Pot gasi doar trei feluri de treburi in Univers: treaba mea, treaba ta si treaba lui Dumnezeu (pentru mine, Dumnezeu inseamna realitate. Realitata este Dumnezeu, pentru ca este mai presus de orice. Orice iese de sub controlul meu, controlul tau sau al oricui altcuiva pot numi treaba lui Dumnezeu).
Mare parte a stresului nostru provine din faptul ca nu ne vedem de treaba noastra, ci vedem de treaba altcuiva. Cand gandesc “Trebuie sa te angajezi, vreau sa fii fericit, ar trebui sa vii la timp, ar trebui sa ai mai multa grija de tine”, ma ocup de treaba ta. Cand imi fac griji ca ar putea avea loc cutremure, inundatii, razboaie sau ca o sa mor, ma ocup de treaba lui Dumnezeu. Daca la nivel mental ma ocup de treaba ta sau de treaba lui Dumnezeu, efectul este acela de separare. Am observat asta la inceputul anului 1986. Cand, la nivel mental, ma ocupam de treaba mamei mele, de exemplu cu un gand precum: “Mama ar trebui sa ma inteleaga”, imediat ma cuprindea un sentiment de singuratate. Si mi-am dat seama ca, ori de cate ori ma simtisem ranita si singura, ma bagasem in treaba altcuiva.
Citeste articolul integral aici
Recomandam urmatoarele articole:
– Renuntarea la a judeca oamenii
– Iluminarea: Este cu adevarat ceea ce credem noi ca este?
– Cum ma rog? Cer o schimbare in mintea mea, nu in lume
– Munca – îl întărește pe cel care o susține cu o idee
– Karma, absenta completa a Prezentei Constiente