”Ideea unuia dintre mecanismele manifestării ce permite invizibilului să devină vizibil, este ceva ce folosește foarte mult puterea paradoxului.
Noi am discutat adesea despre ideea de paradox ca și recunoaşterea/realizarea faptului că te afli într-un loc de mare putere: chiar în centrul puterii tale.
Deoarece, ceea ce pentru tine poate părea paradoxal, ceea ce pentru tine poate părea contradictoriu, două idei opuse care nu par neapărat să poată coexista, însă care co-există, îți spune pe loc că trebuie să existe un loc comun din care provin amândouă.
Acel loc comun, acel punct de echilibru este locul tău de putere din care ai generat conceptele aparent paradoxale și contradictorii.
Însă tocmai pentru că le poți percepe pe amândouă, asta îți spune – ÎȚI SPUNE – simplul fapt că le poți percepe, îți spune că te afli de fapt în centrul acelor lucruri, că ele vin din centrul ființei tale. Iar tu vezi pur
și simplu reflecții ale polarității, expresii ale polarității Creației.
Dar polaritatea din interiorul tău se combină și interacționează într-un mod foarte dinstinctiv pentru a genera adevăratul tău loc de echilibru și locul perfect al puterii.
Deci, când vedeți un paradox, bucurați-vă!
Pentru că îți spune că tocmai stai chiar în centrul sinelui tău creativ și ai capacitatea ca pe urmă să manifești și să transformi și să faci invizibilul să devină vizibil foarte rapid.
Dați-ne voie să explicăm un pic mai clar ideea naturii paradoxale a mecanismului manifestării.
Mulți dintre voi ați fost învățați să gândiți despre ideea de manifestare că este o chestiune de intenție, o chestiune de focalizare și o chestiune de concentrare.
Într-un sens, este corect. Totuși, un punct foarte importat este adesea lăsat deoparte sau cel mult, câteodată, este pomenit independent, astfel încât nu se face nicio conexiune cu ideea conceptului întreg.
Cele două chestiuni aparent paradoxale despre care vorbim sunt intenția, focalizarea și concentrarea iar de partea cealaltă ceea ce ați auzit adesea din multe surse metafizice și New Age, ideea de a renunța, de a (se) preda și a lăsa / de a da drumul.
Aceste două concepte nu sunt diametral opuse, nu se exclud reciproc; ele lucrează împreună în interiorul unui mecanism complet.
Cu alte cuvinte: secretul uneia dintre direcțiile mecanismului paradoxal este ideea de intenție, focalizare și concentrare și după aceea – după ce s-a realizat asta – a da drumul și a ceda, lăsând intenția, focalizarea și concetrarea să-și facă treaba la nivele superioare.
Lucrând cu aceste două concepte, legându-le împreună, îți pune la dispoziție mecanismul complet al manifestării sau, cel puţin, o direcție a energiei. Vom discuta cealaltă direcție imediat.
Dar, mai întâi, dați-ne voie să dezvoltăm aceste concepte.
Înțelegeți, că aceasta este legată de perioada de timp de 15 minute în următorul fel:
Oricând aveți o dorință sau o preferință pentru o manifestare, ideea este că DA , într-un sens ea trebuie să fie reprezentativă pentru pasiunea ta, trebuie să devină “lumea ta”.
Intenția, focalizarea, concentrarea, într-un sens, vor fi acolo dacă acea dorință este reprezentativă pentru pasiunea ta. Fiindcă atunci când ceva este reprezentativ pentru pasiunea ta, ești automat focalizat pe acel lucru, îl intenționezi în mod automat, îți concentrezi toată atenția automat pe acea idee, pentru că asta face / înseamnă pasiunea.
Dacă ești pasionat în legătură cu ceva, nu există altă alegere, nu există alte observații; tot restul pică în planul doi. Asta este o descriere reală a ideii de a fi pasionat.
Pur și simplu nu există o altă alegere. Deci, există focalizare automată, intenție automată.
Dacă atunci, în ceea ce numiți o stare de pace, meditativă sau de concentrare, vă permiteți să vizualizați acea idee a pasiunii, acea manifestare dorită și s-o simțiți și să construiți acea energie – în propria voastră energie, emoție, pasiune – să acumulați acea energie până la un maxim în timpul a doar 15 minute, NU MAI MULT – câteodată chiar și mai puţin – când devii expert în asta, nu mai ai nevoie de toate cele 15 minute , atunci activezi recepția realității dorite.
Însă, revenim – 15 minute CEL MULT, este tot ce este necesar să activezi ideea roților angrenajului și să le pui în mișcare privind ideea de a lăsa invizibilul să devină vizibil.
