• Pentru majoritatea oamenilor, gândirea este involuntară, compulsiva şi chiar vicioasă, ca un drog. Mulţi sunt torturaţi zilnic de minţile lor, de vocea din capul lor, care nu se opreşte niciodată din comentat.
• Majoritatea stărilor emoţionale negative sunt cauzate de gândirea disfuncţională. Emoţiile sunt reacţii ale corpului la gânduri. De exemplu, nemulţumirile, resentimentele, vinovăţia … dispar atunci când vocea din capul tău se opreşte şi nu îţi mai spune vechile ei poveşti. Frică dispare şi ea atunci când mintea NU mai creează scenarii viitoare… de niciun fel! Corpul reacţionează la ele ca şi când ar fi o realitate prezenta.
• Nu te preocupă de rezultatele acţiunii tale, ci doar acorda atenţie acţiunii însăşi. Rezultatul va veni prin propria lui voinţă! Aceasta este puterea practicii spirituale.
• Toată negativitatea este produsă prin negarea prezentului. Anxietatea, apăsarea, tensiunile, stresul, îngrijorarea, toate formele de frică sunt cauzate de prea mult viitor sau trecut şi prea puţin prezent. PREZENTUL este realitatea care dizolvă trecutul şi viitorul!
• Moartea este deschiderea transcedentei – posibilitatea de a şti cine eşti cu adevărat, dincolo de nume şi formă.
• Suntem aici pentru a găsi ,,cea mai importantă dimensiune a existenţei umane”, înăuntrul nostru. Ea este mai adâncă decât gândul şi nu este bazată pe cunoaşterea unor fapte noi, interesante, pe date noi. Lumea este deja plină de ele. Poţi apăsa orice buton media şi vei obţine informaţia de care ai nevoie. Suntem deja înecaţi de ele. Şi în cele din urmă spre ce punctează toate acestea? Mai multă informaţie, mai multe lucruri… ca un mare shopping-mall.
• Te găseşti oare pe tine însuţi prin creşterea capacităţii de a gândi şi analiza, prin acumularea de cât mai multe date şi mai mult conţinut? Poate ,,mai mult” să salveze lumea? Totul este formă. Nu vei reuşi NICIODATĂ să faci asta la nivelul formei! Nu le poţi aranja în mod corespunzător şi nu poţi acumula toate formele de care crezi că ai nevoie pentru a te simţi cu adevărat împlinit! Poate uneori, totuşi, vei reuşi puţin…dar pentru scurt timp!
• Ţi se poate întâmpla, aşa…că totul să funcţioneze minunat în viaţa ta – cu sănătatea stai bine, ai o relaţie deosebită, bani, avere, dragoste şi respect din partea celorlalţi oameni. Dar, asta nu durează mult timp şi apoi, deodată, ceva începe să se năruie aici… sau acolo… fie în finanţe sau în relaţie,… cu sănătatea sau în munca pe care o faci sau poate în situaţiile de viaţă prin care treci. Toate astea pentru că este în natura lumii formelor că nimic să nu rămână fix prea mult timp – şi astfel după o perioadă, lucrurile încep să se destrame… din nou…!
• Vocea din cap care nu se mai opreşte odată, comentariul – devine civilizaţia care este obsedată de forma şi de aceea NU ŞTIE NIMIC despre cea mai importantă dimensiune a existenţei umane: SACRUL, nemărginită linişte şi pace, lipsa formei, Divinul. ,,Ce vei dobândi de câştigi întreaga lume, dar te pierzi pe tine însuţi?”
• Se poate spune că sunt două căi prin care poţi să fii nefericit: neobţinând ceea ce vrei şi …obţinând ceea ce vrei.
• După ce oamenii ating ceea ce lumea spune că este pentru ei necesar pentru a fi împliniţi – adică bogăţie, recunostere, prosperitate, realizări – nu după mult timp, totuşi ei nu se mai simt fericiţi. Nu se simt împăcaţi cu ei înşişi. Pentru că nu au obţinut adevărata siguranţă, acel sentiment că au ajuns la capăt până la urmă. Realizările lor nu le-au dat ceea ce ei căutau cu adevărat – pe ei înşişi! Nu le-au dat sentimentul de a fi adânc înrădăcinaţi în viaţă, aşa cum spune Iisus, plinătatea vieţii, viaţă întreagă!
• Forma pe care o ia acest moment este poartă spre dimensiunea lipsită de forme. Este poarta strâmtă de care ne vorbeşte Iisus, care duce la viaţă. Da, este foarte îngustă: este chiar această clipă!
• Pentru a găsi poarta, trebuie doar SĂ TE OPREŞTI odată din scormonirea nesfârşită a trecutului şi viitorului poveştii care este viaţa ta. Acolo sunt cărţi,… povestiri şi tu le-ai rumegat tot timpul. Aşa că abandonează-ţi povestea. Nu este ceea ce eşti tu cu adevărat. De obicei, oamenii trăiesc purtând toată viaţa cu ei o povară, care este trecutul şi viitorul lor, o greutate – istoria lor personală, întotdeauna nefericită – şi fac asta pentru că spera că îi va face cândva, să se simtă mai împliniţi în viitor. Dar asta nu se va întâmpla niciodată, aşa că renunţă la această continua căutare! Opreşte-te – nu mai cauta nimic! Abandonează această căutare! E fără rost!
• Nu poţi rezolva problemele pe care le ai prin gândirea îndârjită, doar creezi probleme.. prin… gândire. Soluţia apare numai atunci când te opreşti din a gândi şi devii liniştit şi absolut prezent, fie şi numai pentru un moment. Apoi, un pic mai târziu, când gândul se întoarce, deodată ai o inspiraţie, care nu există înainte.
• Da drumul la gândirea excesivă şi vei vedea cum totul se va schimba miraculos! Relaţiile ţi se vor schimba, pentru că nu mai aştepţi şi nu mai ceri ca cealaltă persoană să facă ceva pentru tine, să îţi dea ceva, spre a-ţi întări şi creşte egoul. Nu te mai compara cu ceilati şi nu mai încerca să fii mai mult decât ei (şi toate astea numai pentru a-ţi întări egoul). Lasă-i pe toţi să fie aşa cum sunt! Nu este nevoie să-i schimbi! Nu trebuie să-i faci să se poarte altfel, numai ca să fii tu fericit!