Doar judecata mintii poate determina “falsitatea” celorlați… Însă ea este subiectivă și superficială, căci se raportează la propriile noastre percepții, convingeri și șabloane mentale… care deseori diferă de valorile, dreptățile, adevărurile și percepțiile celorlalți. De aceea, prin a “elimina” din viața noastră persoanele care nu ne plac, doar pentru că nu corespunde așteptărilor și șabloanelor noastre mentale… sau prin eschiva de a ne asuma consecințele propriilor atitudini și vieți, manifestate în baza unor atitudini, convingeri și credințe diferite de ale lor, nu facem altceva decât să ne risipim fericirea și viața. Iar prin atitudinea în sine, nu devenim nici mai buni și nici mai puțin vinovați decât cei pe care-i judecăm sau învinovățim pentru propriile eșecuri, nemulțumiri și neîmpliniri.
Desigur, atunci când percepem că mediul în care trăim sau persoanele de lângă noi sunt sau devin ostile și potrivnice propriilor noastre valori etice și morale, și împiedică exprimarea devenirii noastre prin măreția propriei ființe și iubiri, putem alege, fie să ne schimbăm atitudinea și percepția față de ceilalți prin acceptare, fie să ne detașăm prin iertare, de ceea ce ne este ostil și neprielnic.
Autor: Sandor Kasza