Category Documentar

Seria cuprinde 4 părți: Mașini de fericire (partea I), Fabricarea consimțământului (partea a ÎI-a), Un gardian există în mințile noastre: acesta trebuie distrus (partea a III-a), Opt persoane savurând vin în Kettering (partea a IV-a).

Sigmund Freud credea că indivizii nu sunt conduși de gânduri raționale, ci de dorințe și impulsuri primitive și inconștiente. Pornind de aici, nepotul lui Freud, Edward Bernays, a tras concluzia că este prea periculos că maselor să li se permită să își guverneze singure viețile. Consumismul (consumerismul) a fost soluția prin care li s-a dat oamenilor iluzia că dețîn controlul, permițând în același timp unei elite să controleze societatea.

Bernays a inventat profesia de “public relations” în anii ’20 și a fost unul dintre principalii arhitecți ai tehnicilor moderne de publicitate, descriind fiecare truc – de la “cascadorii” de PR, la alăturarea simbolurilor sexuale în reclamele la automobile – în cartea să Propagandă.

“Manipularea conștientă și inteligență a opiniilor și obiceiurilor organizate ale maselor reprezintă un element important într-o societate democratică. Cei care manipulează acest mecanism nevăzut al societății formează un guvern invizibil care constituie adevărată putere conducătoare a țării noastre” (Edward Bernays, Propagandă 1928)

Serie documentară despre cum au fost folosite teoriile lui Freud pentru a dezvoltă tehnici de control al maselor.

Edward Bernays (apare el însuși în documentar, la o vârstă foarte înaintată): nepotul lui Freud, fondator al PR-ului (Public Relations, propagandă): primul care a folosit teoriile psihanalizei pentru acest scop. A extins principiile publicității la politică, intuind că dacă sunt satisfăcute (sau se da iluzia satisfacerii) dorințele egoiste ale oamenilor, aceștia ar deveni mai docili. Bernays are un rol important în promovarea președintelui american Wodrow Wilson că un luptător pentru libertate și democrație. Observând succesul propagandei din timpul primului război mondial, a căutat să obțînă același efect de persuasiune a maselor și pe timp de pace.

Intrând în contact cu teoriile psihanalitice ale unchiului sau, Bernays s-a întrebat dacă nu ar putea face bani din manipularea subconștientului. Și-a dat seama că decizia oamenilor și, mai mult, decizia grupurilor, nu este legată doar de informație (nu este strict calcul rațional) ci are o puternică dimensiune emoțională (irațională).

Primul experiment al lui Bernays a fost campania de convingere a femeilor să fumeze în public, într-un timp în care gestul nu era tolerat de societate. A regizat un “eveniment”, în cadrul unei parade expusă mediatic, în care activiste feministe au aprins în mod ostentativ țigările; mesajul mediatic a fost – “torțele libertății“, asociind țigările și fumatul în public de către femei cu lupta feministelor pentru emancipare, cu libertatea și puterea. Cu acest eveniment mediatic a reușit să facă din fumatul public al femeilor un act social acceptat. Experimentul a arătat că elemente total irelevante (țigările, în acest caz) pot fi transformate în simboluri puternice ale modului în care vrei să fii perceput de ceilalți. Publicitatea, așadar, nu mai era legată de informația legată de obiect, ci de percepția sinelui, de dorințe și proiecții inconștiente. Nu pentru că există o NEVOIE de un obiect, ci pentru senzația că te vei simți bine (confortabil psihologic) cumpărând acel obiect.

Modelul comportamental al americanilor dinainte de Marea Criză era unul axat pe achiziția de bunuri în funcție de NEVOI. Corporațiile au vrut să schimbe acest comportament, deoarece punea limita producției. Un magnat al Wall-Street-ului (Mazer) a scris explicit că “trebuie să schimbăm America de la nevoi la o cultură a dorințelor. Oamenii trebuie învățați/deprinși să dorească noi obiecte, chiar dacă cele deja deținute încă mai erau bune sau neconsumate. Dorințele omului trebuie să umbrească nevoile sale.”

Corporațiile încep în deceniul 3 interbelic să deschidă SUPERMARKETURILE. Treaba lui Bernays a fost acela de a crea consumatorul pentru acestea. A folosit reviste pentru femei, filmele și chiar studii psihologice “independente” pentru a face reclamă clienților săi; mesajul fiind acela că actul de a cumpără nu este doar pentru acoperirea nevoilor, ci pentru a îți exprimă eu-ul în față celorlalți (express yourself).

În 1927 un jurnalist american a observat că pentru american principala calitate nu mai era aceea de cetățean, ci de CONSUMATOR.

