Știrile fac rău creierului. Ele perturbă creativitatea și abilitatea de a gândi profund și conduc la agresivitate. – Rolf Dobelli – The Art of Thinking Clearly (Arta de a gândi limpede)
În ultimele decenii, cei mai „fericiți” dintre noi am fost martorii unui exces de hrană, aflat la tot pasul, plăcută la vedere și gust și accesibilă tuturor. Am început s-o cumpărăm și s-o mâncăm: acasă, la școală, în localuri, în metrou, pe stradă. Ce vedem după 20 de ani? O populație obeză, bolnavă, nefericită, înfricoșată, agresivă. Unii dintre noi am sesizat problema și am început să ne schimbăm obiceiurile alimentare, îmbunătățindu-ne astfel calitatea vieții. Prea puțini, însă. Majoritatea continuăm să consumăm din abundență ceea ce ni se oferă cu atâta generozitate.
Extrapolând fenomenul, știrile sunt pentru creier ceea ce junk-food este pentru corp: ușor accesibile, gata prelucrate, repede digerabile. Mass media ne hrănește constant cu gustări picante, care nu necesită un proces lung de digestie, adică cu știri fără importanță, care n-au nicio legătură cu viețile noastre și nu necesită un proces de gândire. De aceea, ca și în cazul ingestiei de hrană fast-food, nu ne săturăm niciodată. Spre deosebire de cititul unei cărți sau al unui articol lung dintr-o revistă (care solicită mintea) înghițim știri în porții mici, care pentru minte sunt ca cipsurile pe care le băgăm în gură fără să ne gândim, până se termină punga. În ceea ce privește informația, astăzi ne găsim în același punct în care am ajuns și prin mâncatul inconștient: începem să ne dăm seama cât de toxice sunt știrile pentru sănătatea noastră.
Știrile ne induc în eroare
Să dăm un exemplu: undeva, în lume, un tren trece pe un pod și podul se rupe. Pe ce se axează în primul rând relatarea agențiilor de știri? Pe tren. Pe persoanele din tren. De unde veneau. Încotro se îndreptau. Ce-au simțit în momentul accidentului (în cazul în care au supraviețuit). Bineînțeles că toate aceste informații sunt irelevante pentru noi. Ce ar fi trebuit scos în evidență? Structura de stabilitate a podului respectiv. Acest risc care ar fi trebuit subliniat e omis sau lăsat pentru mai târziu, când știrea nu mai e de actualitate. Mijlocul de transport e ceva imediat, concret, cunoscut, folosit frecvent, iar persoanele implicate sunt vii, ca noi, nu ceva abstract, ca ingineria unui pod. În plus, e vorba de o știre de senzație, produsă rapid și ieftin. Știrile din categoria accidentelor ne desenează în minte o întreagă hartă a riscurilor potențiale la care suntem supuși de cum ieșim din casă. La fel și terorismul sau falimentul unei bănci – tot ce ține de pericol este supraestimat. Imaginea unui avion prăbușit ne va convinge definitiv să luăm autocarul până în Germania, deși probabilitatea de a muri într-un accident de avion este cea mai mică din lume. Dacă credeți că puteți privi la asemenea știri fără să vă lăsați afectați, vă înșelați. Informația vă pătrunde în subconștient și nu veți mai fi aceiași. Soluția: decuplați-vă de la știri.
Știrile nu ne folosesc la nimic
Din miile de știri pe care le-ați citit în ziare sau le-ați văzut la televizor, numiți una care v-a determinat să luați o decizie bună în ceea ce privește viața personală sau serviciul vostru. Recunoașteți că în plan personal n-ați câștigat nimic. În schimb, ați pierdut foarte mult timp, pe care l-ați fi putut folosi citind, ascultând muzică, vizionând un film interesant, relaxându-vă cu familia, copiii, prietenii. Adevărul este că acest consum zilnic de știri „de senzație” ne-a lenevit și fizic și mintal. Am căpătat o dependență (trusturile media sunt foarte pricepute la așa ceva), de care, din fericire, se poate scăpa mult mai ușor decât de tutun sau alcool. Începeți să vă uitați din ce în ce mai rar la jurnalele de știri, citiți din ce în ce mai puțin tabloidele și în scurt timp interesul pentru știri va dispărea. În loc, vor apărea avantajele: veți redeveni stăpâni pe timpul vostru; nu vi-l va mai fura nimeni.
