Bună dimineața
și o zi plină de recunoștință și iubire, pentru tot ceea ce sunteți, aveți, trăiți, simțiți, dobândiți și faceți, căci prin ele vă puteți vedea, înțelege, prețui și dezvolta: harul, frumusețea și puterea de a le dărui!
Învățând să recunoașteți și să prețuiți darurile pe care le primiți – veți dobândi puterea de a vă împlinii viața și sufletul, oferindu-vă prețuirea și iubirea pentru ceea ce vine spre voi pentru a vă lumina, a vă bucura sau a vă încălzi sufletul.
Darul nu e doar valoarea, ci e și harul ce ne învață prețuire și multiplicarea iubirii prin propriile daruri dăruite pentru a multiplica bucuria, și în viețile și sufletele celor din jur. Dăruirea și chemarea la iubire – reprezintă singura cale prin care putem opta la a sădi frumusețea luminii în lume, prin darurile noastre sufletești oferite și sădite și în sufletele celor din jur, întunecate încă de durere, necredință, ne-iertare și tristețe!
Atitudinea iubirii și a prețuirii chemării din spatele unui dar , ne vor ajuta să înțelegem că – nimic nu e mai frumos decât fericirea și prețuirea aduse în sufletele noastre și ale celor ce ne dăruiesc darurile lor – prin valoarea ce decidem să le-o atribuim noi în plan emoțional, indiferent și independent de cât de nesemnificativ ar părea darul ce-l primim, în percepția unui ego-ului nostru, încă dominat de răni sufletești și frica deschiderii, a bucuriei sau a asumării.
Când înțelegem că darurile noastre esențiale sunt trupul, viața și spiritul prin care sălășluim în ea și dobândim înțelepciunea de a învățăm să ne arătăm recunoștința și prețuirea pentru tot ceea ce reprezentăm prin ele, începem să ne iubim și să ne iubim, pentru ceea ce suntem, facem și avem și există prin noi și pentru noi.
Când încetăm să ne mai risipim timpul, energia, resursele, darurile și viața prin negativitate, lăcomii, neajunsuri și nemulțumiri – dăm răgaz minții să accepte Adevărul inimii și iubirea ce sălășluiește în ea, și care, prin noi, așteaptă să fie extinsă în lume prin energia atitudinii și faptelor noastre pozitive.
Iubirea ta și a mea, ne-au fost dăruite, pentru a ne umple sufletul cu lumină. Pentru a o recunoaște și a o lăsa să ne pătrundă inima, sufletul conștiința și viața, va trebui în cele din urmă, să ne deschidem obloanele prăfuite ale minți, lăsându-i frumusețea și energia să ne îmbrățișeze fricile, orgoliile și ego-ul.
Doar renunțând la ostilitatea și negativitatea ce o purtăm în inimi, vom deveni capabili să alocăm suficientă energie din inimi, pentru a ne reîntregi sufletul și astfel vom redobândi întreaga conștiință a iubirii, credința binelui dăruit și claritatea de a ne înțelege harul și rostul pentru care am venit pe acest Pământ.
Când ființa își va accepta măreția și va crede în darurile și valorile sale intrinseci, spiritul va dobândi prin conștiință trează puterea de a conștientiza și recunoaște valorile proprii și ale celorlalți și astfel, cultivându-le semințele și frumusețea în propria viață, va ști să le extindă și în viața celorlalți.
Când vom deveni suficienți de treziți la nivel de conștiință pentru a înțelege că motivul suferințelor noastre suntem doar noi – vom dobândi controlul asupra propriilor gânduri și emoții pentru a le bloca pe cele negative.
Atunci când vom înceta să mai împărțim vini și judecăți pentru propriile incompetențe, inconștiențe, incompetențe, negativități, frici, neajunsuri, lipsuri și indolența de a învăța și a evolua emoțional, vocațional și spiritual – vom înceta și cu risipa propriei energii, vitalități și vieți. Vom înceta să ne mai risipim timpul și banii cedându-ne inconștienți puterea, ce ne-a fost dăruită prin spirit și har divin pentru a ne exprima prin ele darurile, harul și vocația iubirii.
Când nu ne vom mai ceda puterea către mintea ego, care ne abuzează prin minciuni, prejudecăți și convingerile limitative prin care ne induce neputința, frica și resemnarea în suferință – manipulările ei vor înceta.
Atunci când gândurile, percepțiile, atitudinea, alegerile și viața, nu ne vor mai fi distorsionate prin iluzii și frici, de manipulările minții – vom redobândi prin sinele nostru spiritual, controlul asupra gândurilor, convingerilor și emoțiilor noastre, și implicit asupra vieții.
Odată ce abuzurile noastre vor înceta în interior, și spiritul va intra în armonie cu mintea, inima și sufletul nostru, prin conștiință trează – vom dobândi capacitatea de a vedea, a conștientiza și a înțelege orice abuz din exterior. Atunci mintea, inima și emoțiile noastre resimțite la nivel sufletesc, nu vor mai putea fi rănite și nici abuzate prin false iluzii, convingeri, prejudecăți, vicii, atașamente și frici.
Când fricile noastre nu vor maia primi putere pentru a extinde ”împărăția întunericului”, a umbrelor traumelor și a durerii – iubirea va primi rost și prilej, de a reinstaura în mintea, inima, viața și sufletul nostru dominația luminii și ”împărăția frumuseții”.