Cum teoriile lui Freud despre instinctele agresive ale oamenilor, amplificate de fenomenul psihologic al mulțimilor, au devenit cunoscute în SUA, o serie de ganditori au afirmat că este nevoie de o nouă interpretare a democrației, conform căreia masele – turme dezorientate – trebuie controlate prin tehnici psihologice. Au devenit interesați de mecanismele psihologiei colective, psihologiei maselor, pentru a putea elabora strategii de control social. Astfel a apărut o nouă teorie despre cum poate funcționa democrația maselor: având în centrul ei consumatorul, creat prin stimularea dorințelor sale, care, satisfacandu-le prin consum, devine DOCIL. Democrația nu mai este, în această interpretare, o schimbare a mecanismelor de putere; prin noile tehnici psihologice, Bernays asigura perpetuarea mecanismelor de putere nedemocratice prin manipularea psihologiei mulțimilor.

Interesant este că Freud, înr-una din ultimele sale scrieri, ajunge la aceleași concluzii pe care naziștii le vor pune în aplicare: libertatea individuală, democrația, trebuie eliminate, iar omul supus controlului. Naziștii nu au eliminat democrația pentru a reveni la o societate autocratică, ci au construit o alternativă: în centrul noilor mecanisme de putere rămân sentimentele și dorințele maselor, canalizate însă într-un mod diferit. Exponentul acestui nou aranjament a fost J. Goebbels, ministrul Propagandei în regimul nazist. Una din sursele de inspirație ale lui Goebbels a fost E. Bernays.

Freud credea că forțele iraționale, forțele libidoului, “dragostea” (idolatria, în acest caz) ale mulțimilor sunt transferate asupra conducătorului, pe când forțele și instinctele agresive, respectiv ura, sunt dezlănțuite asupra celor din afară grupului. Naziștii au căutat în mod deliberat eliberarea acestor forțe inconștiente, crezând că le pot controla în favoarea lor.

Goebbels a fost atras și de inițiativa New Deal a președintelui Roosevelet, afirmând că acesta a “ales calea cea dreapta”. Folosind o organizare colectivă a societății, Roosevelt s-a folosit însă de asistență unui anume G. Gallup, care a impus folosirea sistematică a sondarii opiniei publice. Gallup, spre deosebire de Bernays, credea că oamenii sunt raționali și că opinia lor este una rațională. Cum New Deal presupunea și o restrangere a puterii corporațiilor, acestea au pornit o ofensivă ideologică, prin intermediul lui Bernays, legând democrația de capitalism. Bernays consideră că într-o democrație consumeristă corporațiile sunt cele care vor satisface dorințele oamenilor fără că aceștia să joace vreun rol activ (imaginea unei astfel de societăți a fost surprinsă cel mai bine în scrierea distopica a lui Al. Huxley Brave New World).

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Masini de Fericire – partea I – limba romana:

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Fabricarea consimtamantului – partea a II-a – romana

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Ai un gardian – partea a III-a – romana

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Opt persoane savurand vin in Kettering – partea a IV a – romana

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Opt persoane savurand vin in Kettering – partea a IV a – romana

Recomandam urmatoarele articole:

– Corpul nostru fizic – este pentru spiritul nostru ceea ce universul este pentru spiritul Domnului
– Corpul fizic – analogie cu arborele care dă numai frunzele, florile și fructele sale
– Viața psihică: efectele sale asupra corpului fizic
– Nuditatea – pune corpul fizic în legătură cu întreaga natură
– Corpul fizic – este ușor de satisfăcut. Să ascultăm mai ales cererile sufletului și ale spiritului

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Ai un gardian – partea a III-a – romana

Recomandam urmatoarele articole:

– Corpul nostru fizic – este pentru spiritul nostru ceea ce universul este pentru spiritul Domnului
– Corpul fizic – analogie cu arborele care dă numai frunzele, florile și fructele sale
– Viața psihică: efectele sale asupra corpului fizic
– Nuditatea – pune corpul fizic în legătură cu întreaga natură
– Corpul fizic – este ușor de satisfăcut. Să ascultăm mai ales cererile sufletului și ale spiritului

Secolul Sinelui – Egocentrismului – Masini de Fericire – partea I – limba romana

Recomandam urmatoarele articole:

– Corpul nostru fizic – este pentru spiritul nostru ceea ce universul este pentru spiritul Domnului
– Corpul fizic – analogie cu arborele care dă numai frunzele, florile și fructele sale
– Viața psihică: efectele sale asupra corpului fizic
– Nuditatea – pune corpul fizic în legătură cu întreaga natură
– Corpul fizic – este ușor de satisfăcut. Să ascultăm mai ales cererile sufletului și ale spiritului

