legile spiritului
– Lucrarea spirituală – acțiunea spiritului nostru asupra materiei
– Ghid spiritual – este foarte dificil să-ți asumi această sarcină
– Lucrarea spirituală – este singura care vorbește despre noi