Bună dimineața
și o duminică binecuvântată de grația vibrației luminii, care să vă îmbie gândurile și pașii prin lumina adevărului inimii și prin suava frumusețe a bucuriei, prețuirii, recunoștinței și iubirii, pentru tot ceea ce sunteți, experimentați, simțiți, primiți, dăruiți și trăiți!
Vă doresc o zi a îngăduinței, păcii și liniști sufletești, în care să înțelegeți că percepția ”dreptății și ”nedreptății”, și delimitarea gândurilor voastre de ceea ce vă rănește sau nu iubiți în mod autentic, ține exclusiv de perspectivele minții și a Spiritului nostru.
A privi în lăuntrul nostru, irealitatea creației mentale zămislită prin frici sau a alege să vedem realitatea noastră înconjurătoare prin prisma adevărului inimii, înseamnă a ne îngădui în mod conștient și lucid, neinfluențați emoțional, între două posibile realități, pe cea care ne împlinește în mod real viața, umplându-ne sufletul de dragoste, împăcare și bucurie.
Când înțelegem că, NOI suntem cei ce materializăm iluziile și creațiile minții, transformându-le în realități palpabile în plan fizic prin puterea cu care le înzestrăm la nivel emoțional, prin propriile gânduri, percepții, atitudini și crezuri – vom putea deveni responsabili pentru sentimentele, gândurile, obiceiurile și convingerile pe care le hrănim…, și pentru viața pe care inconștient sau conștient, alegem să o trăim.
Pentru că noi suntem cei care stabilim ”măsura” negativității” sau a ”pozitivității” noastre, privind modul în care alegem să percepem lumea în care trăi și să ne judecăm trăirile și oamenii ce ne intră în viața noastră, în raport cu convingerile, prejudecățile, așteptările, suferințele, cunoașterea și experiențele noastre anterioare, noi suntem și cei care alegem să perpetuăm sau nu situații și stări de fapte, ce nu ne convin.
De nu ne place sau ne convine ceea ce experimentăm, alegem, gândim, simțim sau trăim, putem oricând să ne schimbăm atitudinea față de noi, față de semeni și față de propria viață, până când putem iubi sau accepta ceea ce vedem și trăim. Pentru asta avem nevoie de valorile noastre lăuntrice, de puterea de a crede în noi, și de capacitatea de a prețui și a ne arăta recunoștința pentru darurile noastre și pentru ceea ce alegem să iubim.
A lăsa ca injustețea lumii, răutatea din oameni, nedreptatea sau inechitatea socială sau propriile furii, să ne contamineze mintea sau să ne deformeze percepțiile, gândurile și emoțiile, dar și să ne afecteze fizic, emoțional și psihic – denotă faptul că NU NE IUBIM.
Până nu vom înțelege că, la nivelul nostru subconștient, alegerile pe care le facem, sunt simple reacții emoționale și instinctuale, luate în mod automat și aleatoriu, în funcție de necesitățile noastre fizice, de interesele și nevoile noastre programate mentale prin atașamentele, prejudecățile și convingerile e care le hrănim – vom continua să ne cedăm puterea și controlul asupra vieții noastre, minții și manipulării ei.
Pentru a ieși din cercul vicios al suferințelor, neîmplinirilor și a neîmpăcărilor noastre, este esențial să ne întărim spiritul și conștiința prin atitudinea firească a gândurilor și emoțiilor pozitive, hrănite prin alegeri și crez.
Desigur, este firesc ca atunci când consecințele alegerilor și a reacțiilor noastre instinctuale, induse prin programe mentale potrivnice unei vieți favorabile și împlinite, ne nemulțumesc – să fim supuși subiectivității decizionale și unei doze însemnate de subiectivism, iraționalitate, superficialitate, imaturitate emoțională și inconștiență spirituală.
Ceea ce nu e firesc, este faptul că, în mod inconștienți ne cedăm puterea minții și ne supunem iluziilor , supărărilor, nemulțumirilor și fricii cu care ne manipulează . Nu e firesc să renunțăm la a ne desăvârși ființa, spiritul și conștiința, abordându-ne dreptul de a iubi, a ne lăsa iubiți și a fi fericiți, alegând să ne chinuim viața experimentând-o doar din perspectivele percepțiilor, gândurilor, emoțiilor și atitudinilor noastre negative.
Ne-am născut pentru a învăța lecția prețuirii, a cumpătării, a iertării și a toleranței… și prin ele să învățăm să ne respectăm valorile, să credem în noi și în ele. Astfel, putem învățăm să iubim și să credem în dreptul nostru de a fi în permanență fericiți.
Prețuind tot ceea ce deja suntem, avem, facem și primim – vom trăi experiența abundenței noastre fizice și sufletești, în lumina iubirii ce izvorăște din adevărul inimii. Astfel, acumulând valoare și iubire în inimile noastre, vom putea să ne dăruim vieții și să dăruim la rândul n0stru energie și valoare, prin iubire și celor ce pot prețui lumina ce ne învăluie și darurile ce le oferim din propria abundență sufletească.
Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara
Recomandam urmatoarele articole:
– Chiar vrei sa ai dreptate?
– Nevoia de a avea dreptate
– Dreptate şi nedreptate
– SEPARARE SAU UNIRE
– SCOATEREA MASTII