NEALE DONALD WALSCH
Conversaţii cu Dumnezeu
• Un dialog neobişnuit •
Volumul 2
Introducere
Acesta este un document extraordinar.
Este un mesaj de la Dumnezeu şi, prin el, Dumnezeu sugerează o revoluţie socială, sexuală, educaţională, politică, economică şi teologică pe această planetă, cum n-am mai văzut vreodată şi cum rareori ne-am putea imagina.
Această sugestie este făcută în cadrul contextului propriilor noastre dorinţe, afirmate ca locuitori ai planetei. Am spus că alegem să creăm o viaţă mai bună pentru toţi, să ne ridicăm conştienţa, să căutăm o lume mai nouă. Dumnezeu nu ne va condamna, indiferent de ce alegem dar, dacă alegem aceasta, El e dispus să ne arate drumul. Totuşi, nu ne va obliga să-l preluăm sugestiile. Nici acum, nici altădată.
Cuvintele din această carte pot fi considerate a fi, în acelaşi timp, captivante, tulburătoare, provocatoare, înălţătoare. Ele sunt captivante, prin aceea că îmi taie respiraţia prin anvergura şi întinderea razei lor de acţiune. Ele sunt tulburătoare, prin aceea că ele mă dezvăluie mie însumi aşa cum arăt eu – şi îmi dezvăluie rasa umană – într-un mod absolut neliniştitor. Ele sunt provocatoare, pentru că îmi aruncă nişte provocări cum n-au mai făcut-o nimeni şi nimic altceva vreodată. Provocarea de a fi mai bun, de a fi mai evoluat decât am fost, provocarea de a fi Sursa unei lumi în care mânia, invidia josnică, disfuncţia sexuală, nedreptatea economică, bufoneria educaţională, inegalitatea socială şi secretomania politică, sofisticăria şi jocurile puterii nu vor mai face niciodată parte din experienţa umană.
Ele sunt înălţătoare, prin faptul că oferă speranţa că toate acestea sunt posibile.
Putem crea, oare, cu adevărat o astfel de lume? Dumnezeu spune că da, şi că tot ceea ce avem de făcut este să alegem cu adevărat să o creăm.
Această carte este chiar un dialog cu Dumnezeu. Este al doilea dintr-o serie de trei volume care au captat o conversaţie cu Supremul, conversaţie care a durat mai mult de cinci ani şi continuă până în ziua de astăzi.
S-ar putea să nu credeţi că acest material vine într-adevăr de la Dumnezeu, iar eu nici nu am nevoie să credeţi. Important pentru mine este numai dacă materialul însuşi are vreo valoare, dacă aduce înţelegere, produce trezire, reînvie dorinţe reînnoite sau promovează o cât de câtă schimbare fructuoasă în viaţa noastră de zi cu zi pe Pământ. Dumnezeu ştie că ceva trebuie să se schimbe. Nu putem continua să trăim aşa cum am trăit până acum.
Trilogia Conversaţii cu Dumnezeu a început când volumul I al acestei serii a apărut în luna mai a anului 1995. Această carte s-a ocupat, în special, de probleme personale şi mi-a schimbat viaţa. Ea a schimbat o mulţime de vieţi. În doar câteva săptămâni, a devenit o carte uluitor de bine vândută, cu tiraje care au atins niveluri uimitoare. La sfârşitul primului an, se vindeau 12.000 de exemplare pe lună şi chiar mai mult.
Desigur că nu se poate spune că „autorul” cărţii nu era cunoscut. Iar aceasta a făcut ca documentul să fie atât de incitant, atât de puternic.
Sunt profund recunoscător că fac parte din acest proces, procesul prin care mii de oameni îşi reamintesc anumite mari adevăruri. Sunt încântat şi foarte fericit că atât de mulţi oameni au descoperit valoarea acestei lucrări.
Vreau să ştiţi că, la început, am fost teribil de înspăimântat. M-am gândit că ceilalţi ar putea crede că eram nebun, că sufeream de mania grandorii. Sau că, dacă ei credeau că materialul a fost inspirat de Dumnezeu, chiar vor urma sfaturile. Şi de ce mi-era teamă de asta? Simplu. Gândeam că tot ceea ce scrisesem s-ar fi putut să fie greşit. Apoi au început să sosească scrisori. Scrisori de la oameni din lumea întreagă. Şi atunci am ştiut. Adânc, în sinea mea, am ştiut. Totul era corect. Era exact ceea ce lumea avea nevoie să audă, exact la momentul corect!
(Desigur că nu există „corect” şi „greşit” decât în interiorul experienţei relative a existenţei noastre. Aşa că, ceea ce ştiu că vreau să spun este că această carte este „chiar ce trebuie”, dacă luăm în considerare cine şi ce spunem noi, cei de pe această planetă, că vrem să fim.)