Când acumulezi acea energie la maxim, timp de câteva minute sau maxim 15 minute , următorul pas este să-i dai drumul complet și în totalitate, să uiți de ea, să nu-ți mai pese de ea; s-o lași, s-o predai complet sinelui tău suprem.
Acum lasă-ți sinele suprem să-și facă treaba.
Vedeţi voi, realitatea fizică, în timp ce aparent este complicată uneori, de fapt nu este chiar atât de complexă.
Într-un sens, de fapt este construită pe principii foarte simple, iar TU, dealtfel, nu ai de făcut prea multe ca să faci mingea să se rostogolească.
Deoarece mintea fizică, cum am spus de câteva ori, nu este proiectată să înțeleagă cum se vor întâmpla lucrurile, cum se vor manifesta lucrurile, “ CUM ” fiind apanajul Minții Superioare.
Deoarece mintea fizică nu are capacitatea, NU este înzestrată, NU este proiectată să înțeleagă cum urmează să se întâmple ceva, tot ce are de făcut este să închidă butonul și să lase Mintea Superioară să se ocupe de “CUM”, să se ocupe de lucrurile necesare ca să provoace sincronicitățile din viața ta să se găsească acolo, de download-urile și de inspirația ce îți sunt necesare ca invizibilul să poată deveni vizibil; să permită manifestării să aibă loc.
Deci tot ce este necesar să faci TU este puțin, nu mai mult de 15 minute, să aduci ideea ta la un maxim de pasiune, de imaginație, de vizualizare – oricum dorești s-o faci – cu acea intensitate, concentrare și focalizare, după care să-i dai drumul / s-o predai complet, complet, complet.
Acum, noi înțelegem că din cauza anumitor credințe negative, pentru mulți dintre voi este dificil să-i dea cu adevărat drumul. Însă asta este foarte important, deoarece fară partea de cedare, nu ai întregul mecanism în funcțiune. Este important să înțelegeți că intenția, focalizarea și concentrarea trebuie împerecheate cu partea de cedare / predare ca să puteți obţine mecanismul complet pentru manifestare.
Asta înseamnă să folosești puterea paradoxului zidit în această idee, în acest proces, în aceasta fișă de învoire.
Să-i dai drumul înseamnă că știi cu-adevărat, cu-adevărat – ȘTII CU-ADEVĂRAT! – că Mintea Superioară își face treaba ei, iar TU te poți acum RELAXA.
Mintea fizică se poate acum RELAXA; NU este nevoie să facă nimic altceva, nici nu i se cere și nici NU ESTE CAPABILĂ să mai facă ceva.
Deci, când știi asta, îți poți lăsa Mintea Fizică să-i dea drumul dorinței tale, știind că se află pe mâini bune, într-un sens, și să-ți vezi în continuare de treaba ta, concentrându-te pe următorul lucru ce te entuziasmează mai mult și în privința căruia poți acționa.
În același timp, după cum am spus deja, trebuie să fii foarte clarificat asupra motivațiilor tale ca să te asiguri că lucrul asupra căruia ești concentrat , lucrul căruia i te predai este cu-adevărat reprezentativ pentru cea mai mare pasiune a ta, în loc să fie ceva pe care l-ai etichetat ca atare și care ar putea în realitate să acționeze ca o eschivare de la ceea ce ar putea fi în realitate adevărata ta pasiune.
Atenţie ! Aici trebuie să fii foarte, foarte clarificat privind ideea credințelor pe care le folosești.
Deoarece mulți dintre voi vă păcăliți și vă trageți singuri pe sfoară să credeți – prin intermediul sistemelor de gândire negative – că acționați în baza entuziasmului când, de fapt, acționați în baza neliniștii /anxietății și acoperiți /ascundeți asta fiindcă vă este teamă să vă uitați la ideea ce vă entuziasmează cu adevărat – asta din cauza tuturor credințelor negative pe care i le-ați ataşat.
Deci să vă curățați și clarificați mecanismul motivațional și să aflați ce credințe i-ați atașat, este procesul elementar, principal și fundamental necesar pentru a folosi mecanismul manifestării într-o manieră clară, concisă și precisă.
Odată ce ți-ai clarificat motivația și știi că lucrul pe care te concentrezi este cu adevărat reprezentativ pentru pasiunea ta, vei descoperi că acest mecanism al manifestării funcționează foarte foarte puternic, foarte bine și adesea foarte rapid.
Ideea, din nou, este că nu poți să te îngrijorezi, nu poți să-l faci să se întâmple, nu poți insista că trebuie să se întâmple la o anumită dată sau într-un anumit fel.
