Când punem presiune pe alţi oameni pentru a obţine ceea ce vrem noi, ei vor opune rezistenţă în mod automat. Simplul fapt că punem presiune, naşte răspunsul de opoziţie. Cu cât apăsam mai tare, cu atât mai tare se vor opune. Cu toate că ei s-ar putea să se supună cererilor noastre din teamă, asta nu este o acceptare în sinea lor, ceea ce, mai târziu, ne va face să pierdem ceea ce am câştigat. Această rezistentă se afla în noi toţi. Putem fi conştienţi de ea aşa cum operează, inconştient, şi o putem eluda găsindu-ne scuze şi explicaţii plauzibile.
Aşa cum a fost menţionat într-un capitol anterior, Robert Ringer denumea asta teoria baiat-fata (Băiatul întâlneşte fata. Imediat ce fata îşi dă seama de ce vrea el de la ea, devine inaccesibilă. Atunci, dacă băiatul se decide să renunţe, îl va dori ea şi, în schimb, el se va purta distant).
[…]
O altă cale de a renunţa la sentimentele pe care le avem în legătură cu ce ne-am dori din partea altei persoane, este să renunţăm la presiunile pe care le punem asupra ei în formă aşteptărilor şi a dorinţelor. Atunci persoana are spaţiul psihologic necesar pentru a agrea sau chiar de a iniţia ea însăşi rezultatul dorit de noi de la bun început.
Observaţi ceea ce simţiţi în mod tainic faţă de o persoană într-o anumită situaţie. Presupuneţi că cealaltă persoană este conştientă de aceste sentimente şi gânduri ale voastre, apoi puneţi-vă în locul său şi vedeţi cum aţi reacţiona. Veţi vedea că, probabil, comportamentul ei ar fi la fel, ar reacţiona la fel cum aţi fi reacţionat şi voi în locul său. Scopul este de a renunţa la toate aceste sentimente până când ajungeţi la o gandire-simţire pozitivă în legătură cu acel subiect. Odată ce aţi intrat într-o zonă pozitivă, veţi putea observa cum aţi reacţiona voi dacă aţi fi cealaltă persoană care este conştientă de aceste noi sentimente. Cel mai probabil, atitudinea ei s-ar schimba exact aşa cum vă aşteptaţi. S-ar putea să existe o întârziere ca timp, dar dacă continuaţi să observaţi, schimbarea va avea loc. Chiar şi dacă nu se înregistrează această schimbare, voi nu veţi mai fi supăraţi din cauza acelei situaţii. Uneori “răsplata” refuza să se înfăţişeze, dar putem spune că “asta rămâne o datorie a universului faţă de mine pe care mi-o va înapoia cândva, la timpul potrivit”. De fapt, este o parte din măreţia de a şti că uneori o faptă bună nu este răsplătită.
Influenţa pe care sentimentele şi gândurile noastre o au este denumită, în literatura lumii, drept “Legea Karmei” sau “Primeşti ceea ce dai” sau “Culegi ceea ce semeni”. Deseori nu vedem această lege în acţiune datorită întârzierii temporale. Prin aşteptările şi resentimentele noastre blocăm primirea celor pe care le dorim. Renunţarea la aşteptările pe care le avem de la alţii este foarte eficientă înainte de a intra în cine ştie ce situaţie conflictuală. Emoţiile sunt încercări subtile de a-i forţa pe alţii şi de a ne impune voinţa noastră asupra lor, ceea ce produce o inconştientă opoziţie din partea lor.
Calea de a obţine satisfacţia în toate relaţiile noastre este să proiectăm, cu iubire, cel mai bun rezultat posibil. Fiţi siguri că aceasta aduce un beneficiu pentru ambele părţi, este o situaţie de tip caştig-caștig, ambele părţi ies în câştig. Renunţaţi la toate sentimentele negative şi menţineţi în minte doar imaginea pozitivă. Putem verifica dacă am renunţat cu adevărat atunci când ne simţim ok oricare ar fi rezultatul, fie că se întâmplă aşa cum ne dorim, fie că nu. Prin urmare, să renunţi nu înseamnă să fii pasiv, ci să fii activ în mod pozitiv.
Când am renunţat, nu mai există presiunea timpului. Frustrarea apare atunci când ne dorim ceva pe loc, în loc să renunţăm la obiectul dorinţei noastre şi să-i permitem să se întâmple natural, la timpul său. Răbdarea este un efect secundar al renunţării şi cunoaştem cât de uşor este să te înţelegi cu o persoană răbdătoare. Observaţi că, de obicei, oamenii răbdători obţin ceea ce-şi doresc până la urmă.
Unul din lucrurile care opun rezistentă renunţării este iluzia că, dacă renunţăm la ceea ce dorim sau aşteptăm, nu vom mai primi ceea ce vrem. Ne temem că vom pierde dacă nu menţinem presiunea pentru obţinerea acelui lucru. Mintea are această idee, că aceasta este calea de a obţine ceea ce vrei: trebuie să-l doreşti. De fapt, dacă examinăm această problemă, vom descoperi că evenimentele se petrec datorită deciziilor noastre, datorită alegerilor făcute şi care se bazează pe intenţiile noastre. Ceea ce obţinem este rezultatul acestor alegeri, chiar dacă ele sunt mai degrabă inconştiente decât un produs al gândirii noastre conştiente. Când renunţăm la a pune presiune pe această dorinţă, facem loc posibilităţii de a face alegeri mai înţelepte.
Noi credem că fericirea noastră depinde de controlarea evenimentelor şi că faptele sunt ceea ce ne supără. De fapt, sentimentele şi gândurile noastre despre aceste fapte sunt adevărata cauză a supărării noastre. Faptele în sine sunt lucruri neutre. Puterea pe care le-o dăm noi se datorează atitudinii noastre de acceptare sau neacceptare şi datorită stării noastre generale. Dacă ne blocăm într-un sentiment, asta se întâmplă pentru că în secret noi credem că acel sentiment va realiza ceva pentru noi, ne va aduce împlinire.
Fragmente extrase din cartea Letting Go – Calea renunţării, de David R. Hawkins
Aceasta carte poate fi achizitionata de pe situl Editurii Cartea Daath