Bună dimineața
și o zi a înțelepciunii și clarității sufletești.
Vă doresc să dobândiți puterea de a vă regăsi prin conștiința iubirii, puterea de a vă conecta la adevărul inimii, evitând astfel încercările minții de a vă induce fricile și a crea artificial separarea, nemulțumirile și conflictele prin care vă negați valorile sufletești și iubirea.
A ne iubi și a ne accepta așa cum suntem, a evita așteptările și atașamentele emoționale față de atenția, energia, și iubirea celor din jur, înseamna a ne educa la nivel emoțional și sufletesc în crezul și convingerea că, că tot ceea ce ne trebuie pentru a fi fericiți și a ne simții apreciați, respectați și iubiți, este deja în noi.
Când vom înțelege că educația și informațiile pe care le asumăm conștient sau fără discernământ, ne face să devenim ceea ce credem că suntem, prin suma convingerilor, cunoașterii și a credințelor pe care le formăm, vom înțelege și faptul că, fricile și constrângerile pe care le tolerăm, sunt decizii subconștiente ale minții prin care generăm și atragem situații conflictuale, suferințe și neîmpăcări.
Conștiința și rațiunea sinelui nostru spiritual, ne învață să fim fericiți și să discernem cunoașterea minții în mod conștient, prin valoarea ei, dobândind claritatea de a înțelege cine suntem, care ne este rostul și menirea, și încotro ne îndreptăm.
Educația familială sau cea instituționalizată – este o formă mascată de condiționare și constrângere a individului, pentru a-l supune, al controla și ai condiționa atitudinea, personalitatea și comportamentul, și a-l uniformiza, prin programarea mentală a nevoilor, convingerilor și fricilor sale.
Doar în situații excepționale, și în societățile dezvoltate în care individul nu este privit ca ”un angrenaj” în mecanismul societății, și când scopurile sale nu sunt acelea de a uniformiza sau a ”stoarce” creiere – educația devine un instrument al descoperirii valorilor și a formării vocaționale.
Cunoașterea este doar o acumulare de informații și este facultatea minții de a o reda, selecta și o stoca. Înțelegerea, este capacitatea spiritului de a discerne cunoașterea, a o chestiona și a o înțelege prin prisma valorii și utilității sale.
Atunci când acumulăm informații fără discernământ, cei ce ne programează mintea, făcând alegeri în locul nostru. Ca atare nu e de mirare, că după ce ne sunt implementate prin forță și constrângerile sistemelor de evaluare și notare, ajungem în fața societății, fără să înțelegem ce avem de făcut, sau încotro trebuie să ne îndreptăm.
Ieșind de pe băncile școlilor – adesea rămânem derutați și copleșiți în fața provocărilor vieții, incapabili să înțelegem de ce experimentăm eșecuri și de ce nu reușim să ne adaptăm lumii și societății în care trăim, aflate într-o perpetuă și alambicată mișcare a repartizării influențelor, a puterii, și a resurselor – din care izvorăsc și constrângerile induse de nevoile și insuficiențele noastre.
Adesea ne găsim într-un cerc vicios al neputinței noastre de a ieși din ”labirint” suferințelor și corvoadelor vieții, izvorâte dintr-un cost tot mai mare al subzistenței noastre, direct proporțional cu lăcomiile și fricile celor ce stăpânesc resursele planetei, și prin ele pe noi.
Auto-formarea, și auto-definirea valorilor noastre intrinseci. Prin ele ne putem defini și desăvârși caracterul și valorifica potențialul. Desigur, această cale, și detașarea de ceea ce știm și credem – pentru a putea chestiona utilitatea cunoașterilor și informațiilor acumulate în timp este o opțiune și nu o constrângere, ca și educația formală (sau instituționalizată).
A considera sau nu, calea auto-formării sau a educația non-formală, ca și o alternativă care completează lacunele lăsate de educația ”uni-formală” este tot o părere personală sau o credință a fiecăruia dintre noi.
Educația non-formală rămâne o opțiune liber exprimată, eficientă și viabilă pentru schimbare. Prin ea, individul devine capabil să-și dobândească conștiența sinelui său spirituală și rațiunea de alege conștient, să-și dezvolte abilitățile și valorile – pentru a înțelege cu claritate informațiile și ”cunoașterea” cu care este ”bombardat” și copleșit zi de zi.
Având doar o singură perspectivă a vieții, capacitatea noastră de a discerne în mod obiectiv între valoarea și non-valoarea informațiilor cu care intrăm în contact, va fi viciată de subiectivitatea cunoașteri limitate la ”a ști” minții, și nu la cea a înțelegerii dobândite prin spirit.
Fără un discernământ eliberat de convingerile și credințele ego-ului și a minții, vom fi adesea supuși erorilor de judecată.
Doar când vom deveni pe de-a întregul capabili să ne doar parțial capabil să ne recunoaștem și să ne dezvoltăm vocația, competențele și valorile – ne vor putea susține prin ele, în împlinirea viații, atât în plan material, cât și în cel mental și spiritual, ca efect al maturizării noastre emoționale și al trezirii conștiinței.
Desigur, ”educația”, ca opțiune de auto- formare – liber și conștient aleasă – nu trebuie privită ca un ”sacrificiu”, o corvoadă sau o obligație, ci ca efect firesc al maturizării emoționale, a dobândirii păcii sufletești și a evoluției conștiinței sinelui spiritual, a fiecărui individ în parte, capabil să recunoască, să prețuiască și să acumuleze valorile ce-i stau la îndemână…atunci când își deschide ochii spiritului, și dobândește claritatea luminii care o pătrunde.
Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara
Recomandam urmatoarele articole:
– UNITATE SPIRITUALA
– FALSELE INVATATURI ALE FRICII SI VINOVATIEI
– MIRACOLE
– FORTA SI FLEXIBILITATE
– FAPTE EGOISTE