Pentru că atunci îi impui condiții, nu îi dai cu-adevărat drumul, nu-i permiți Minții Superioare să facă ce are de făcut; în realitate blochezi întregul proces păstrând controlul, sau încercând să păstrezi controlul asupra situației în interiorul tărâmului fizic. Iar tărâmul fizic nu este proiectat să mânuiască energia în acest fel, nu are capacitatea, nu are abilitatea să facă treaba Sinelui Suprem. Pur și simplu, în realitatea fizică nu funcționează așa.
Ar fi ca și cum te-ai scufunda în mare cu aparatul respirator iar apoi, în loc să te ridici la suprafață și să-ți dai masca și aparatul respirator jos și să tragi aer în piept acolo sus ca să revii în acel tărâm, ai insista să încerci să controlezi totul în realitatea fizică și ți-ai da jos masca și aparatul respirator sub apă și ai inhala apă în loc de aer, întrebându-te de ce începi să te sufoci, de ce nu mai poți vedea dintr-o dată atât de departe, de ce lucrurile devin dintr-o dată neclare și mâloase iar tu începi să te îneci.
Ideea este că trebuie să-ţi lași sinele – întregul sine – să participe în această idee de creare a realității tale.
Iar tu nu ești un sine întreg, nu ești o persoană întrega, dacă nu lași mintea fizică și pe cea superioară să lucreze împreună, armonios.
Știm că mulți dintre voi ați fost învățați să credeți că Mintea Superioară, din cauză că este non-fizică, nu face cu-adevărat parte din cine ești ca persoană; că este altceva, altundeva, într-un alt plan, într-un alt nivel și că nu are nimic de-a face cu ce ai tu de făcut ca personalitate privind îndrumarea ta prin viață.
Dar nu este așa.
Ca să te poți mișca prin realitatea fizică ca o persoană întreagă, ai nevoie de acest dute-vino, ai nevoie să lucrezi împreună cu ea, ai nevoie de un parteneriat între Mintea Fizică și cea Superioară ca să poți funcționa ca o persoană întreagă și să folosești fiecare componentă în modul în care a fost proiectată să fie folosită. Și-atunci abia, poți permite mecanismului manifestării și al creării realității tale să funcționeze într-un mod lipsit de efort și aliniat cu ideea vibrației sinelui tău ca ființă completă.
Ideea puterii paradoxului în acest mecanism al manifestării funcționează și în sensul de direcții opuse.
Deoarece, pe măsură ce îți dai voie să obții intensitatea focalizării pe pasiunea ta cea mai mare și permiți acelei energii să se acumuleze ajungând un punct, un punct alb și fierbinte de focalizare concentrată și de imagine, de energie și sentiment emoțional, aducând-o până la acea intensitate emoțională, după care îi dai drumul, ideea de mișcare în direcții opuse ar fi concentrarea și expansiunea.
Pe măsură ce te concentrezi, într-un sens, pe măsură ce reduci lucrurile până într-un punct, de fapt ridici frecvențele, de fapt îți amplifici frecvențele energiei prin faptul că focalizezi totul într-un punct atât de
mic, într-un punct al pasiunii.
De fapt îți amplifici energia, într-un sens, acumulând-o, în acest sens, extinzându-se, lăsând-o să se extindă pentru că tu acum ești focalizat numai pe pasiunea ta, aliniat mai mult cu adevăratul tău sine natural.
Deci energia se va extinde.
Când îi dai drumul, într-un sens, energia se prăbușește înapoi în sinele tău fizic.
Dar când a făcut așa, este similar cu ceea ce fizicienii voștri numesc “prăbușirea funcției de undă”.
Asta înseamnă că pe măsură ce tu te focalizezi, te concentrezi și îți umfli și îți umfli și îți umfli balonul de energie, conții toate modurile probabile de manifestare care sunt cele mai bune pentru tine, ce ar putea să se
întâmple.
Îți extinzi plasa de probabilități iar în momentul în care cedezi și îi dai drumul, iar acel balon de energie se prăbușește /dezumflă înapoi în realitatea ta imediată, permiți acelui balon să aleagă automat probabilitățile cu cel mai mare grad de manifestare, ce te vor ajuta să îți aduci în conștiență acea manifestare.
Acesta este mecanismul paradoxal: pe măsură ce te focalizezi, te concentrezi, într-un sens, pe măsură ce-ți îngustezi câmpul de vedere pe lucrul de care ești cel mai pasionat, îți extinzi de fapt balonul de energie al probabilităților. Iar pe măsură ce-i dai drumul, eliberezi, predai, de fapt îi permiți balonului să se prăbușească înapoi la cele mai verosibile modalități, la căile minimului efort, ce sunt acolo pentru tine ca să aducă în viața ta acele sincronicități ce vor permite cel mai mult acelei manifestări să se materializeze cât de repede posibil și fără efort.”