Când prin lumina inimii și energia iubirii ne vom redobândi credința și claritatea, mintea nu va mai avea nevoie de dovezi pentru a se încrede sau a accepta puterea binelui comun și a iubirii care vindecă orice răni.
Când prin darul iertării ne vom elibera de frici, negativitate, nemulțumiri, insuficiențe, lăcomii și ură – rănile minții și ale sufletului nostru se vor vindeca
Atunci când ego-ul va înceta să monopolizeze puterea și s-o folosească în mod abuziv în a ne minții pentru a-și menține controlu și dominanța asupra noastră, pentru a extinde întunericul nostru sufletesc și în interior și în afară prin negativitate – vom deveni din nou capabili să vedem atât frumusețea propriului suflet, cât și frumusețea sufletelor celorlalți, atunci când în întunericul lor ne vom putea oglindi lumina propriei frumuseți sufletești și iubirii.
Atunci când prin iubirea spiritului obținem claritatea de a vedea dincolo de limitele cunoașterii și a dovezilor acceptate prin convingeri și prejudecăți, de mintea ego – dobândim puterea conștiinței și a darurilor noastre.
Atunci când în mintea noastră abuzurile fricii încetează să ne domine gândurile, dobândim abilitatea și capacitatea de a ne recunoaște darurile și vocația, pentru a le transforma în valori și frumusețe.
Când prin credință și valorizarea vocației și a darurile noastre sufletești frumusețea vieții va prinde contur și în percepția noastră – atunci, în lumina abilităților și a valorilor dezvoltate și hrănite cu energia iubirii, a entuziasmului, a pasiunii a recunoștinței și a prețuirii vom excela în fiecare plan al vieții atât prin împlinirile vieții, cât și prin valori de conduită, moralitate și caracter.
Când prin valorile, darurile și abilitățile pe care le dezvoltăm în lumina energiei credinței și a iubirii, dobândite prin conștiință trezită la viață, renunțăm să ne mai risipim darurile, valorile, timpul, resursele, banii și viața – vom reuși prin puterea exemplului personal, să creăm premizele de a aduce și în viața celor din jur frumusețea și binele.
Odată ce iubirea este însămânțată în sufletul, inima, atitudinea, caracterul și viața noastră – ea se manifestă ca valoare și ca energie vitală dătătoare de viață, atâta timp cât este cultivată și îngrijită prin recunoștința și prețuirea noastră.
Odată ce ne recunoaștem și ne acceptăm darurile și învățăm să le îngrijim prin răbdare, credință și iubire, până ce ele vor înflorii și vor rodi în lumina credinței, iubirii și a Adevărului inimii – vom înțelege că frumusețea lor a fost creată cu scopul de a-și oglindi frumusețea în viața noastră, pentru a ne bucura, dar și pentru a-i bucura și pe cei din jur.
Darul dăruit sau primit are nevoie pentru -ași păstra valoarea de iubirii. De aceea doar cei care pot sau învață să le prețuiască valoarea, o vor recunoaște și se vor bucura de ea.
Cei care, încă nu vor să lase frumusețea în viața lor, vor refuza în mod abuziv iubirea, judecând doar ”ambalajul” darurilor ce vin spre ei (prin obiecte, experiențe, evenimente și trăiri) sau criticând veșmântul, înfățișarea sau exprimarea mesagerului ce le aduce daru.
Până ce nu vom renunța să judecăm, să criticăm sau să învinuim ”darul” sau ”mesagerul” său – și nu vom înceta a respinge chemarea lor, a le întina valoarea și a le murdării prin egoismul, orgoliul, lăcomia, negativitatea, frica și ipocrizia noastră – vom continua să suferim și să le luăm valoarea, dematerializând-o de conținut și energie vitală.
Orice refuz al darurilor și al chemării lor, orice strădanie sau încercare de a îngrădi energia luminii și a iubirii înglobate în ele, și orice acțiune menită să le denigreze, să condiționeze accesul la ele, sau să ducă la: – a le monopoliza, – a ne atașa de ele, – a le risipo, – a le folosi doar în interes propriu (viciindu-i pe ceilalți de beneficiul lui) sau de – a le denatura sau distruge energia și valoarea – se vor întoarce împotriva noastră, prin durere, dezamăgire, lipsire și pierderea lor.
În final, pentru a ne elibera de povara suferinței, a nemulțumirilor, a neîmpăcării, a ostilitate, a insuficienței și a fricii – va trebui să înțelegem că victimizarea și sărăcia materială sau lăcomia și huzurul, sunt manifestări ale ego-ului și a incapacității noastre de a iubi și a a ne înțelege rostul pe acest Pământ.
Cât timp vom refuza calea iertării și a iubirii, tăgăduind adevărul inimii și refuzând prin risipa energiei noastre sufletești, trezirea la conștiință – soarta ne va readuce aminte, prin experiența pierderii privilegiilor și prin trauma suferinței, a deznădejde-i și a fricii, că – binele nostru comun, nu dăinuie prin ego, ci doar prin îmbrățișarea atitudinii iubirii și sădirea energiei și a semințelor ei, în sufletele în care lumina n-a fost încă reprimată.
Autor: Sandor Kasza
Facebook: https://www.facebook.com/kastimisoara
Recomandam urmatoarele articole:
– A-ţi găsi chemarea
– ABUNDENȚĂ
– Clarvederea – se dobândește prin iubire
– Legile economiei – sunt valabile și în planul spiritual
– SURSA
Read More
Category: 
Comments: 