Iată că urmează volumul II şi observ că m-a apucat din nou frica. Această carte tratează despre aspectele mai extinse ale vieţilor noastre individuale, cât şi despre consideraţii geofizice şi geopolitice cu implicaţii mondiale. Ca atare, acest volum va conţine, bănuiesc, mult mai multe lucruri cu care cititorul mediu s-ar putea să nu fie de acord. Şi astfel, mi-e teamă. Mi-e teamă că nu vă va place ceea ce veţi citi aici. Mi-e teamă că mă veţi judeca „greşit” pentru o parte din ea. Mi-e teamă că voi stârni un roi de viespi, voi provoca furtună, voi face valuri. Şi încă odată, mi-e teamă că totul ar putea fi greşit.
Bineînţeles că nu ar fi cazul să am toate aceste temeri. La urma urmei, nu am citit eu propriul meu prim volum? Ei bine, tocmai de-aia!
Iarăşi natura mea umană! Vedeţi, scopul meu nu este să fac publice aceste scrieri pentru a zdruncina oamenii. Doresc numai ca, în mod cinstit şi fără ocolişuri, să vă transmit ceea ce mi-a comunicat Dumnezeu, ca răspuns la întrebările mele. I-am promis lui Dumnezeu că o voi face – voi face publice aceste conversaţii – şi nu pot să-mi încalc promisiunea. Nici voi nu puteţi să vă încălcaţi promisiunea. Este clar că aţi promis să permiteţi tuturor gândurilor, ideilor şi credinţelor voastre să fie provocate în mod continuu. Este clar că v-aţi angajat în mod profund să evoluaţi continuu. Numai o persoană care şi-a luat un astfel de angajament ar deschide o carte ca aceasta.
Se pare deci că suntem implicaţi împreună. Şi nu există nimic de care să ne fie teamă. Suntem ceea ce suntem şi, prin urmare, facem ceea ce facem şi tot ce ne rămâne de făcut este să fim credincioşi acestei implicări şi, astfel, nu mai există nimic de care să ne fie teamă. Ceea ce înţeleg acum şi cred că am ştiut din totdeauna este că noi suntem mesageri, voi şi cu mine. Dacă nu am fi, eu nu aş scrie şi, fără îndoială, voi nu aţi citi. Noi suntem mesageri şi avem treabă de făcut. În primul rând, trebuie să fim siguri că înţelegem perfect mesajul care ne este dat în volumele Conversaţii cu Dumnezeu. În al doilea rând, trebuie să integrăm acest mesaj în vieţile noastre, astfel încât el să devină funcţional. Şi în al treilea rând, trebuie să ducem mesajul către alţii, aducând adevărul lui către toţi cei a căror viaţă o atingem, prin simplu şi extraordinarul instrument care este exemplul nostru personal.
Sunt bucuros că aţi ales să faceţi această călătorie împreună cu mine. E mult mai uşor şi mult mai distractiv cu voi, decât fără voi. Hai să păşim acum, împreună, de-a lungul acestor pagini. S-ar putea ca, din când în când, să nu fie foarte confortabil. Nu este ca primul volum. Volumul I a fost îmbrăţişarea lui Dumnezeu; ne-a îmbrăţişat cu căldură pe după umeri.
În volumul II, Dumnezeu ne zgâlţâie de aceiaşi umeri, cu la fel de multă dragoste şi cu multă blândeţe. Este o chemare să ne trezim. O provocare să trecem la nivelul următor. Întotdeauna există un nivel următor. Ştiţi bine asta. Sufletul vostru – care a venit aici pentru cea mai bogată experienţă şi nu pentru cea mai săracă; pentru cât se poate de mult şi nu pentru cât se poate de puţin – ar dori să nu vă opriţi. Şi, atâta timp cât alegerea este întotdeauna a voastră, sufletul vostru ar dori să nu deveniţi niciodată mulţumiţi sau satisfăcuţi de voi înşivă şi, bineînţeles, niciodată să nu cădeţi în apatie. Pentru că sunt prea multe lucruri de schimbat în lumea voastră, prea multe din voi înşivă de creat. Există întotdeauna un nou munte de urcat, o nouă frontieră de explorat, o nouă frică de învins. Există întotdeauna un loc mai înalt, un concept mai grandios, o viziune mai măreaţă.
Prin urmare, această carte e posibil să fie puţin mai incomodă decât volumul I. Acceptaţi starea de disconfort, dacă şi atunci când o simţiţi.
Ţineţi-vă strâns de marginile bărcii atunci când începe să se clatine. Trăiţi, apoi, în cadrul noii paradigme. Ba, încă şi mai bine, prin minunea şi exemplul propriei voastre vieţi, ajutaţi la crearea alteia.
Neale Donald Walsch
Ashland, Oregon
Martie 1997