Acest film prezinta fascinanta poveste a unui mare Invatator Spiritual al secolului XX, din copilarie – cand a fost descoperit de cei de la Societatea Teozofica, in 1909 – la discursurile sale de-a lungul vietii, cu mari audiente in multe zone ale lumii, pana la moartea sa in 1986.
Aceasta remarcabila poveste, redata prin filme si fotografii de arhiva, este o introducere potrivita spre invataturile si viata lui Krishnamurti.
Filmul biografic The Callenge of Change despre viata lui Jiddu Krishnamurti este produs de Evelyne Blau in anul 1984. Filmul include si o serie de afirmatii pe care Krishnamurti le face intr-un interviu special pentru acest documentar. De asemenea, filmul include multe fragmente din diverse discutii si dialoguri, precum si o schita biografica a tineretii sale.
Baza invataturilor lui Krishnamurti este sintetizata in declaratia sa facuta in 1929: “Adevarul este un teren neumblat”… omul nu-l poate descoperi prin nici o organizatie, credinta, dogma, preot sau ritual, si prin nici o cunoastere psihologica. El trebuie abordat si gasit prin intermediul oglinzii relatiei, prin intelegerea continutului propriei sale minti, prin observatie si nu prin analiza intelectuala sau disectie introspectiva. Omul a construit in sine imagini ca un sentiment de securitate – religioasa, politica, personala. Acestea se manifesta ca simboluri, idei, credinte. Povara acestora domina gandirea omului, relatiile si viata lui de zi cu zi. Acestea sunt cauzele problemelor noastre care divid si separa oamenii in orice relatie.
Aceasta formulare “teren neumblat” poate speria sau ameninta convingerile oamenilor obisnuiti. Aceasta poate parea chiar anarhista. Dar exista foarte multa intelepciune in acest exercitiu. La fel ca in traditia lui Socrate, Krishnamurti ne provoaca sa cautam adevarul deasupra si dincolo de solutiile deja existente si oferite de-a gata de institutiile existente, dincolo de modele si obiceiuri. El ne indeamna sa abandonam gandirea sectara, lasand deoparte pe Shankara, Buddha, Hristos, etc., astfel ca mintea noastra sa poata deveni clara si sa nu mai fie influentata, controlata sau obligata sa serveasca o dogma.
Cautarea adevarului interior trebuie sa prevaleze, este o calatorie interioara care cauta un numitor comun in ideea abstracta de umanitate. Este ceea ce ne face umani. Cautarea adevarului cere efort, vitalitate, transparenta si disciplina. Societatea omeneasca necesita in permanenta atat continuitate cat si schimbare, deci avem nevoie sa gasim un echilibru intre cele doua. Cautand adevarul trebuie sa mentinem un sentiment de integritate a existentei noastre ca fiinte umane. Trebuie sa avem curajul de a descoperi zi de zi, clipa de clipa, libertatea pe un nou nivel al Adevarului.
Jiddu Krishnamurti nu a vorbit ca un guru, mantuitor sau maestru ci a facut mereu apel la trezirea inteligentei si discernamantului in toate fiintele umane.

The Challenge of Change
Producator: EVELYNE BLAU
Regia: MICHAEL MENDIZZA
Muzica: MICHAEL ROGERS
Voce: RICHARD CHAMBERLAIN, RICHARD BASSEHART

Îngăduiți-vă să începeți o călătorie în căutarea răspunsurilor la întrebări vechi de când lumea. Veți explora posibilități remarcabile despre ce este și cum funcționează conștiința în relație cu lumea din jurul nostru. Veți descoperi o panoplie de explicații despre ce anume se întâmplă cu conștiința noastră înainte și după moarte, teorii provocatoare din fizica cuantică, precum și modul în care acestea ne-au afectat perspectiva spirituală și științifică asupra lumii, din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Acest film documentar are rolul unui jurnal de călătorie progresiv prin viața umană și încearcă să răspundă la întrebări la care omenirea a căutat soluții încă de la începuturile gândirii: Ce am fost înainte de a veni aici? De ce avem nevoie pentru a fi aici? Și ce anume se întâmplă cu noi după ce murim? Spațiul spiritului descrie, de asemenea, cazurile unor persoane care, prin regresie hipnotică, și-au amintit momente dintre două vieți, imediat după moarte și chiar înainte de (re)naștere.

Documentarul explică noțiuni precum reîncarnarea, lumea spiritelor și natura sufletului omenesc și abordează în profunzime două dileme care au stârnit întotdeauna controverse: Există rai și iad? Ce este un spirit? Persoanele cu o înclinație spre scepticism vor acuza lipsa de dovezi fizice care să susțină afirmațiile din acest documentar. Spațiul spiritului – O călătorie în conștiință rămâne, însă, o voce liniștitoare, ce afirmă că existența noastră nu se limitează la limitele trupului muritor.