Știrile nu explică nimic
Știrile mărunte, de fiecare zi, sunt ca bulele care se formează la suprafața unei ape adânci. O aglomerare de fapte care nu ne ajută în niciun fel să înțelegi profunzimea lumii înconjurătoare. Mass media ne inversează relația cu lumea în care trăim. Cu cât vom digera mai multe știri, cu atât viziunea noastră despre lumea va fi mai îngustă. Știrile adevărate sunt informații clare, puternice, relevante, care au efectul de a ne transforma în interior și de a ne lumina exteriorul în care trăim. Iar acestea se găsesc dincolo de radarul jurnaliștilor de duzină. Gândiți-vă numai: dacă abundența de știri consumate ne-ar face mai deștepți, jurnaliștii ar trebui să se situeze în topul piramidei inteligenței pe această planetă. Ceea ce nu e cazul…
Știrile sunt toxice pentru organism
Consumul constant de știri ne inhibă sistemul limbic (structurile profunde ale creierului, cu rol major în capacitatea de memorare, stăpânirea emoțiilor și comportament). Știrile care induc panica declanșează în corpul nostru eliberarea în exces de cortizol, un hormon produs de glanda suprarenală ca răspuns la stres. Acesta perturbă sistemul imunitar și inhibă eliberarea hormonilor de creștere. Cu alte cuvinte, corpul nostru se va afla într-o stare de stres cronic: în niciun moment nu ne vom mai simți în siguranță. Nivelurile crescute de cortizol afectează digestia și formarea de celule noi (piele, păr oase etc.). Starea de nervozitate permanentă ne face susceptibili la infecții, alte efecte secundare potențiale fiind o frică inexplicabilă, agresivitate sau desensibilizare.
Știrile ne cresc erorile cognitive
Mama tuturor erorilor cognitive este credința adânc înrădăcinată că avem întotdeauna dreptate. Sau, altfel spus, în cuvintele lui Warren Buffet: „Ceea ce omul știe să facă cel mai bine este să interpreteze orice informație nouă în așa fel, încât concluziile lui anterioare să rămână intacte”. Vizionarea de știri ne exacerbează acest defect. Vom fi stăpâniți de un complex de superioritate care ne va determina să ne interpretăm greșit șansele și să ne asumăm riscuri în mod stupid. Ni se va exacerba și o altă eroare cognitivă: dorința de „povești cu sens”, chiar dacă acestea nu corespund realității. Orice jurnalist care afirmă că „Bursa de valori este în scădere din cauza lui X” sau „compania cutare a intrat în faliment din cauza lui Y” este un idiot. Este cel mai rapid și ieftin mod de a explica complexitatea lumii în care trăim.
Știrile ne inhibă gândirea
În procesul de gândire avem nevoie de concentrare. Ca să ne concentrăm, avem nevoie de o anumită perioadă de timp fără întreruperi. Ei bine, succesiunea de știri scurte prezentate de mass media este concepută special să ne întrerupă procesul gândirii. Cei mai mulți jurnaliști nu sunt altceva decât niște hoți de timp, care ne fură atenția în beneficiul lor. Consumul de știri ne face superficiali în gândire. Și chiar mai rău de-atât, ne afectează serios memoria. Există două feluri de memorie: memoria de lungă durată, a cărei capacitate este practic infinită, și memoria de scurtă durată, limitată la anumite informații de moment. Drumul de la memoria scurtă la cea lungă este marcat de o anumită „barieră” aflată în creier. Pentru ca o informație, o judecată, o înțelegere, o convingere să rămână definitiv în creier, ea trebuie să treacă de această barieră. Dacă acest drum rămâne veșnic închis în acel punct, nimic nu mai trece dincolo. Așa se explică de ce știrile, întrerupându-ne concentrarea, ne privează de puterea de înțelegere și analiză cu care am fost înzestrați de natură. În acest context, știrile online au cel mai distructiv impact. Într-un studiu desfășurat în Canada în 2001, doi cercetători au demonstrat că cu cât numărul de hyperlink-uri dintr-un articol este mai mare, cu atât capacitatea de înțelegere a textului scade. De ce? Pentru că oriunde apare un link, creierul nostru își întrerupe gândirea, trebuind să facă o alegere: să dea clic sau nu pe link. Prin urmare, știrile sunt concepute intenționat în așa fel, încât să ne decupleze.