Acest film documentar este povestea DMT (sau dimetiltriptamina), un compus simplu, găsit în natură, cu efect profund asupra conştiinţei umane. Lansat în 2010 în Statele Unite ale Americii, documentarul are la bază cercetările lui Rick Strassman, profesor de psihiatrite la Universitatea New Mexico. DMT este o substanţă foarte simplă, un compus halucinogenic din familia triptaminei, prezent în plante, în organismul unor mamifere, dar şi în cel uman. Deşi ştiinţa nu a reuşit să dea un răspuns cu privire la sursa sau rolul acestei substanţe, unii o consideră a fi „limbajul comun molecular”, un mediator spiritual natural.

Cu toții am văzut măcar una din părțile trilogiei Matrix, dar ne-am dat seama câte concepte filosofice sunt menționate în acele filme? Acest film documentar trece în revistă conceptele filosofice care au inspirat și care au fost prezentate în trilogia Matrix.

Discuția este cuprinzătoare și explică modul în care filmul atinge idei filosofice aparținând lui Socrates, Platon, Descartes, Kant, Nietzsche, Borges sau Schopenhauer referitoare la religie, sens, scop, cauzalitate, liber arbitru, conștiință, dragoste sau intuiție.

Prin intermediul acestui documentar, experți în filosofie explică toate aceste concepte în detaliu, arătându-ne și subliniind componenta filosofică extrem de importantă a filmului Matrix (cu Keanu Reeves în rolul principal).

Acest documentar, lansat în 26 septembrie 2010 în SUA (Wappinger Falls, New York), se bazează pe cercetările doctorului Rick Strassman, profesor de psihiatrie la Universitatea din New Mexico, făcute între 1990 şi 1995, cu sprijinul a 60 de voluntari, unii dintre ei fiind intervievaţi în film, şi rezultatele fiind publicate în cartea „DMT: The Spirit Molecule”, ajunsă, acum, la a XV-a ediţie.

Dimetiltriptamina
Dimetiltriptamina sau N,N-dimetiltriptamina, pe scurt DMT, este un compus halucinogen din familia triptaminei. DMT este prezentă, în mod natural, nu numai în plante, ci şi în organismul unor mamifere şi mai ales în corpul uman, fiind o substanţă derivată a unui aminoacid esenţial pentru metabolismul uman, triptofanul. Documentarul susţine ipoteza producerii lui, în fapt, de către glanda pineală sau epifiza.

Conform ştiinţei oficiale, rolul acestei substanţe în organismul uman ramâne nedeterminat şi mecanismul fiziologic al producerii ei nu este elucidat, fiind considerată mai mult, la modul evident simplist, un „reziduu biologic”, când ar trebui să fie clar că o substanţă comună plantelor, animalelor şi omului, poate unică, din acest punct de vedere, trebuie să aibă, dimpotrivă, un rol esenţial; unii dintre protagoniştii filmului o consideră ca fiind „limbajul comun molecular”, un gen de mediator spiritual natural. Ca structură chimică, DMT se înrudeşte cu un neurotransmiţător foarte cunoscut, serotonina, cu hormonul numit melatonină şi, desigur, cu alte triptamine cu efect halucinogen, ca de exemplu: psilocibina (4-hidroxi-dimetiltriptamina – alcaloid ce intră în componenţa ciupercilor halucinogene), 5-metoxi-dimetiltriptamina, bufotenina (5-hidroxi-dimetiltriptamina) şi psilocina (4-hidroxi-dimetiltriptamina).

“Tuning In: Spirit Channelers in America” – este un film documentar cu adevărat unic, fiind rezultatul a 10 ani de anchetă asupra fenomenului spirit-channeling (tradiţional numit si mediumnitate). Comunicarea mediumnică datează de la începutul omenirii. Prin ea, un om aflat într-o stare de transă (mai mult sau mai puţin spectaculoasă), face o conexiune psihică cu o entitate din alte dimensiuni spaţio-temporale. În acea stare, cel care face channeling-ul primeşte mesaje telepatice (gânduri în stare pură, uneori însoţite şi de cuvinte sau imagini), le interpretează în limba nativă şi le transmite altor oameni aflaţi lângă el sau le scrie pe hârtie.

Pentru prima dată, şase cunoscuţi mediumi americani (spirit channelers) sunt prezentaţi în acelaşi film, într-o paralelă ce oferă o perspectivă mai amplă asupra fenomenului şi pentru a răspândi informaţiile spirituale. Fiecare entitate (sau spirit) are o personalitate puternică şi distinctă şi se observă că toate vorbesc la unison, deşi prin cuvinte diferite, iar mesajul lor este unul clar, profund şi încurajator pentru întreaga omenire. Aceste entităţi nu ne cer să le adorăm (deşi înţelepciunea şi dragostea lor este mult superioară oamenilor), ci să descoperim divinitatea din noi înşine, căci doar noi, spiritele încarnate, putem şi trebuie să vrem a transforma Pământul într-un Paradis. Informaţiile pe care ni le aduce acest film pot schimba percepţia noastră asupra realităţii şi viaţa pe care o trăim…