Știrile acționează ca un drog
Pe măsură ce știrile se desfășoară în fața ochilor noștri, dorința de a afla ce mai urmează crește, fiind greu de stăpânit. Până nu demult, oamenii de știință credeau că densa rețea neuronală din creierul nostru, formată din cele 100 de miliarde de neuroni, este definitiv configurată în momentul în care ajungem la maturitate. Astăzi se știe că nu-i așa. Neuronii își desfac în permanență vechile conexiuni și formează altele noi. Cu cât consumăm mai multe știri, cu atât ne reconfigurăm circuitele neuronale, nivelându-le și simplificându-le. Astfel, cu timpul, ne va fi din ce în ce mai greu să citim o carte, să gândim profund sau să ne concentrăm asupra unui lucru. Mulți foști pasionați de lectură și-au pierdut în prezent abilitatea de a citi un text lung. După 4-5 pagini obosesc, le dispare atenția, încep să devină agitați. Și asta nu pentru că au înaintat în vârstă sau programul lor zilnic a devenit mai încărcat, ci pentru că structura fizică a creierului lor s-a schimbat.
Consumul de știri înseamnă pierdere de timp
Să facem o socoteală: dacă citim ziarul timp de 15 minute în fiecare dimineață, mai citim unul la prânz, să vedem ce s-a mai întâmplat și ne uităm timp de 15-30 de minute la știrile de la televizor în fiecare seară, vom pierde cel puțin o zi din viață la fiecare două săptămâni. Suntem oare tot atât de iresponsabili cu banii noștri sau cu sănătatea noastră? În nici un caz! Atunci de ce ne cedăm mintea cu atâta ușurință?
Știrile ne fac pasivi
Poveștile prezentate la știri sunt despre fapte al căror curs nu-l putem influența în niciun fel. Repetarea zilnică de evenimente la care pur și simplu asistăm, fără să putem interveni, ne fac pasivi. Ne macină încet-încet pe dinăuntru, până în punctul în care vom adopta fie o atitudine pesimistă, fie una indiferentă, sarcastică sau fatalistă. Termenul științific al acestui tip de stări este „neputință dobândită”. Deși unora le pare exagerată ideea, consumul zilnic de știri își are partea lui de contribuție la tot mai răspândita boală a depresiei în rândul populației din țările „civilizate”.
Știrile ne omoară creativitatea
Abundența de știri, de informații oferite de alții de-a gata, pe care le introducem zilnic în creierele noastre, ne limitează imaginația și creativitatea. Aceasta este una din explicațiile pentru care fizicienii, matematicienii, literații, compozitorii, designerii, arhitecții, pictorii… și-au produs de regulă lucrările creatoare la o vârstă tânără. Creierul lor a beneficiat de un spațiu larg, nelocuit, care i-au împins să-l populeze cu idei noi. Cunoaște cineva o singură minte strălucită, creativă, care să fie dependentă de știrile zilnice? Pe de altă parte, există cineva care să nu aibă în familie, printre prieteni sau colegi pe cineva cu mintea obtuză, care nu poate trăi fără televizor sau ziar, așa cum drogatul nu poate trăi fără doza zilnică? Dacă vrei să rămâi așa cum ești, consumă știri. Dacă vrei să evoluezi, renunță la ele.
Societatea are nevoie de un alt fel de presă
Jurnalismul de investigație este întotdeauna relevant. Avem nevoie să ni se spună dacă instituțiile statului lucrează în folosul nostru sau nu. Dacă poliția ne ajută sau servește alte interese. Dacă trusturile alimentare ne hrănesc sau ne îmbolnăvesc. Dacă medicii și concernele farmaceutice vor să ne vindece sau doar să se îmbogățească pe seama suferințelor noastre. Aceste informații importante, vitale pentru unii dintre noi, nu trebuie să ne parvină sub forma unor știri de 1-2 minute. Articolele lungi, cu analize profunde, reportajele bine documentate și ilustrate sau filmele documentare realizate de profesioniști de bună credință ne ajută cel mai bine să înțelegem lumea în care trăim, să luăm deciziile corecte și să ne protejăm de posibilele pericole. Deconectați-vă de la jurnalele de știri! În câteva săptămâni, veți scăpa de dependență și veți simți efectul libertății. Nu va fi ușor, dar va merita efortul.